Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Acesta se impart in trei categorii:
a) mijloace de pregatire generala ;
b) mijloace cu caracter mixt;
c) mijloace de pregatire specifica
a) Mijloace pentru pregatiree generala cuprind,in special, exercitii.
Ele sunt denumite astfel dupa obiectivele pe care acestea trebuie sa le realizeze si anume: dezvoltarea capacitatilor functionale,in general a calitatilor motrice de baza, insusirea deprinderilor motrice variate si altele.De mentionat ponderea mare pe care aceste exercitii le au in pregatirea copiilor, a incepatorilor in general, care pentru cresterea ulterioara a capacitatii de performanta au nevoie de o dezvoltare multilaterala a marilor functii, a aparatului locomotor si a altor sisteme si organe.
In cadrul exercitiiilor de pregatire generala sunt cuprinse cele mai variate miscari imprumutate din diferite ramuri de sport, dar care sa aiba efectul dorit-pregatirea generala. Deci, se imune precizarea ca aceste exercitii pot fi diferite ca biomecanica si chiar ca functionalitate de cele caracteristice sportului respectiv.
La alegerea exercitiilor de pregatire generala (in care sunt cuprinse de regula exercitii din asa numitele 'scoli' ca scoala alergarii, sariturii, mingii, elemente din gimnastica, jocuri de miscare) exista totusi o serie de criterii care trebuie respectate,de pilda:
sa favorizeze dezvoltarea multilaterala a subiectilor;
sa dezvolte calitatile motrice de baza (v,I,r,f ,m);
sa largeasca bagajul de deprinderi motrice a sportivilor (ex. cu caracter complementar care au rolul de a favoriza viitoarele transferuri pozitive)
sa reflecte, totusi, particularitatile respectivului sportiv si chiar ale specializarii viitoare a incepatorilor. Din acest motiv precizam ca mijloacele cu caracter general nu pot fi aceleasi pentru ramurile de sport diferite. Chiar daca vom constata uneori o oarecare asemanare, continutul acestor mijloace are un caracter particular fiind altul in fiecare caz concret.
Mijloacele cu caracter general au o mare pondere, asa cum spuneam si mai inainte, in pregatirea incepatorilor, dar ele nu trebuie sa fie neglijate nici in antrenamentul sportivilor consacrati (intr o masura mai restransa) in perioadele pregatitoare, respectiv la inceputul acestora. Cu o mare frecventa in situatiile in care se cauta dezvoltarea capacitatii generale (prin volume mari de efort pentru crearea disponibilitatii organismului de a consuma oxigen) sau pentru favorizarea inceperii treptatea a activitatii.
In unele ramuri de sport aceste exercitii, numite complementare, au o mare pondere in perioadele de tranzitie, cu precizarea ca obiectivele ce trebuie realizate sunt diferite fata de cele specifice perioadei pregatitoare. In structura respectiva a antrenamentului trebuie realizata odihna activa, refacerea capacitatii de efort si asigurarea legaturii cu viitoarea activitate competitionala, deci atentia trebuie indreptata atat asupra selectiei exercitiilor, cat si asupra unor volume si intensitati reduse.
b) Exercitii cu caracter mixt sau intermediare,au fost crate in mod firesc,
din necesitatea de a asigura indeplinirea anumitor obiective ale lectiilor sau mezociclurilor, mai ales cand acestea doresc sa creze o imagine apropiata pregatitoare, pentru insusirea sau corectarea unor procedee tehnice. Aceste exercitii "constituite" pe baza asemanarii cu caracteristicile spatiale ale procedeelor tehnice, se deosebesc esential de cele de concurs atat ca forma, cat si in ceea ce priveste continutul. De pilda: anumite elemente din gimnastica care reproduc parti dintr un element sau sunt efectuate cu ajutor, inot printr un procedeu necompetitional, alergari pe distante mai mici decat cele de concurs, sarituri in inaltime prin diferite procedee necompetitionale etc.
Aceste exercitii se situeaza la limita dintre cele de pregatire generala si cele cu caracter specific. Putem spune ca se face trecerea de la unele la altele, deoarece functionalitatea lor le permite acest lucru, dar au si un rol de sine statator.
c)Exercitii cu caracter specific .Dupa cum le este si numele, acestea
sunt proprii diferitelor sporturi si se aplica in vederea dezvoltarii a celor capacitati specifice activitatii competitionale. Trebuie inteles ca prin aceste exercitii se cauta dezvoltarea capacitatii specifice de efort solicitata in concurs, pe de o parte si pe de alta parte, se angajeaza acele grupe musculare responsabila de efectuarea corecta si eficienta a procedeelor tehnice.
Exercitiile cu caracter specific sunt de regula, aplicate sub forma procedeelor tehnice, inlantuite pentru pregatirea tehnica sau sub forma structurilor de pregatire tactica, ori combinate tehnic-tactic. In jocurile sportive si in alte ramuri se folosesc structuri pe faze ale jocului cu diferite caracteristici care se repeta in lectii, avand scopul de a dezvolta capacitatii specifice, necesare unui randament superior in concurs.
Dintre aceste exercitii mentionam exercitiile speciale de pregatire ale alergatorului, alergarea pe portiuni din distanta de concurs, elemente de legatura ale exercitiului de concurs la gimnastica; actiuni si combinatii de pe la jocurile sportive etc. In aceeasi categorie intra si exercitiile imitative, cele care reproduc in mare masura tehnica de concurs (patinaj pe rotile, lucru la trenajoare)
Un exercitiu este considerat ca avand caracter specific doar atunci cand are ceva esential, comun cu exercitiu de concurs. Pentru un alergator nu toate exercitiile de alergare sunt utile ca exercitii speciale, ci doar acelea care fie ca reproduc intr o oarecare masura trasaturi specifice ale tehnicii, fie alte particularitati ale alergarii pe distante de concurs.
Exercitiile cu caracter specific nu trebuie confundate cu ramura de sport, ele se selectioneaza astfel incat sa aiba un efect orientat cat mai precis asupra deprinderilor sau calitatilor specifice. Aceste exercitii se impart, de regula in doua categorii:
de apropiere,contribuind mai ales la insusirea tehnicii miscarilor;
de dezvoltare fiind indreptate in special pentru dezvoltarea calitatilor motrice si a capacitatii de efort.
Mijloacele specifice au o pondere crescanda in cadrul macrociclurilor, in sensul ca in primele microcicluri prezenta lor este redusa, ca apoi sa fie tot mai des repetate si devin mai numeroase pe masura ce antrenamentul se apropie de mijlocul etapei precompetitionnale. In perioada cometitionala mijloacele specifice sunt diminuate, lasand locul principal mijloacelor cu caracter competitional. Trebuie inteles ca ele nu dispar din lectii, dar nu mai detin rolul principal. Sa nu uitam ca mijloacele specifice asigura pregatirea pentru toti factorii antrenamentului (fizic,tehnic,tactic etc.) asigurand corectarea eventualelor minusuri de pregatire.
In anumite ramuri de sport, cum sunt cele ciclice ele detin un rol important chiar in perioada competitionala (intre competitii) asigurand mentinerea la nivel superior a capacitatii de performanta.
Specificitatea mijloacelor respective nu impedica antrenorii sa actioneze pentru diversificarea continua a acestora, pentru gasirea de noi combinatii si structuri care sa reproduca cerintele efortului specific.
In finalul consideratiilor privind aceste mijloace precizam ca ale concretizeaza aplicarea analogiei, ce se utilizeaza in scopul exersarii in lectii a unor secvente de concurs, faze sau momente ce trebuie corectate
consolidate sau perfectionate.
Eforturile depuse in antrenamente si concursuri implica de mai multe ori o rapida refacere a capacitatii fizice si psihice, ca dupa o anumite prioade de timp (chiar cateva ore) sportivii sa fie capabili sa actioneze in plenitudinea fortelor fizice si deplinatatea capacitatii psihice. In actuala etapa de dezvoltare a antrenamentului sportiv, refacerea organismului constituie o preocupare de prima importanta pentru specialisti si cercetatori, in vederea stabilirii cat mai exacte a continutului si metodologiei aceteia. Numerosi specialisti considera refacerea organismului dupa efort "ca factor al antrenamentului" (si noi consideram "pregatirea biologica pentru concurs") evidentiind importanta ce trebuie acordata acestei.
Refacerea capacitatii de efort este o conditie esentiala a progresului in antrenament fara o buna si completa refacere nu se pot realiza volume mari de pregatire si intensitati maxime, care determina cresterea continua a capacitatii de performanta. Sloganul modern de a te antrena cat mai mult si cat mai tare (8-10 ore zilnic cu intensitati de 85-100%) arata ca restabilirea spontana, naturala a organismului este depasita, expunand organismul la riscuri ce pot merge pana la instalarea unei stari morbide severe-"nevroza de suprasolicitare",suprantrenamentul (I.Dragan-1989).
Refacerea in aceste conditii este considerata ca un veritabil feed-back ce se repercuteaza asupra momentului precedent, ergotrop, devenind un mijloc de sustinere chiar un rol reglator a efortului ce urmeaza, de impulsionare a performantei biologice si psihice. In acest concept definitia refacerii are in vedere acea componenta a antrenamentului sportiv care foloseste in mod rational si dirijat o serie de mijloace medico-pedagogice naturale si/sau artificiale provenite din mediul exterior si sau intern al organismului in scopul restabilirii homeostaziei dinaintea efortului si mai ales, depasirea acestuia prin "supracompensare functionala:
Refacerea se supune unor legitati fiziologice ale antrenamentului si trebuie antrenata, la care se adauga faptul ca refacerea se adreseaza unor organisme din puncde vedere morfologic sau functional; refacerea dirijata nu se substituie refacerii naturale, fiziologice, ci o completeaza, o intareste o acelereaza; eficienta ambelor forme de refacere este conditionata de rolul integrator al sistemului neuro-endocrino-vegetativ; refacerea ca si efortul, are caracter individual, tinand seama se varsta sex, nivel de pregatire conditiile de mediu , ramura de sport , starea de stress, natura si durata efortului, nivelul maiestriei sportive, momenntul de aplicare in cadrul mezo,micro,macrociclu etc. Refacerea trebuie dirijata de cadre de specialitate , de medic, mai ales in cazul inlocuirii pierderilor sau consumurilor exagerate.
Mijloacele utilizate in refacere sunt esalonate ,dupa o taxonomie ce apartine I.Dragan 1989 in: specifice (dirijate medical) si nespecifice
(pedagogice,igienice)care pot fi aplicate de antrenor si sportiv. O alta clasificare ia in evidenta efectele exercitate asupra unor functii si sisteme si alta ia in considerare domeniul caruia ii apartine .
Mijloacele pregatirii specifice psihologice
O categorie speciala de mijloace care se aplica in antrenamentul sportiv este constituita de mijloacele pregatirii psihologice, care esrte in acelasi timp si factor al antrenamentului. Mijloacele pregatirii psihologice asigura un climat psihologic favorabil amplificarii ex. fizice programate. Aceasta este in primul rand o conditie favorizanta care implica folosirea unor mijloace pshihologice dinamizatoare.
Alta categorie de mijloace ale pregatirii psihologice se utilizeaza pentru interventia directa asupra proceselor si fenomenelor psihice, in sensul activarii sau refacerii lor. Deci mijloacele pregatirii psihologice se constituie in instrumente folosite direct in procesul de antrenament cu contributie la optimizarea starilor psihice cu efecte favorabile asupra capacitatii de performanta.
Evidentiem aici ca mijloacele celorlalte componente ale antrenamentului (pregatire psihica,pregatire tehnica,tactica etc.) influenteaza si sfera psihica cu conditia ca acestea sa fie folosite orientat in acest scop si realist formulate (M.Epuran, 1991) Astfel un exercitiu pentru dezvoltareara rezistentei si fortei care agajeaza un anumit grup de muschi folosit intr un numar maxim de repetari, dezvolta implicit si vointa, capacitatea "de a indura" mai ales daca sportivului ii sunt adresate incurajari si este constientizat permanent. In acelasi sens exercitiile acrobatice noi din gimnastica sportiva duc implicit si la dezvoltarea curajului s.a. Important este ca antrenorii sa precizeze si scopurile psihoeducationale in aplicarea diferitelor exercitii.
Mijloacele pregatirii psihologice sunt de psihologie, pedagogie si sociologie fiind asociate cu metodele generale ale educatiei: exercitiul, exemplul,convingerea ,aprobarea si dezaprobarea,intrecerea.
Mijloacele pregatirii psihologice se aleg din randul tehnicilor si metodelor psihoterapiei si psihoigienei cu consultarea si sprijinul psihologilor sportivi (tehnici de relaxare,concentrare,autosugestie,sugestie;) De remarcat este faptul ca mijloacele si tehnicile pregatirii psihologice au la baza cuvantul, comunicarea prin limbaj extern sau intern care sugereaza sau imagineaza (antrenament mental)
Clasificarea mijloacelor de refacere
Neuropsihice;
Neuromusculare;
endocrino-metabolice;
cardio-respiratorii.
balneofiziohidroterapeutice;
psihoterapice;
dietetice;
farmacologie;
odihna activa-odihna pasiva (somn).
-psihoterapice (convorbiri,yoga,sugestie etc);
-acupunctura,acupresura;
-oxigenare(naturala-artiviciala);
-odihna activa pasiva;
-hidroterapie calda;
-aeroionizare negativa (naturala-artiviciala);
-masaj;
-medicatie.
- hidroterapie calda, sauna, masaj;
training autogen, yoga, acupunctura-presura;
odihna activa, pasiva;
dieta (alcalina ,hidrozaharata,mineralizata,vitaminizata);
farmacologie (glucoza,glicogel,na,k,ca,p,mg,vitaminele B,C,ATP miorelaxante,falcisteine,carnitina etc.).
oxigenare si aeroionizare negativa;
tehnici de relaxare neuro-musculara;
reechilibrare hidrica;
masaj,acupunctura;
medicatie (piracetam,pirovitam,aspartat de mg,vitamine etc).
oxigenarea (naturala,artificiala);
reechilibrare hidroelectriolitica ;
odihna activa si pasiva;
hidroterapie calda;
sauna15 min saptamana,masaj (zilnic);
training autogen;
dieta alcalina ,glucidica,vitaminizata;
farmacologie (ATP,C;P;K;NA;MG;glucoza, vitamine,b,ce,(tirozina)
Mijloace de baza ale refacerii corelate cu natura efortului
1.Eforturi aerobe (pana la 2 min)
neuromusculare;neuropsihice;
endocrino-metabolice.
2.Eforturi aerobe (peste 3min):
refacere metabolica;
refacere cardiorespiratorie;
refacere neuro-musculara.
3.Eforturi mixte(joc sportive)
refacerea neuropsihica;
refacerea cardio-respiratorie si metabolica;
refacerea neuromusculara.
4.Eforturi neuropsihice:
refacerea neuropsihica;
refacerea neuromusculara.
Mijloacele de refacere se aplica in functie de accesibilitatea si eficacitatea lor cu prioritate pentru acele aparate si sisteme in efort .Mijloacele respective se aplica coordonat dupa structura antrenamentului: lectie,zi,
saptamana, mezociclu, macrociclu. Medicina sportiva din Romania,prin centrul de Medicina Sportiva detine prrioritati mondiale in ce priveste refacerea, elaborand produse farmaceutice deosebit de eficiente.Mentionam aici Polimineralizat S; Eleutal:Vitaspol; Prirovitan si altele. Prezentam in continuare cateva scheme de refacere dupa antrenament intocmite de Centrul de Medicina Sportiva si I. Dragan.
(effort neuropsihic,neuromuscular
Psihoterapie 8-10 min ( cu antrenorul,medicul,psihologul);
Dus cald 38-42 grade 15 min sau cada (sare Bazna,nmusetel,tei,iodura potasiu);
Sauna 8-10 min (1 min sauna 1 min bazin sau dus);
Masaj 15 min manual sau 10 min instrumental masaj,hidromasaj
presomasaj) se prefera masajul annual;
Antrenament psihosomatic sau alte tehnici de relaxare sub supravegherea specialistului;
Reechilibrarea hidroelectrolitica- 300 ml suc de fructe sau apa minerala alcalina + ½ lamaie, 25 g glucoza sau miere; in lipsa se poate folosi iaurt
sau lapte batut sau ceai ci ½ lamaie;
Oxigenarea sau aeroionizare negativa 10-15 min dupa tehnici individuale sau colective;
Medicatia: Polivitaminizat S-2 tablete; Polimineralizat S 2-3 tablete; Energin 2-3 tablete;Vitaspol 1-3 fiole; Nootropil1-2 capsule pentru tir,sah,scrima(piravitan);
Alimentatia -bogata in legume ,fructe,lactate,normoproteica
,hipolipidica,ogata in fibre si gelatine ,organe;
Odihna activa;
Odihna pasiva;
Pentru sah,tir,scrima se recomanda cu precadere aplicarea mijloacelor de la punctele 1,2,4,5,8 (Nootropil), 10 si 11.
Pentru celelalte sporturi incluse in aceasta categorie (jocurile sportive) se recomanda utilizarea sistematica, zilnica a mijloacelor cuprinse la punctele 2,3,4,6,8,9,11-cel putin o sedinta pe zi de 2 ori pe saptamana la mijlocul curbei de varf a efortului saptamanal sau la sfarsitul ciclului saptamanal. Se indica organizarea unor sedinte de antrenament de refacere ce vor include intr o inlantuire logica toate mijlocele expuse mai sus.
Antrenamentul de refacere se desfasoara pe baza indicatiei si sub supravegherea personalului medicosanitar al lotului (cantonamente)
Schema de refacere dupa efortul predominant aerob
(effort cardio respirator-metabolic si muscular)
Dus cald 38-42 grade 10 15 min sau cada sau bazin(sare Bazna, musetel, tei, iodura, potasiu-1la mie;
Sauna 10 min (1 min in sauna 1 min afara, in bazin sau la dus);
Masaj 10 min manual sau 6 min instrumental (hidromasaj,vibromasaj);
Relaxare autogena sub indrumarea specialistului sau alte tehnici de relaxare.
Aeroionizare negativa si oxigenare-10 min;
Rehidratare - 300 ml lapte ,suc fructe,ceai bie indulcit cu lamaei.la care sepoate adauga 25 g glucoza sau miere;
Medicatie Vitaspol 1-2 fiole per os ;Eleutal 2-3 tablete;Polimineralizat S tablete;Poliovitaminizat S 2 tablete;
Alimentatia: Hidrozagarata, alcalina, bogata in cruditati si lactate,
hipolipidica, normoproteica;
Psihoterapie;
Odihna activa;
Odihna pasiva(somnul)
Dupa fiecare antrenament (cu exceptia celor de refacere sau a celor cu caracter de odihna activa) se vor aplica mijloacele prevazute la pct 1,3,6,7,8,11.
De 2 ori pe saptamana (la mijlocul ciclului saptamanal, dupa momentul de varf al curbei efortului saptamanal si la sfarsitul ciclului saptamanal) se vor efectua antrenamente de refacere cu o durata de 60
90min, in functie de indicatia medicului, in care se vor utiliza toate cele 11 mijloace de refacere descrise.
In aceste sedinte durata saunei poate creste de la 15 min si a procedurilor de masaj la 20 min pentru cel manual si 10 min pentru cel instrumental.
Antrenamentul de refacere se desfasoara la indicatia si sub supravegherea medico-sanitar al lotului (cantonament).
Schema de refacere dupa eforturile de tip mixt (aerob-anaerob) si neuropsihic: jocuri sportive,alergari atletism(400-1500),box,tir,scrima,tenis de camp)
Psihoterapie;
Dus cald 15 min 38-42 grade ,cada sau bazin (plante, sare bazna,
iodura, potasiu);
3. Sauna 15 min la sfarsitul saptamanii (2 min sauna-1 min dus sau bazin)
4. Masaj zilnic 10 min manual sau instrumental;
5. Reechilibrarea hidro-electrolitica: 300 ml ceai ,suc de fructe
sau lactate,sau 300 ml apa alcalina+ vit C 200-400 mg +100 mg Vit
b1,1- 2 g CLNA.1g CLK si ½ lamaie sau sirop (15 g Glucoza);
6. Medicatie -Vitaspol 1-2 fioleper os dupa antrenament;
Eleutal4-5 tablete;sau 10-15 g glucoza sau miere;Poliomineralizat-
3 pe zi la masa de dupa effort;Polivitaminizat 2 drajeuri la masa de
dupa effort;
7. Alimentatia-predominant alcalina, lactate,legume,fructe,hipolipidica,
hidrozaharata, normoproteica,cu proteine de valoare calitative
8. Odihna activa si pasiva.
9. Tehnici de relaxare - la indicatiile medicului.
Dupa fiecare antrenament se vor efectua mijloacele prevazute la numarul 1,2,4,5,6,7,8,(odihna pasiva,)la sfarsitul ciclului saptamanal se va efectua intregul cicluiu de refacere (1-8). Eventual la mijlocul saptamanii se mai poate adauga si sauna (3) (conform recomandarii medicului de lot)
Antrenamentul de la sfarsitul saptamantii (refacere) va dura 90 min incepand cu 30 min odihna activa (alte activitate)dupa care 60 min se aplica mijloacele de refacere descrise (sauna si hidroterapie calda= 30 min).
Antrenamentul de refacere se efectueaza la indicatia si sub supravegherea personalului medicosanitar al lotului (cantonament)
Schema de refacere dupa efort predominant neuropsihic(tir,pistol,,viteza,tir,cu arcul,scrima,portari la jocuri)
Psihoterapie;
Tehnici de relaxare neuropsihica si neuromusculara;
Training autogen;
Dus caldsau cada 10 min(plante,sare Bazna,iodura potasiu) si masaj 10 min;
Aeroionizare negativa-oxigenare;
Odihna activa (30-60 min);
Medicatie: Nootropil (piracetam) sau Piravitan-2Capsule; Eleutal 4-5 tablete dupa efort. Polivitaminizat 2 drajeuri;Polimineralizat S 2 tablete.Cu indicatie medicala se poate administra Glicocol-Nevrosthenin 1-2 fiole antrenament, cu 10 15 zile inainte de competitie, ca mijloc de refacere.
Alimentatie: Conform cerintelor si consumul de efort (echilibrata-bogata in lichide,lactate, cruditati, organe, peste)
Odihna pasiva (somnul)
Dupa fiecare antrenament se vor efectua mijloacele de la punctele nr.1 ,2 sau 3,4,7,8,9.
La sfarsitul ciclului saptamanal si eventual la mijlocul saptamanii se va efectua o sedinta de antrenament de refacere cu o durata de 90-120 min (in functie de durata odihnei active 30 sau 60 min in care se vor utiliza toate mijloacele folosite(9). In aceste antrenamente se poate folosi si sauna 10-15 min (2min in sauna si 2 afara in bazin sau la dus) la sfarsitul saptamanii,iar masajul va dura 15 min (manual,cu caracter general).
Antrenamentul de refacere zilnic sau la sfarsit de saptamana se desfasoara la indicatia si sub supravegherea personalului medico-sanitar,a psihologului sau altor specialisti pentru psihoterapie si tehnicile pe psihorelaxare -training autogen.
Aceasta categorie de mijloace se distinge prin caracterul sau integrativ de cuprindere a tuturor componentelor antrenamentului . Unii specialisti considera ca aceste mijloace constituie o componenta a antrenamentului,
numita integrala care se exerseaza in lectiile si microciclurile specifice finalului de etapa precompetitionala si perioadei competitionale. Prin introducerea mijloacelor competitionale mezociclurile din structurile amintite se concep in intregime modelate dupa concursurile la care sportivii urmeaza,sa participe.
Mijloacele cu cracter competitional au forme si continut diferit de la o ramura de sport la alta. De pilda, in sporturile ciclice, se parcurg distantele integrale, acestea fiind cronometrate si desfasurate in conditii regulamentare; gimnastii participa la antrenamente cu exercitii integrale arbitarate de
antrenori sau arbitrii calificati; aruncatorii si saritorii fac incercari ca si in concurs etc.
Mateev 1986 propune o clasificare a mijloacelor de concurs dupa structura motrica a ramurilor de sport impartindu le in calse, grupe, subgrupe si forme de exercitii:
Clase |
Grupe |
Subgrupe si forme |
1.exercitii cu monostructura(forme relatv stabile) |
Exercitii de viteza forta Exercitii ciclice pentru rezistenta |
A.sarituri atletice si altele B. aruncari(sulita,disc,ciocan,greutati) C. ridicarea greutatilor D. sprint (putere maxima) A. Exercitii cu efort submaximal(semifond,inot 100-400 m B. Exercitii de effort maximal si moderat(3-5km,inot 800 si mai mult) |
2.Exercitii cu polistructuri(forme variabile,in functie de conditiile concursurilor) |
Schi alpin Jocuri sportive Intreceri sportive in 2 |
A. Slalom,coborare de viteza A.Cu intensitate mare(baschet,hochei,handbal etc.) cu posibilitati de stocare limitata a jucatorilor din teren B. Jocuri cu relativa continuitate si durata(fotbal) A. Scrima B. Box ,lupte |
3.complexe de exercitii de concurs(biatlon,poliatlon) |
Biatloane si poliatloane cu continut stabil Biatloane si poliatloane cu continut ce se indoieste periodic |
A. triatlon omogen la schi B. biatloane si poliatloane neomogene(poliatlon,decatlon atletic,pentatlon modern,triatlon,inot,ciclism,alergare) Arta sportiva(gmnastica,patinaj artistic,sarituri) |
O forma aparte o au exercitiile integrale de concurs in cadrul jocurilor sportive asa cum este evidentiata de Ioan Kunst Ghermanescu (1983) care specifica urmatoarele: jocul scoala, jocul de antrenament, jocul de verivicare si jocul competitional.
Jocul scoala se poate oraganiza, in cazul fotbalului, rugbiului,
handbalului si baschetului, la o poatra, la un cos, sau bilateral, la ambele porti sau cosuri. In functie de structura antrenamentului sau de sarcinile acesteia, de regula, cand se urmareste invatarea sau perfectionarea anumitor procedee tehnico tactice,in conditii de joc,cresterea capacitatii de aplicare in joc a unor exercitii mai dificile, asamblarea unor combinatii tactice,
invatarea sau perfectionarea sistemelor de joc, se foloseste jocul in scoala. In perioada competitionala prin jocul scoala se cauta adaptarea conceptiei tactice intr un plan tactic, intocmit dupa particularitatile viitorilor adversari,
locul de desfasurare a intrecerii etc.
O cerinta care se impune, consta in faptul ca partenerii trebuie sa aiba o valoare mai scazuta decat formatia care se antreneaza (jucatori ,juniorii, de rezerva ,categorii inferioare) pentru a favoriza punerea in practica a sarcinilor jocului. In aceste jocuri antrenorii intervin si pot opri temporar activitatea pentru explicatii si demonstratii suplimentare etc.
Jocul de antrenament are ca scop fundamental perfectionarea jocului bilateral prin aplicarea oportuna si eficienta a fazelor si sistemelor, omogenizarea cuplurilor si echipei, a liniilor precum si aplicarea unor noi combinatii tactice. Ca parteneri se folosesc jucatori de valori apropiate sau mai bune, daca se considera necesara o solicitare maxima in microciclul respectiv. O recomandare se impune ca partenerul sa aiba pe cat posibil aceleasi caracteristici ca adversarul ce urmeaza a fi intalnit in meciul oficial. Aceste tipuri de jocuri se planifica odata pe saptamana de regula la mijlocul acesteia (joia) la ora la care urmeaza sa se desfasoare jocul oficial respeciv si in conditii de mediu si organizatorice cat mai apropiate de acesta.
Jocul de verificare este considerat cel mai complex si veridic test prin care se apreciaza nivelul de pregatire al unei echipe (sau sportiv).Acesta se organizeaza intr o atmosfera cvasi-oficiala, avand ca partener o echipa de aceeasi valoare. In cadrul acestor meciuri nu se va urmarii numai comportamentul echipei in ansamblu, ci si modul in care jucatorii si au insusit sistemele de aparare sau de atac, nivelul pregatirii fizice specifice,
andamentul pe posturi etc.Se recomanda ca aceste intalniri sa fie inregistrate pe video sau pe fise speciale pentru a fi analizate si trase concluziile care se impun.
Jocul competitional nu trebuie confundat cu jocul oficial, desi orice participare la competitie ofera si prilejul repetarii in conditii complete a celor invatate in antrenamente. Jocurile competitionale se organizeaza in mod amical, pentru pregatire, sub forma unor cupe, sau bilaterale traditionale, inaintea competitiilor oficiale. Prin ambianta creata, aceste jocuri pun sportivii in situatii foarte apropiate sau identice cu cele din jocurile oficiale. Acest tip de joc poate fi folosit ori ca mijloc de pregatire ori ca verificare sau poate satisface ambele scopuri. Jocurile respective se organizeaza in perioada competitionala, ele fiind concepute pe cat posibil modelat dupa concursul oficial la care urmeaza a se participa. Avand in vedere ca in aceasta etapa se asigura finisarea pregatirii sportivilor si intrarea in forma sportiva, jocurile competitionale au un caracter integral, in sensul ca pe langa conditiile regulamentare vor fi folosite si procedeele de refacere medicopedagogice stabilite pentru echipa respectiva si tipul de efort depus.
Jocul competitional este ultima forma de organizare care se foloseste pentru asamblarea finala a echipelor .In cadrul jocurilor competitionale intalnim integral aplicata si exersata modelarea antrenamentului.
In finalul consideratiilor noastre privind mijloacele competitionale face precizarea ca ele pot fi folosite singular in lectie tip concurs sau in combinatie cu alte mijloace si lectii mixte, combinate, in functie de sarcinile antrenamentului din perioada respectiva .
Sisteme de actionare pentru a evidentia pe de o parte propietatile(sisteme)si pe de alta ,valoarea de stimul,Iata care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un sistem de actionare ;
a) prin structura sa sa duca la realizarea obiectivului lectiei in care este programat,sau la realizarea unei parti a obiectivului;
b) mijloacele folosite sa se afle in stransa corelatie;
c) sa nu se foloseasca mai putin de 3 exercitii dar nici mai mult de 5 intr o ordine dicatat de urmatoarele notiuni:
primele exercitii 1-2 sa fie pregatitoare ,sa actioneze asupra grupelor musculare interesate si sa prefigureze structura motrica ce va fi executata
exercitiile 2-3 vor fi cele fundamentale ,care rezolva obietivul pentru care au fost elaborate .
ultimele exercitii(ultimul)reprezinta sinteza sau este de inchiere sau evaluare
d) sistemul de actionare poate fi rationalizat si standardizat(aplict mereu la fel) dar poate fi si modificat periodic pentru a nu si pierde valoarea de stimul.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate