Exigente in alegerea si utilizarea mijloacelor de invatamant

Exigente in alegerea si utilizarea mijloacelor de invatamant

Abordarea problematicii mijloacelor de invatamant, precizarea locului si rolului lor in procesul instructiv-educativ nu presupun numai analizarea caracteristicilor constructive, tehnice si tehnologice ale acestora, ci si identificarea si studierea valentelor/valorii lor psihopedagogice, formative si informative si a posibilelor directii de modernizare. Procesul de modernizare a mijloacelor de invatamant, este conceput si realizat practic intr-o viziune sistemica, in paralel cu modernizarea celorlaltor componente ale curriculumului scolar, respectiv cu reformularea obiectivelor educationale cu caracter general, cu regandirea, redimensionarea si restructurarea continutului invatamantului, cu revizuirea documentelor scolare oficiale in care se obiectiveaza el, cu modernizarea strategiilor de instruire si a strategiilor de evaluare a randamentului scolar s.a.m.d.

Dupa cum am mai aratat, mijloacele de invatamant constituie o componenta a strategiilor didactice, acestea din urma fiind concepute ca sisteme de metode, procedee, mijloace si forme de organizare a activitatii instructiv-educative, combinate, dozate si integrate in structuri operationale unitare si coerente, menite sa asigure o invatare activa si sa rationalizeze procesul instruirii. De aici, rezulta doua consecinte importante:

1)     In selectarea mijloacelor de invatamant se au in vedere criteriile de stabilire a strategiilor de instruire:

conceptia pedagogica si didactica generala a perioadei respective

sistemul principiilor didactice generale si sistemul principiilor didactice specifice disciplinei respective

obiectivele generale ale disciplinei de studiu, obiectivele instructiv-educative ale capitolului/temei/unitatii de instruire, obiectivul fundamental si obiectivele operationale ale activitatii didactice

natura si specificul continutului stiintific vehiculat, analiza sa sistemica

clasa de elevi cu particularitatile sale

experienta de invatare a elevilor, tipurile si strategiile de invatare la care ei recurg

timpul scolar disponibil

personalitatea si competenta stiintifica, psihopedagogica si metodica a cadrului didactic.

De asemenea, nu trebuie sa se absolutizeze rolul mijloacelor de invatamant, sa se considere auxiliare didactice indispensabile in toate activitatile instructiv-educative sau sa fie utilizate ca scop in sine. Ele nu pot substitui/suplini metodele traditionale sau moderne si nici prestatia didactica a elevilor sau a profesorilor, eforturile lor comune si relatiile educative care se stabilesc in procesul de invatamant. Statutul lor este de instrumente pedagogice care au menirea de a contribui la aplicarea unor strategii de instruire eficiente, de a optimiza procesul de predare-invatare-evaluare si comunicarea educationala, de a rationaliza procesul invatarii si de a spori randamentul scolar. Spre exemplu, utilizarea mijloacelor tehnice de instruire in procesul instructiv-educativ este justificata numai in conditiile in care activitatea didactica respectiva nu poate fi organizata si desfasurata in mod eficient apeland la modalitati de lucru mai simple.

2)     Eficienta mijloacelor de invatamant este conditionata de tipul de strategie didactica, de caracteristicile elementelor sale componente, precum si de caracteristicile situatiei concrete de instruire. Selectarea, imbinarea, integrarea organica si utilizarea cu maxima eficienta a mijloacelor de invatamant in vederea desfasurarii activitatilor didactice, trebuie sa se realizeze in viziune sistemica, tinand cont de interdependentele si interconditionarile dintre elementele componente ale strategiilor de instruire, elemente care se sprijina reciproc. Astfel, in selectarea unui anumit mijloc de invatamant se tine cont de celelalte mijloace componente ale sistemului mijloacelor de invatamant, de sistemul de metode si procedee didactice, de formele de organizare a activitatii didactice, de tipul de invatare la care recurg elevii etc. Rezulta ca un mijloc de invatamant nu are valoare si nu este eficient in sine, ci numai ca element component al unei strategii de instruire coerente, eficiente intr-un anumit context pedagogic.

Leslie Briggs sugereaza ca, in alegerea mijloacelor de invatamant sa se porneasca de la tipurile de stimuli prezentati in activitatea didactica, oferind o lista, pe care o prezentam, intr-o versiune adaptata si actualizata, in tabelul 1:

Tabelul 1

Sugestii pentru alegerea mijloacelor de invatamant functie de tipurile de stimuli prezentati

Spre exemplu, sistemul principalelor mijloace de invatamant care pot fi valorificate la disciplina "Biologie", cuprinde:

1.     Mijloace de invatamant obiectuale:

1.1.   Mijloace de invatamant obiectuale naturale: colectii de roci, seminte, plante (ierbare), insecte (insectare), acvarii, terarii, animale vii sau impaiate, preparate microscopice, preparate conservate in lichide sau materiale plastice, vase si ustensile de laborator, dispozitive, instrumente, aparatura, instalatii de laborator s.a.

1.2.   Mijloace de invatamant obiectuale elaborate in scop didactic: truse pentru profesori si pentru elevi, tabla, modele materiale, mulaje, machete, fotografii, folii, diapozitive, diafilme, filme didactice, casete audio, casete video, dischete, CD-ROM-uri etc.

2.     Mijloace de invatamant/materiale scrise si reprezentari grafice/figurative: texte, fise de lucru, teste, referate, proiecte, portofolii, manuale, carti, tratate de biologie, atlase de biologie, modele figurative, tablouri, planse, scheme, desene, lipiri, harti etc.

3.     Reprezentari simbolice: modele ideale, simboluri, formule matematice.

4.     Mijloace tehnice de instruire:

4.1.   Mijloace tehnice de instruire vizuale: aparate (epiproiectoare, epidiascoape, aspectomate, retroproiectoare, videoproiectoare, microscoape, camere de luat vederi si instalatii video) si materiale pentru proiectia cu aparatele video (documente tiparite, corpuri opace, instrumente de lucru ale profesorului, produse ale activitatii elevilor).

4.2.   Mijloace tehnice de instruire audio: magnetofonul, casetofonul, player-ul CD etc.

4.3.   Mijloace tehnice de instruire audio-vizuale: videocasetofonul sau camera de luat vederi, in conexiune cu un monitor TV sau cu un videoproiector.

4.4.   Mijloace tehnice de instruire bazate pe dialogul om/elev-masina: masini si instalatii de invatat, masini si instalatii de examinare si evaluare, calculatoare electronice (computere).

Dupa cum se poate observa in clasificarea mijloacelor de invatamant dupa functia pe care o indeplinesc, unul si acelasi mijloc de invatamant poate detine mai multe functii pedagogice. Rezulta ca valorificarea lor eficienta nu este conditionata numai de calitatea lor intrinseca, de resursele lor formative si informative, ci si de metodica utilizarii lor in situatiile de instruire. In functie de obiectivul fundamental, de obiectivele operationale formulate, de natura si caracteristicile continutului stiintific vehiculat, de sistemul metodologic ales, de formele de organizare a activitatii didactice, cadrului didactic ii revine sarcina de a stabili, cu ocazia proiectarii activitatii didactice, care este scopul utilizarii mijlocului/mijloacelor de invatamant si care este functia predominanta a acestora, pe care o va valorifica in activitatea instructiv-educativa. Astfel, el va stabili cu claritate care sunt informatiile pe care elevii le va transmite, fixa, recapitula, evalua etc., care sunt informatiile pe care elevii le vor deduce/descoperi, care sunt priceperile si deprinderile intelectuale si practice pe care le va forma si/sau exersa la elevi, care este momentul in care se valorifica mijlocul/mijloacele de invatamant si care este durata utilizarii lui/lor.

Asadar, in contextul utilizarii mijloacelor de invatamant, rolul profesorului nu este diminuat; dimpotriva, el continua sa detina rolul conducator in proiectarea, organizarea, indrumarea si desfasurarea activitatilor instructiv-educative, sa intervina in mod creator in derularea procesului de invatare, de informare si formare a elevilor, sprijinind activitatea intelectuala si practica a acestora. Pentru ca nu intotdeauna elevii detin capacitatea de a decodifica mesajele didactico-educative, profesorul le orienteaza si focalizeaza atentia asupra aspectelor esentiale ale continuturilor vehiculate, in functie de scopul secventei de instruire respective: identificarea anumitor elemente, legaturi, relatii cauzale, efecte etc., descrierea componentelor prezentate, interpretarea unei imagini, a unui model, descoperirea de noi cunostinte etc.

Eforturile intelectuale si practic-actionale ale elevilor sunt absolut necesare, intrucat procesul invatarii nu are loc numai pe baza operatiilor si actiunilor perceptive; este necesara formarea reprezentarilor, exersarea gandirii, a imaginatiei, a capacitatilor creatoare etc. Prin urmare, soft-urile prezentate o data cu utilizarea mijloacelor de invatamant, nu trebuie considerate simple materiale intuitive care sa fie observate de elevi; potentialul lor pedagogic poate fi valorificat numai in conditiile in care elevii le utilizeaza efectiv in activitati intelectuale si/sau practice. Altfel spus, mijloacele de invatamant reprezinta instrumente pedagogice utilizate atat de elevi, cat si de profesori, iar valorificarea lor eficienta este dependenta de asigurarea caracterului activ si complementar al predarii si invatarii. De exemplu, modelele figurative pot fi astfel concepute si utilizate, incat sa presupuna din partea elevilor exersarea operatiilor gandirii, a gandirii divergente, manifestarea spiritului de observatie, a spiritului critic, a imaginatiei, a creativitatii, descoperire de noi cunostinte, formulare de probleme, efectuare de generalizari, verbalizarea generalizarilor s.a.m.d.

Din consideratiile de mai sus rezulta necesitatea pregatirii cadrelor didactice in metodologia utilizarii mijloacelor tehnice de instruire, cu atat mai mult cu cat experienta didactica de pana acum a demonstrat ca eficienta acestora este datorata nu atat calitatii lor intrinseci, cat utilizatorilor. Este necesar ca acestia sa fie familiarizati cu utilizarea aparatelor si, desigur, sa stapaneasca bine continutul stiintific la care se face apel, sa aiba bine conturata strategia didactica pe care o vor aplica etc. De asemenea, este necesara si pregatirea elevilor in vederea utilizarii mijloacelor tehnice de instruire si in vederea construirii cunoasterii si a invatarii cu ajutorul acestora. Pentru aceasta, profesorul va avea in vedere o serie de cerinte pedagogice referitoare la valorificarea mijloacelor tehnice de instruire si a mijloacelor de invatamant, in general:

a)     Inainte de utilizarea mijloacelor de invatamant este necesar ca profesorul sa pregateasca clasa de elevi in vederea receptarii si perceperii eficiente a mesajului didactico-educativ si, in special, a mesajului audio-vizual si sa se convinga ca elevii poseda informatiile necesare intelegerii acestuia.

Exista numeroase posibilitati de stimulare a interesului si a curiozitatii elevilor, de captare a atentiei lor si de instalare a unei stari de asteptare:

comunicarea obiectivelor operationale ce corespund secventelor de instruire in care se utilizeaza mijloacele de invatamant

realizarea unui dialog cu elevii si reactualizarea cunostintelor pe care ei le detin in legatura cu tema abordata sau a unor cunostinte si abilitati intelectuale si/sau practice care au aceasta

oferirea de informatii in legatura cu tema care va fi abordata (cel mai adesea precizarea ideii fundamentale transmise de mesaj)

prezentarea si/sau explicarea termenilor noi care vor fi insusiti de catre elevi

orientarea activitatii de observare realizata de elevi prin indicarea aspectelor pe care ei urmeaza sa le aiba in vedere

prezentarea unor elemente tehnice legate de utilizarea mijlocului de invatamant (de exemplu prezentarea pe calculatorul electronic a unor procese care decurg cu o viteza foarte mica sau foarte mare, prezentarea de imagini animate, de demonstratii experimentale, de mecanisme ale reactiilor chimice, de trucaje etc.)

formularea de intrebari la care urmeaza sa se caute raspuns in timpul perceperii mesajului didactico-educativ (pentru a obliga elevii sa fie activi si sa asimileze in mod constient informatiile, este de preferat sa se formuleze intrebari-problema si sa se creeze situatii-problema) s.a.

b)     In timpul utilizarii mijloacelor de invatamant, pentru o receptare eficienta a mesajului didactico-educativ, este recomandabil ca profesorul sa stimuleze participarea activa a elevilor, respectiv sa se asigure conditiile interactive intre profesor, elevi si mijloacele de invatamant utilizate. Aceste conditii interactive presupun initierea de dialoguri profesor-elevi si elevi-elevi, de discutii de grup, in cadrul carora sa se surprinda legaturile si relatiile cauzale existente intre aspectele observate, sa se interpreteze si sa se prelucreze observatiile, sa se realizeze analize, comparatii, sinteze, generalizari, esentializari, abstractizari, sa se descopere cunostinte, sa se ofere explicatii, sa se desprinda concluzii, elevii sa-si exerseze priceperile si deprinderile intelectuale etc.

Participarea activa a elevilor in activitatea didactica, formarea la acestia a unei viziuni de ansamblu asupra continuturilor studiate si sporirea eficientei procesului de invatare, impun continuarea dialogului initiat pe tot parcursul prezentarii mesajului didactico-educativ. Pentru a-1 intretine, profesorul nu va realiza simple prezentari descriptive si nici nu va oferi toate explicatiile necesare, ci le va lasa si elevilor elemente de investigat si de explicat in legatura cu imaginile prezentate, oferind, daca este necesar, puncte de sprijin.

c)      Dupa utilizarea mijloacelor de invatamant, in secventele de instruire care urmeaza, profesorul va urmari valorificarea sistemului de reprezentari, cunostinte, priceperi si deprinderi dobandite de elevi si integrarea lor in sistemul cognitiv propriu. In acest sens, el va incuraja elevii sa formuleze pareri personale, sa isi puna intrebari si intrebari-problema, sa desfasoare activitati independente, investigatii si descoperiri etc. pe marginea celor observate cu prilejul utilizarii mijloacelor de invatamant. In acelasi timp, profesorul va identifica aspectele care nu au fost sesizate de elevi sau au fost sesizate in mod gresit, confuziile pe care acestia le fac etc., va clarifica si completa unele cunostinte, va oferi explicatii, va realiza sistematizari, corelatii intre cunostinte si abilitati etc.

Valentele formative si informative ale mijloacelor de invatamant nu se dezvaluie intotdeauna usor, simpla lor utilizare si manipulare nu asigura in mod automat si fara conditionari, atingerea obiectivelor operationale. Pentru evidentierea si valorificarea potentialului lor pedagogic, este necesar ca profesorul sa depuna eforturi creatoare in toate activitatile pedagogice componente ale tehnologiei instruirii, respectiv in proiectarea, realizarea, evaluarea si reglarea activitatii didactice.

Pentru a aprecia eficienta utilizarii mijloacelor de invatamant si a valorificarii mesajului didactico-educativ al acestora, cadrul didactic realizeaza urmatoarele demersuri:

analizeaza atitudinea elevilor fata de invatare, gradul de implicare si participare a lor la activitatea didactica de utilizare a mijlocului de invatamant, care pot fi corelate cu interesul manifestat de elevi pentru tema abordata, cu disponibilitatea si dorinta lor de a-si pune intrebari si de a cauta raspunsuri, de a efectua cautari, cercetari, descoperiri, de a-si construi singuri cunoasterea si de a invata cu ajutorul acelui mijloc de invatamant

stabileste daca si in ce masura mijlocul de invatamant a stimulat si/sau cultivat interesele cognitive ale elevilor

stabileste daca si in ce masura au fost valorificate valentele informative ale mijlocului de invatamant, daca si in ce masura acesta a facilitat asimilarea corecta, eficienta si trainica a noilor cunostinte

stabileste daca si in ce masura au fost valorificate valentele formative ale mijlocului de invatamant, daca si in ce masura acesta a contribuit la formarea si dezvoltarea unor abilitati (priceperi si deprinderi) intelectuale si/sau practice, la asigurarea motivatiei elevilor pentru studiu, la modelarea inclinatiilor, intereselor etc.

Asadar, posibilitatile virtuale, intrinseci ale mijloacelor de invatamant pot fi exploatate numai in secvente de instruire atent anticipate, organizate, conduse si indrumate de cadre didactice bine pregatite, care sa manifeste o atitudine creatoare in proiectarea si realizarea activitatilor instructiv-educative si care sa le pretinda si elevilor o atitudine creatoare in abordarea invatarii cu ajutorul mijloacelor de invatamant.