	Biologie	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie	Informatica
	Istorie	Literatura	Matematica	Psihologie

Didactica

Index » educatie » Didactica
» MODALITATI DE PREDARE A NUVELISTICII LUI SLAVICI LA NIVEL GIMNAZIAL

MODALITATI DE PREDARE A NUVELISTICII LUI SLAVICI LA NIVEL GIMNAZIAL

MOTTO: ``EU- marturisea Ioan Slavici- m-am simtit viata mea intreaga mai presus de toate dascal. A le da altora invataturi a fost pentru mine totdeauna o multumire, si cele mai vii multumiri le-am avut stand de vorba cu oameni prin care ma puteam dumiri ori plimbandu-ma cu elevii mei.``( Ioan Slavici, Amintiri, Ed. Minerva, Buc., 1983, p.282 ).

George Calinescu afirma despre Ioan Slavici ``omul era un sucit, ca sa nu zicem altfel, dar opera este remarcabila.Cu perceptia justa numai cand se aplica la viata taraneasca , el(Slavici, n.n.)nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sai sunt darzi, lacomi, intreprinzatori, intriganti, cu parti bune si parti rele , ca orice lume comuna. Limba, de obicei impiedicata in pagina de idei, e un instrument de observatie excelent in mediul taranesc.``

Tudor Vianu,

In aceasta vocatie de dascal, in sensul cel mai complex al termenului, de om care

invata si ii educa pe altii, sta explicatia intregii activitati si personalitati a lui Ioan Slavici ,

cel ce declara ca ``partea individuala deci in scrisa mea ca zapist erau indrumarile pe care

le dedeam . ``( idem ) adaugand `` cu atat mai vartos iesea la iveala aceasta ravna dascaleasca

in scrierile mele literare.``( idem ). Ca pedagog al neamului Slavici actioneaza in spiritul precursorilor sai banateni Damaschin Bojinca, animatorul ideilor iluministe ideilor iluministe

in lucrarea Diregatoriul bunei crestere, tiparita la 1830.

Activitatea publicistica a lui Ioan Slavici permite urmarirea unor trepte pe care prozatorul isi construieste sistemul educational, este vorba de un sistem format din valori economice, istorice, sociale, psihologice, culturale.

In viziunea unui poporanism ``avant la lettre``, Slavici vede salvarea noastra nationala numai in emancipari prin cultura: ``Dati poporului cultura si el, facandu-se respectat, va sti a-si

castiga drepturi. Ne temem ca vom fi deznationalizati ? Oteliti poporul prin cultura si el va rezista contra inrauririlor straine , va rezista cum a rezistat intr-o viata de aproape doua mii de ani. Far de cultura insa toate opintirile raman o parada desarta.``( I. Slavici, Asezamintele noastre, Opere, vol.XII, Ed.Minerva, Buc., 1983, p.49 )

Scriitor transilvanean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, Ioan Slavici a fost una dintre personalitatile proemintente ale scrisului romanesc, intrat in randul marilor clasici ai literaturii noastre. Ziarist, autor de basme si povesti, dramaturg, romancier si memorialist, Slavici s-a impus mai ales ca nuvelist. Nuvelele sale oglindesc vechi randuieli rurale, obiceiuri, datini, credinte, superstitii si prejudecati ale oamenilor simpli. Nuvelele lui Ioan Slavici sunt moralizatoare, sanctionand pacate precum lenea, minciuna, prefacatoria sau ispita victoriilor obtinute in mod rusinos in viata.

Dupa ce am parcurs studiul marilor clasici ai literaturii romane din a doua jumatate a secolului XIX: Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L.Caragiale, Ioan Slavici, se cuvine sa intelegem intr-un mod cat mai sintetic locul pe care acesti scriitori il ocupa in dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.

Criticul literar Pompiliu Marcea, autorul monografiei lui Ioan Slavici si al altor studii despre opera prozatorului ardelean, afirma: "nuvelele lui Slavici au importanta pentru proza ce au avut-o Eminescu pentru poezie, Caragiale pentru teatru si Creanga pentru povestire.``Contemporan cu lumea "Amintirilor din copilarie' ale lui Creanga, universul rural evocat de Slavici este lipsit de aureola mitica a Humulestiului, dar infatiseaza monumental un stil de viata specific, in care norma morala actioneaza cu putere de lege.Din punct de vedere geografic, actiunea nuvelelor este plasata intr-un spatiu delimitat de Muntii Zarandului si Campia Banateana; in acest spatiu traiesc: tarani, carciumari, porcari, samadai, preoti, invatatori etc, oameni darzi, lacomi, intreprinzatori, buni si rai, asa cum se intampla in viata.

Meritul autorului este acela de a fi infatisat aceasta lume in momentele cotidiene, dar si in cele rituale, trasand cu mana sigura psihologia colectivitatii.
Comparat cu Shakespeare, Tolstoi si Dostoieyski, Slavici este primul scriitor care creeaza un personaj nelinear, complicat mereu sufleteste, traind stari conflictuale puternice care evolueaza, intr-o deschidere in evantai, spre momentul culminant, in nuvelele sale apar iubiri si dusmanii care mocnesc, miscari sufletesti piezise, complicate, nelinisti (care cresc proportional cu bogatia), patimi puternice - totul fiind pus sub semnul de neclintit al destinului.

loan Slavici si-a intitulat primul volum de proza Novele din popor, indicand prin chiar acest titlu natura lumii pe care o reprezinta; intamplarile, ca si personajele carora le sunt atribuite, apartin stratului de jos, comun, al societatii. Ca si alti scriitori, autorul Novelelor din popor a fost marcat decisiv de lumea cunoscuta in perioada copilariei si adolescentei sale - zona satelor si targurilor de prin jurul Aradului unde se afla Siria natala.

Stilul prozei lui Ioan Slavici

Ioan Slavici este cunoscut pentru nuvelele sale care aduc o viziune realista asupra satului transilvanean. Stilul este in principal sobru, de un anticalofilism inconfundabil si de o mare precizie si plasticitate avand teme specifice creatiei sale si ariei sale moralizatoare de preocupari. Slavici trateaza cu severitate patima banului, dragostea ce nu respecta traditia,transformarea (evolutia) omului in functie de patimi si nu de ambitii care l-ar puteapropulsa catre o devenire spirituala superioara.

Traditionalismul lui Slavici se distinge prin reproducerea intocmai a vocabularului taranesc : limbajul este intesat cu regionalisme, presarat cu expresii ca 'vorba e', 'abunaoara', si alte constructii neaose cautate inadins pentru a reda fidel atmosfera vremii.

Moralitatea este un factor extrem de important in scrierile lui Slavici. Mai mult ca la orice alt scriitor, aici observam cum prin cuvintele naratorului obiectiv transpare deseori un spirit justitiar. Finalul operelor aduce o stare de echilibru, care este atins tocmai prin pedepsirea tuturor personajelor care prezinta lacune din punct de vedere etic.

Prin folosirea stilului indirect liber, Slavici caracterizeaza indirect prejudecatile societatii secolului XIX si felul ei de a analiza faptele. Naratorul adopta deseori vocea comunitatii, mai ales in caracterizarea personajelor din opera sa, preponderent fii ai satului.

Stilul indirect liber este folosit si pentru a evoca gandurile personajelor, evitand astfel monologul sau dialogul interior.

In aceste contexte nu este vorba despre un narator subiectiv, ci de transformarea unei voci interioare a personajelor la persoana a treia si atribuirea ei naratorului obiectiv, care penduleaza intre identificarea cu personajul si detasarea ironica de acesta, dupa cum vocea apartine comunitatii sau personajului insusi.

« Ceea ce loveste pe oricine reciteste astazi pe Slavici este, in primul rand , o lipsa de preocupare a scrisului frumos.( . ) Ii lipsesc cadenta frazei, armonia perioadelor, rotunjimea vorbelor ; n-are nici imagini, nici culori ; nu stie sa descrie un peisaj, lipsit de orice pitoresc in zugravirea fizica a personajelor.( . ) Si care a fost cauza pentru care astazi, el este considerat, dupa Costache Negruzzi, drept unul din fondatorii nuvelei romanesti ?In primul rand, puritatea vocabularului, Slavici, cu toate stangaciile lui si cu stilul lui neindemanatec, are o curata si aspra limba romaneasca. »

( Al.Philippide )

« E inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie ; problemele psihologice pe care le pune sunt desemnate cu toata finetea unui cunoscator al naturii omenesti ; fiecare din chipurile cari traiesc in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului, gandesc si simt ca el. »

( Mihai Eminescu )

,,Taranii lui Slavicii, adevarati si energici, au intrat biruitori in literatura romaneasca.Vorba lor putina si apasata,exprimand sentimente,cand darze,candduioase, dar totdeauna de o mare demnitate umana, chiar si cand erau adusi pe cararile pacatului, dadea nuvelei romanesti o infatisare de realitate dramatica necunoscuta pana atunci.Se vedea intaia oara ca nu e nevoie sa creezi un taran neexistent pentru a te mandri cu dansul, ca se poate trezi interesul si produce consideratia fara a trece cu un pas dincolo de marginile realitatii."(Nicolae Iorga)

"Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea in Slavici altceva -; si mai mult -; decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a « fortat mana » ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost"
( Lucian Raicu )

"Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti"
( Al. Philippide )

"Ion Slavici introduce oralitatea populara in scrierile sale inaintea lui Creanga. ( . ) Pentru desavarsita stapanire a acestei unelte stilistice, ii lipseste insa lui Slavici jovialitatea si verva lui Creanga."
( Tudor Vianu )

« Ceea ce pare nou si fara asemanare in epoca inceputurilor lui este analiza psihologica pe care Slavici o practica intr-un limbaj abstract.( . ) povestitorul vede oamenii lui dinlauntru, in sentimentele sau in crizele lor morale. »
( Tudor Vianu )

( Mihai Eminescu )

Fidel metodei sale de creatie realista, oglindind viata societatii "Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea in Slavici altceva -; si mai mult -; decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a « fortat mana » ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost" e3i8ix
( Lucian Raicu )

"Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti"
( Al. Philippide )

( Mihai Eminescu )

Traind intr-o societate aflata in continua schimbare elevul va trebui ca universului informational intalnit sa-i dea sens in mod critic, creativ si productiv.
Actiunea educationala instructiv-formativa vizeaza producerea unor schimbari de natura cognitiva, afectiv-motivationala, atitudinala si comportamentala la nivelul personalitatii elevului, a celui supus mereu instruirii.
Elevul trebuie sa-si dezvolte capacitatea de a cere informatii si de a decide importanta acestora.
Pentru a manevra bine informatiile, elevul va trebui sa aplice un set de deprinderi de gandire care sa-i ofere posibilitatea de a sorta informatia cu eficienta. Pentru aceasta va trebui sa parcurga un proces sistematic de analiza si reflectie critica.
Profesorul trebuie sa-i ofere in egala masura un cadru de invatare si gandire. Acest cadru oferit trebuie sa-i dea elevului poibilitatea sa-si dea seama unde se afla din punct de vedere al gandirii putand astfel sa-si urmareasca si sa-si monitorizeze propriile procese de gandire in momentul in care invata independent. Rolul profesorului este de neinlocuit caci acesta este organizatorul conditiilor de invatare.
Traind intr-un secol al ,,tehnologiilor moderne''cand elevul este tot mai atras de computer si net lectura tinde sa o ia pe un fagas supus uitarii. Fara lectura si exercitii de comunicare exprimarea tanarului din noua generatie va lasa de dorit.
De aceea, profesorul trebuie sa-l atraga, sa utilizeze metode moderne care contribuie la dezvoltarea gandirii critice. Prin utilizarea acestor metode elevul este atras iar profesorul ii da posibilitatea sa constientizeze propria lui gandire si sa isi foloseasca limbajul propriu.
La dezvoltarea gandiri critice a elevului cotribuie o serie de metode si tehnici.
I.Tehnica Ciorchinelui este o tehnica de predare invatare care incurajeaza pe elevi sa gandeasca liber si deschis si sa caute drumul spre propriile cunostinte evidentiind propria intelegere a unui continut. Utilizez destul de des aceasta tehnica deoarece da posibilitatea elevului de a realiza asocitii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor insusite anterior.
Am aplicat aceasta metoda in cadrul unei ore de literatura la clasa a V-a avand ca text suport opera literara ,,Vizita''de I.L.Caragiale. Tema acestei ore a fost Caracterizarea personajului principal.
Am respectat etapele impuse de aceasta tehnica:
▪ Am scris pe tabla cuvantul nucleu adica numele personajului principal - Ionel;
▪ Elevii au fost invitati sa scrie trasaturile fizice si morale ale personajului precum si tipul acestuia;
▪ Cuvintele sau ideile precizate vor fi legate de notiunea centrala;
▪ Se vor discuta trasaturile notate elevii avand obligatia de a le argumenta;
▪ Se noteaza aceste idei in caiete.
obraznic

Utilizand tehnica Ciorchinelui in activitati diverse am observat multiple avantaje pentru elevi. Aceasta tehnica este foarte utila deoarece le da elevilor posibilitatea sa se implice si sa fie activi. Prin intermediul acestei tehnici se fixeaza mai bine ideile si se structureaza informatiile facilitandu-se retinerea si intelegerea informatiilor mult mai usor si,de asemenea, contribuind la dezvolatarea spiritului critic.
II. Tehnica Mozaicului este o metoda prin care se promoveaza invatarea prin colaborare si cooperare intre elevi. In cadrul procesului de invatare am aplicat aceasta metoda de foarte multe ori. Ma voi opri asupra textului suport ,,Sfarsit de toamna''de Vasile Alecsandri, tema: Interpretarea textului. Am respectat etapele impuse de aceasta tehnica:
▪ Construirea grupurilor de lucru initial.
Clasa de elevi am impartit-o in 4 grupuri a cate 5 elevi. Elevii vor numara de la 1-4 astfel incat fiecare va avea un numar cuprins intre 1-4.
▪ Construirea grupurilor de experti si realizarea sarcinilor de lucru.
Am constituit grupurile de elevi ce vor realiza sarcinile de lucru pe care
le-am propus. Elevii cu numarul 1 vor forma un grup, cei cu numarul 2 al doilea, s.a.m.d.
Fiecare grup de ,,experti'' are sarcina de a studia cate o strofa din poezie. Ei vor preciza ideea centrala a strofei respective, vor identifica figurile de stil si vor preciza rolul lor, vor identifica elementele de versificatie (strofa, rima, masura).
Elevii vor rezolva impreuna, prin discutii/dezbateri sarcina de lucru. Ei vor trebui sa fie cat mai clari pentru a putea preda colegilor si pentru a fi cat mai bine intelesi.
▪ Revenirea elevilor in grupurile initiale si predarea continutului pregatit celorlalti colegi.
Elevii reveniti in grupurile initiale vor preda colegilor continutul pregatit. Expertul va raspunde intrebarilor adresate de catre ceilalti elevi clarificandu-se astfel unele nelamuriri.
Prin predarea reciproca s-a realizat cea mai buna invatare a unui continut informational. La sfarsitul lectiei fiecare elev a stapanit continutul intregului text si nu doar a partii la invatarea careia a participat ca ,,expert''. Spiritul critic al elevilor a contribuit intr-o masura mare la rezolvarea sarcinilor propuse.
▪ Evaluarea elevilor am realizat-o prin raspunsurile orale la intrebarile adresate.
Utilizand aceasta metoda am observat multiple avantaje. Astfel, aceasta tehnica i-a favorizat si pe cei mai timizi care si-au exprimat propriile idei nefiind acum obligati sa raspunda in mod direct direct la sarcinile pe care le-am propus. Acestia au dobandit incredere si curaj iar ,,expertii'' au inteles intr-o oarecare masura ce inseamna sa fii profesor.
Cu toate acestea, unii au profitat de calitatile unora dintre colegi si ,,s-au ascuns'' in spatele lor neparticipand intru totul la aceasta activitate.
II. Tehnica Stiu/ Vreau sa stiu/ Am invatat, am utilizat-o intr-o activitate de predare.

Scopul studierii limbii romane in perioada scolaritatii obligatorii este acela de a forma un tanar cu o cultura comunicationala si literara de baza, capabil sa inteleaga lumea, sa comunice si sa interactioneze cu semenii, sa-si utilizeze in mod eficient si creativ capacitatile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viata cotidiana, sa poata continua in orice faza a existentei sale procesul de invatare, sa fie sensibil la frumosul din natura si la cel creat de om.

In acest sens, curriculum-ul de limba si literatura romana pentru clasele V-VIII propune o mutatie fundamentala la nivelul studierii limbii si literaturii romane. In locul compartimentarii artificiale a disciplinei in "limba" si "literatura", se propune un nou model, cel comunicativ-functional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a elevilor. In mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrata a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacitati mentionate anterior.

In mod concret, dezvoltarea competentelor de comunicare mentionate se realizeaza prin familiarizarea elevilor cu situatii diverse de comunicare orala si scrisa, cu texte literare si non-literare adecvate varstei scolare.

In sensul celor aratate mai sus, dominantele noului curriculum fata de cel anterior sunt:

definirea domeniilor disciplinei exclusiv in termeni de capacitati: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orala si exprimarea scrisa;

prezentarea comunicarii in calitatea sa de competenta umana fundamentala, acoperind deprinderi de receptare si de exprimare orala si scrisa;

reechilibrarea ponderii acordate exprimarii orale fata de cea scrisa, precum si mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;

centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii in contexte concrete de comunicare;

adaptarea continuturilor la nivelul de varsta si la interesele copiilor.

OBIECTIVE CADRU

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

CLASA A V-A

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa identifice informatiile esentiale dintr-un mesaj oral	exercitii de selectare a informatiilor noi dintr-un text ascultat;
	sa identifice secventele de dialog, de naratiune si de descriere dintr-un mesaj oral	exercitii de identificare a secventelor descriptive, narative si dialogate dintr-un enunt oral;
	sa sesizeze unitatile lexicale necunoscute in fluxul vorbirii	exercitii de receptare auditiva a cuvintelor noi in texte literare si nonliterare; integrarea cuvintelor noi in serii sinonimice si antonimice; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin apel la context; exercitii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte;
	sa sesizeze corectitudinea gramaticala a unui enunt si/ sau a formelor lexicale	exercitii de identificare a structurilor gramaticale (morfologice si sintactice) corecte sau incorecte in fluxul enuntului;
	sa sesizeze intentia unei persoane de a angaja un dialog	exercitii de sesizare si interpretare a indicilor de initiere de catre partener a unui dialog;
	sa manifeste curiozitate pentru ascultarea unui mesaj oral	exercitii pentru dezvoltarea atentiei distributive si a capacitatii de a urmari mesajul partenerului.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa selecteze elementele de lexic adecvate situatiilor de comunicare	exercitii de stabilire a ideilor in jurul carora se organizeaza o tema data; prezentarea si comentarea succinta a unor texte literare sau nonliterare; exercitii de determinare a sensului unor cuvinte si de explicare orala a semnificatiei acestora in diferite contexte; exercitii de utilizare in contexte diferite a achizitiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizand alcatuirea unor familii sau campuri lexicale; exercitii de utilizare a sinonimelor si a antonimelor in contexte date;
	sa construiasca propozitii si fraze corecte din punct de vedere gramatical	exercitii de construire corecta a propozitiilor simple si dezvoltate; exercitii de construire a unor fraze prin utilizarea corecta a coordonarii si a subordonarii; exercitii de folosire corecta intr-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice partilor de vorbire; exercitii de utilizare in context a partilor de propozitie;
	sa se exprime clar, corect si concis	exercitii de utilizare corecta, in textul oral, a limbii literare; activitati de discriminare a ideilor principale de cele secundare, a esentialului de elementele de detaliu; exercitii de realizare orala - individual sau in grup - a unui plan simplu; exercitii de selectare si de utilizare a marcilor si a conectorilor textuali ("mai intai", "apoi", "in primul rand", "in al doilea rand", "de asemenea", "deci" etc.);
	sa-si adapteze vorbirea la parteneri si la situatia de comunicare	exercitii de rostire corecta a cuvintelor cu probleme de accentuare; exercitii de rostire fluenta a unor enunturi scurte si/ sau lungi; exercitii de constientizare a diferentei dintre pronuntia regionala si cea literara si de corectare a pronuntiei regionale; exercitii de punere in scena a unor povestiri, de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii personale si justificarea acestora in functie de context; exprimarea acordului si a dezacordului, a afirmatiei, a negatiei, si a interogatiei;
	sa stabileasca relatii directe de dialog cu diverse categorii de persoane	exercitii de selectare si de folosire adecvata a marcilor de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog; exercitii de asimilare si de utilizare a regulilor conversatiei eficiente; exercitii de selectare a celor mai potrivite elemente nonverbale pentru dialogul purtat;
	sa manifeste interes pentru participarea la un act de comunicare	exersari de situatii dirijate de comunicare obisnuite sau problematice (in grup mai mare sau mai mic); exercitii de dezvoltare a initiativei de comunicare si a curajului de a interveni in actul comunicarii.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa identifice ideile principale dupa citirea globala a unui text	intrebari cu raspuns la alegere; exercitii de abordare a ideilor principale si secundare ale unui anumit text dat; exercitii de discriminare a ideilor principale de cele secundare dintr-un text dat;
	sa recunoasca modurile de expunere utilizate intr-un text epic	exercitii de identificare si de delimitare a partilor componente ale unui text: introducere, cuprins si incheiere, precum si a modurilor de expunere; discutarea textelor citite in functie de urmatorii parametri: "cine" (personajele), "cand", "unde" (plasarea actiunii in timp si spatiu), "cum" (modul de desfasurare a actiunii, stilul autorului);
	sa identifice expresii si cuvinte noi in text	exercitii de identificare a unor expresii noi intr-un text citit; exercitii de folosire a dictionarelor si a glosarelor; identificare de sinonime si de antonime;
	sa sesizeze corectitudinea utilizarii categoriilor gramaticale invatate	exercitii de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exercitii de identificare a relatiilor sintactice si a rolului lor;
	sa se adapteze la situatia concreta de lectura	exercitii de cautare si de selectare a informatiei dorite cu ajutorul tablei de materii; exercitii de identificare a elementelor componente ale paginii de carte; citirea corecta si fluenta a unui text cunoscut in fata unui auditoriu divers; exercitii de valorificare a elementelor nonverbale; exercitii de identificare a figurilor de stil invatate;
	sa manifeste curiozitate si interes fata de activitatea de lectura	activitati de grup in care elevii sa puna intrebari si sa dea raspunsuri referitoare la un text citit; discutii de grup pe marginea lecturilor suplimentare individuale.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa redacteze lucrari scurte pe o anumita tema, urmarind un plan dat	exercitii de diferentiere a ideilor principale de ideile secundare; exercitii de selectare a ideilor pentru un text propriu;
	sa utilizeze in redactare sinonime, antonime si derivate adecvate temei date	exercitii de selectare a vocabularului adecvat unei teme; exercitii de diferentiere a sensurilor cuvantului in context;
	sa scrie propozitii si fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice si de punctuatie	exercitii de ortografiere corecta a grupurilor de litere; exercitii de despartire a cuvintelor in silabe; exercitii de folosire corecta a semnelor de ortografie si punctuatie;
	sa alcatuiasca rezumatul unui text literar sau nonliterar	exercitii de identificare si ordonare a secventelor narative dintr-un text dat; exercitii de identificare si de caracterizare sumara a personajelor corespunzatoare secventelor narative; exercitii de relatare la persoana a III-a; exercitii de interpretare a ideilor si a sentimentelor comunicate; exercitii de rezumare a unui text stiintific; exercitii de transformare a unei secvente dialogate in povestire; exercitii de povestire a unui film, a unei piese de teatru, a unui diafilm;
	sa manifeste interes pentru redactarea unui text	exercitii de combinare a informatiilor conform propriului univers afectiv; exercitii de formulare a unor opinii referitoare la texte studiate.

CONTINUTURI

Lectura

Cartea obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Asezarea in pagina. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literara

Ce anume comunica literatura? Raportul dintre realitate si literatura.

Textul si opera. Opera literara.

Structura operei literare. Structura textului narativ. Naratiunea (ce si cum se povesteste, autorul, naratorul), Descrierea. Dialogul. Personajul: caracterizarea sumara - portretul fizic si portretul moral.

Figurile de stil. Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul.

Versificatia. Strofa si versul. Rima.

Textul

Textele literare populare si culte apartinand diverselor genuri si specii.

1.3.2. Textele nonliterare "utilitare" (articolul de dictionar, reclama etc.); distractive (cuvinte incrucisate, jocuri distractive etc.).

Texte sugerate

Se vor selecta 8-10 texte literare de baza, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse in mod obligatoriu si fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii romane. Ele pot fi insotite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, o pagina. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrala urmand a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor. Acestia pot alege si alte titluri care sa respecte urmatoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Optiunile trebuie sa vizeze texte in masura sa evidentieze notiunile cuprinse la punctele 1.2.1 - 1.2.5 si 1.3.1 - 1.3.2.

Basme populare: Greuceanu, Sarea in bucate, Praslea cel voinic si merele de aur (colectia Petre Ispirescu) etc.

Basme culte: Zana-zorilor (Ioan Slavici), Capra cu trei iezi (Ion Creanga), Neghinita (Barbu Delavrancea) etc.

Basme din literatura universala: Hänsel si Gretel, Cenusareasa (Fratii Grimm), Pestisorul de aur (basme rusesti), Piele de magar (Charles Perrault), 1001 de nopti (Sindbad marinarul), Soldatul de plumb (Hans Christian Andersen), Printul fericit (Oscar Wilde) etc.

Legende populare: Descalecatul, Legenda lui Traian si a Dochiei etc.

Legende culte: Legende istorice (Dimitrie Bolintineanu), Legenda randunicai (Vasile Alecsandri) etc.

Legende din literatura universala: fragmente din Legendele Olimpului (Alexandru Mitru).

Parabole biblice: Fiul ratacitor sau altele.

Snoave: De-ale lui Pacala, Povestea vorbii (Anton Pann) sau altele.

Schite din literatura romana: Bubico, Vizita . , Un pedagog de scoala noua (Ion Luca Caragiale), Bunicul, Bunica (Barbu Delavrancea), Saracutul, Gandacelul (Emil Garleanu), din Cartea cu jucarii (Tudor Arghezi) etc.

Schite din literatura universala: Broasca saltareata din tinutul Calaveras (Mark Twain), Cele doua fete ale unei testoase (Herman Melville) etc.

Povestiri si nuvele din literatura romana: Amintiri din copilarie (Ion Creanga), Budulea Taichii (Ioan Slavici), Domnul Vucea (Barbu Delavrancea), Dumbrava minunata, Domnu Trandafir (Mihail Sadoveanu), Puiul (Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti), Pravale Baba (Ionel Teodoreanu), Ciobanila (Vasile Voiculescu) etc.

Povestiri si nuvele din literatura universala: Tatal lui Simon (Guy de Maupassant), Biriuk (Ivan Sergheievici Turgheniev) etc.

Texte din folclorul copiilor: Numaratori. Poezii ceremoniale. Colinde. Plugusorul. Sorcova. Capra etc.

Poezii: Oaspetii primaverii, Noaptea, Desteptarea Romaniei (Vasile Alecsandri), La mijloc de codru . , Povestea codrului, Freamat de codru (Mihai Eminescu), Poveste, Mama, Noapte de vara (George Cosbuc), Toamna (Octavian Goga), Banutul, Creion (Fa-te suflete copil), Inscriptie pe steag, O furnica (Tudor Arghezi), Parintii, Carabusul de arama (Lucian Blaga), Ai nostri sunt acesti munti, Horea (Aron Cotrus), In vie (Ion Pillat), Strofe de primavara (Adrian Maniu), Acceleratul (George Topirceanu), Scrisoare mamei (Nicolae Labis), Plopul (Nichita Stanescu) etc.

Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare

2.1. Comunicarea orala

Situatia de comunicare. Emitator. Receptor. Mesaj. Context. Cod. Canal. Situatia de comunicare dialogata si monologata. Acomodarea limbajului la scopul comunicarii.

Structurarea textului oral

(a) Organizarea logicosemantica a mesajului (semnificatia textului oral; elementele esentiale si detaliile semnificative). Ideea principala, ideea secundara. Planul simplu si planul dezvoltat de idei, rezumatul oral.

(b) Organizarea formala a mesajului. Constituentii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propozitiei si a frazei. Dispunerea si functionarea simultana a elementelor verbale si nonverbale (gesturi, mimica etc.); expresivitatea in vorbire a registrelor limbii (standard, familiar etc.).

(c) Textul dialogat si cel monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnalele verbale si nonverbale de initiere a unui dialog. Formule elementare de mentinere si de incheiere a dialogului. Formule de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune si de solicitare.

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;

adresarea catre o persoana, salutarea;

punerea unei intrebari, raspunsul afirmativ sau negativ la o intrebare;

initierea sau incheierea unui schimb verbal;

precizarea locului sau a timpului;

sustinerea unei discutii directe sau telefonice;

cererea sau oferirea unei informatii despre: identitatea, starea, ocupatia, calitatea sociala a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfasurarea unei actiuni;

situarea unui loc in raport cu altul; localizarea unei regiuni sau a unei zone geografice; stabilirea unui parcurs;

exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere in legatura cu un fapt sau o persoana;

descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;

prezentarea unei actiuni sau a unei inlantuiri de actiuni;

compararea a doua sau a mai multor obiecte, persoane, idei.

2.2. Comunicarea scrisa

Procesul scrierii

(b) Organizarea textului scris. Scopul redactarii. Documentarea in vederea realizarii unei lucrari. Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).

(c) Scrierea de mana si prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Asezarea corecta in pagina de caiet. Elemente auxiliare in scriere (sublinieri, paranteze etc.).

(d) Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, virgula, doua puncte, semnul intrebarii, semnul exclamarii, ghilimelele.

Contextele de realizare

(a) Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Notitele. Temele. Extemporalul. Lucrarea semestriala.

(b) Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Relatarea unor fapte si intamplari personale. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare.

(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Transformarea textului dialogat in text narativ. Rezumatul. Povestirea. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice si epice.

Elemente de constructie a comunicarii

In toate clasele gimnaziului, modalitatea traditionala sau de alta natura, de ordonare, combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a profesorului. Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia pe care s-a intemeiat prezentul curriculum este ca, in scoala, predarea-invatarea va urmari "limba in functiune", in variantele ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu "limba ca sistem abstract". Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu intereseaza predarea in si pentru sine a unor cunostinte gramaticale, ci abordarea functionala si aplicativa a acestora in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. In acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinand de ortografie, de punctuatie si de ortoepie in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in predarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine de fiecare data pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

Clasa a VI-a

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa distinga intre informatiile esentiale si cele de detaliu, stabilind legaturi sau diferentieri intre informatiile receptate	exercitii de interpretare a mesajului comunicat; exercitii de sesizare a informatiilor noi dintr-un text ascultat;
	sa sesizeze sensul unitatilor lexicale noi in functie de context	exercitii de receptare corecta a structurii fonematice a unui cuvant; exercitii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte; exercitii de receptare auditiva a cuvintelor noi in texte literare si nonliterare; exercitii de integrare a cuvintelor noi in serii sinonimice si antonimice; exercitii de stabilire a sensului unui cuvant necunoscut prin apel la context; exercitii de sesizare a sensului omonimelor; exercitii de identificare a arhaismelor si a regionalismelor;
	sa sesizeze abaterile de la normele gramaticale intr-un mesaj oral	exercitii de sesizare a structurii gramaticale (morfologice si sintactice) corecte sau incorecte in fluxul enuntului; exercitii de sesizare a constructiilor pleonastice si a atractiilor paronimice;
	sa recepteze corect mesajul in functie de particularitatile de vorbire ale partenerilor	exercitii de ascultare a unor mesaje in diferite conditii (proprii sau improprii) comunicate de persoane cu feluri diferite de pronuntare a sunetelor, a silabelor, a cuvintelor;
	sa recepteze adecvat formele de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog	exercitii de sesizare a formulelor de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog;
	sa manifeste interes pentru mesajul ascultat si pentru partenerii de discutie	exercitii de urmarire a unor dialoguri, de participare la realizarea lor si de imprimare a unui comportament comunicativ adecvat.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa realizeze inlantuirea corecta a ideilor intr-un mesaj oral	exercitii orale de realizare a unui plan simplu si de dezvoltare a acestuia prin adaugarea ideilor secundare; exercitii de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre rezumat si spre povestirea orala;
	sa utilizeze relatiile de sinonimie, de antonimie, de omonimie in organizarea mesajului oral	exercitii de determinare a sensurilor unor cuvinte si de explicare a semnificatiei acestora in contexte diferite; exercitii de utilizare, in contexte diverse, a achizitiilor lexicale noi; exercitii de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor in contexte date; exercitii de corectare a exprimarii pleonastice; exercitii de utilizare a paronimelor;
	sa utilizeze categoriile gramaticale invatate, in diverse tipuri de propozitii	exercitii de construire corecta a propozitiilor simple si dezvoltate; exercitii de construire a unor fraze prin utilizarea corecta a coordonarii si subordonarii; exercitii de folosire corecta, intr-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice partilor de vorbire flexibile;
	sa utilizeze accentul si intonatia pentru a evidentia scopul comunicarii	exercitii de comunicare orala cu scop declarat de informare, de luare de atitudine, de opinie; exercitii de sustinere a unei conversatii impuse sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului in fata unui auditoriu cunoscut;
	sa-si adapteze vorbirea la dialog sau monolog	exercitii de rostire corecta a unor cuvinte care pun probleme de accentuare; exercitii de pronuntare fluenta a unor secvente semnificative ale mesajului oral, de reglare a tonului, a intonatiei, in functie de starea de spirit (bucurie, surpriza, suparare);
	sa utilizeze adecvat formulele de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog	exercitii de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog cu diferite categorii de interlocutori cunoscuti; activitati vizand interventia intr-un dialog complex prin structurarea corecta a secventelor intrebare-raspuns;
	sa manifeste o atitudine favorabila progresiei comunicarii	exercitii de sustinere a unui schimb verbal intr-o conversatie de grup, utilizand corect limba literara si posibilitatile expresive ale limbii vorbite.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa deosebeasca elementele de ansamblu de cele de detaliu in cadrul textului citit	exercitii de redare a continutului prin rezumat si prin povestire; identificarea problemei principale tratate intr-un text literar sau nonliterar;
	sa identifice modurile de expunere intr-un text epic si procedeele de expresivitate artistica intr-un text liric	exercitii de identificare a momentelor subiectului intr-o naratiune; exercitii de sesizare a rolului dialogului si al descrierii intr-o naratiune; exercitii de identificare a caracteristicilor operelor epice (in proza sau versuri) si lirice (in proza sau versuri); exercitii de identificare a figurilor de stil intr-un text liric sau epic (epitete, hiperbola, antiteza, metafora etc.); exercitii de evidentiere a rolului descrierii in realizarea portretului si a tabloului; exercitii de sesizare a rolului dialogului in caracterizarea personajelor;
	sa sesizeze valoarea expresiva a arhaismelor, a regionalismelor si a neologismelor intr-un text citit	exercitii de identificare a unor expresii si a unor cuvinte noi intr-un text citit; folosirea dictionarelor si a glosarelor pentru cautarea cuvintelor noi; exercitii de evidentiere a rolului sinonimiei, al antonimiei si al omonimiei intr-un text dat;
	sa sesizeze organizarea morfologica si sintactica a textelor citite	exercitii de identificare a categoriilor morfologice si a relatiilor sintactice, avand rol in structurarea textului literar.

In aceasta vocatie de dascal, in sensul cel mai complex al termenului, de om care

invata si ii educa pe altii, sta explicatia intregii activitati si personalitati a lui Ioan Slavici ,

cel ce declara ca ``partea individuala deci in scrisa mea ca zapist erau indrumarile pe care

le dedeam . ``( idem ) adaugand `` cu atat mai vartos iesea la iveala aceasta ravna dascaleasca

in scrierile mele literare.``( idem ). Ca pedagog al neamului Slavici actioneaza in spiritul precursorilor sai banateni Damaschin Bojinca, animatorul ideilor iluministe ideilor iluministe

in lucrarea Diregatoriul bunei crestere, tiparita la 1830.

In viziunea unui poporanism ``avant la lettre``, Slavici vede salvarea noastra nationala numai in emancipari prin cultura: ``Dati poporului cultura si el, facandu-se respectat, va sti a-si

Stilul prozei lui Ioan Slavici

Stilul indirect liber este folosit si pentru a evoca gandurile personajelor, evitand astfel monologul sau dialogul interior.

( Al.Philippide )

( Mihai Eminescu )

"Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti"
( Al. Philippide )

( Mihai Eminescu )

"Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei dintai cronicari fideli si realisti"
( Al. Philippide )

( Mihai Eminescu )

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa redacteze texte cu destinatii diverse (scrisori, cereri, invitatii, carti postale, telegrame, compuneri)	exercitii de recunoastere a destinatiei unui text; exercitii de selectare a informatiei solicitate; exercitii de structurare a detaliilor in jurul ideii principale; exercitii de redactare a unor texte utilitare; exercitii de rezumare si de povestire a unor texte narative; exercitii de caracterizare a unui personaj;
	sa utilizeze un lexic diversificat, recurgand la categoriile semantice studiate si la mijloacele de imbogatire a vocabularului	exercitii de valorificare a posibilitatilor de expresie oferite de sinonime, antonime si de omonime; exercitii de recunoastere a sensurilor cuvintelor in contexte diferite si de evaluare a expresivitatii formelor arhaice si regionale; exercitii de recunoastere a mijloacelor de imbogatire a vocabularului;
	sa inlantuie corect frazele in textul redactat, utilizand corect semnele ortografice si de punctuatie	exercitii de aplicare a topicii normale in propozitie si in fraza; exercitii de ortografiere a diftongilor, a triftongilor si a vocalelor in hiat; exercitii de aplicare a regulilor fonetice si morfologice de despartire in silabe a cuvintelor; exercitii de scriere a cuvintelor neologice.

CONTINUTURI

Unitatile de continut tiparite cu litere aldine constituie notiuni noi pentru clasa a VI-a.

Lectura

Cartea obiect cultural. Structura cartii: cuprins, prefata, postfata, note.

Teoria literara

1.2.1. Autorul: eul liric si naratorul.

1.2.2. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (naratiunea la persoana a III-a si naratiunea la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul si spatiul in naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).

1.2.3. Figurile de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Antiteza. Metafora (familiarizare).

1.2.4. Versificatia (actualizare). Tipuri de rime (monorima, rima imperecheata, rima incrucisata, rima imbratisata). Masura. Ritmul (iambul si troheul).

Textul

1.3.1. Texte literare populare si culte apartinand diverselor genuri si specii. Caracteristicile operei folclorice (orala, colectiva, anonima, sincretica). Opera epica. Opera lirica.

Specii literare: schita, nuvela, pastelul, fabula, doina, balada.

1.3.3. Texte nonliterare "utilitare" (anuntul, stirea, afisul etc.); distractive etc.

Texte sugerate

Se vor selecta 10-14 texte literare de baza, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse in mod obligatoriu si fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii romane. Ele pot fi insotite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, o pagina. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrala urmand a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lista de mai jos ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor. Acestia pot alege si alte titluri care sa respecte urmatoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Optiunile trebuie sa vizeze texte in masura sa evidentieze notiunile cuprinse la punctele 1.2.1 - 1.2.4 si 1.3.1- 1.3.2.

Doine

Basme populare: Toma Alimos, Novac si corbul etc.

Creatii de inspiratie folclorica (in versuri): Doina (Octavian Goga), Doina (George Cosbuc), Cantec sfant, Cantec de leagan (Stefan Octavian Iosif) etc.

Fabule: Boul si vitelul, Cainele si catelul (Grigore Alexandrescu), Bivolul si cotofana (George Topirceanu).

Texte descriptive: fragmente din Tara de dincolo de negura (Mihail Sadoveanu), fragmente din Pe drumuri de munte (Calistrat Hogas), fragmente din Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul (Nicolae Balcescu), Iarna (Vasile Alecsandri), Vara, In miezul verii (George Cosbuc), Brumarel (Ion Pillat) etc.

Texte lirice: Revedere (Mihai Eminescu), Creion (Tudor Arghezi), Vara (Lucian Blaga), Mama (Nicolae Labis) etc.

Parabole: Parabola celor doi fii chemati a lucra via tatalui lor.

Schite: D-l Goe (Ion Luca Caragiale), Prostia omeneasca, Povestea unui om lenes (Ion Creanga) etc.

Romane si nuvele din literatura romana: Sobieski si romanii (Costache Negruzzi), Amintiri din copilarie (Ion Creanga), Palatul de clestar (Barbu Delavrancea), Morometii (Marin Preda) etc.

Romane si nuvele din literatura universala: Morcoveata (Jules Renard), Piciul (Alphonse Daudet), Micul print (Antoine de Saint-Exupéry), Minunata calatorie a lui Nils Holgerson (Selma Lagerlöf), Print si cersetor (Mark Twain), Marile sperante (Charles Dickens) etc.

Reportajul: Privelisti si sentimente (Geo Bogza) sau un reportaj apartinand stilului publicistic. Din literatura universala, reportajul se poate ilustra prin schitele lui Herman Melville din Encantadas sau insulele fermecate.

Practica rationala si functionala a limbii. Comunicarea orala si comunicarea scrisa

2.1. Comunicarea orala

2.1.1. Situatia de comunicare. Dialogul. Adaptarea la interlocutor si la particularitatile emiterii (directe sau mediate).

Structurarea textului oral

(a) Organizarea logicosemantica a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare).

(b) Organizarea formala a mesajului. Progresia secventelor in textul oral descriptiv (constituenti, modalitati simple de realizare a coerentei textuale).

(c) Textul dialogat si cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor intamplari). Organizarea replicilor intr-un dialog complex. Formule de initiere, de incheiere si de mentinere a dialogului (actualizare). Structurarea secventelor de tipul "intrebare-raspuns". Modalitati de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

Se recomanda ca elevii sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

identificarea sau diferentierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;

sustinerea unui schimb verbal intr-o conversatie de grup;

exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparatii, exprimarea unei impresii personale, solicitarea acordului sau a permisiunii cuiva;

formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;

descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);

prezentarea unei actiuni complexe.

2.2. Comunicarea scrisa

2.2.1. Procesul scrierii

(a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text in functie de destinatie (scrisoarea, cererea, telegrama, cartea postala).

(b) Scrierea de mana si prezentarea textului. Asezarea in pagina. Rolul simbolurilor si al imaginilor in pagina.

(c) Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, virgula, punctul si virgula, linia de dialog si linia de pauza. Semnele ortografice: cratima, apostroful, punctul ca semn ortografic.

Contextele de realizare

(a) Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Textul de tip informativ (oferire de informatii privind diverse aspecte ale realitatii inconjuratoare). Instructiuni privind efectuarea diverselor actiuni.

(b) Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Relatarea. Argumentarea unui punct de vedere.

(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare stiintifica. Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice si lirice studiate.

Elemente de constructie a comunicarii

In toate clasele gimnaziului, modalitatea traditionala sau de alta natura, de ordonare, de combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a profesorului. Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia pe care s-a intemeiat prezentul curriculum este ca, in scoala, predarea-invatarea va urmari "limba in functiune", in variantele ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu "limba ca sistem abstract".

Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu predarea in si pentru sine a unor "cunostinte gramaticale", ci abordarea functionala si aplicativa a acestora in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. In acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinand de ortografie, de punctuatie si de ortoepie, in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in prezentarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine de fiecare data pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

Dimensiunea stilistica a faptelor de limba se preconizeaza a fi tratata la sectiunea consacrata studiului textelor literare si de cate ori profesorul gaseste solutia practica cea mai eficienta.

3.1. Lexicul (actualizare)

Notiunea de vocabular.

Vocabularul fundamental

Masa vocabularului

Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului.

Derivarea (actualizare).

Sufixarea. Sufixele diminutivale si sufixele augmentative

Prefixarea. Utilizarea corecta a cuvintelor formate cu prefixe neologice (de exemplu: ante-, anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-).

Compunerea

Compunerea prin sudare, alaturare si abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Elemente de compunere savanta (de exemplu: auto-, macro-, micro-, poli-, pseudo- etc.).

Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea)

Adverbe provenite din adjective si din substantive; adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite din alte parti de vorbire.

Familia lexicala (derivate, compuse, cuvinte obtinute prin schimbarea valorii gramaticale).

Sinonimele (actualizare).

Sinonimele lexicale, sinonimele frazeologice si sinonimele lexico-frazeologice (familiarizare elementara

Antonimele (actualizare).

Omonimele. Omofonele si omografele

Arhaismele si regionalismele (actualizare). Exercitii de identificare a unor tipuri de arhaisme si regionalisme

Pleonasmul.

Paronimele.

Campurile lexicale (actualizare si exercitii).

3.2. Notiuni de fonetica (actualizare). Folosirea corecta a accentului in limba romana. Nume proprii gresit accentuate. Neologismele (aspecte ortoepice). Silaba (actualizare). Despartirea in silabe a cuvintelor derivate si a cuvintelor compuse.

3.3. Notiunea de sintaxa (actualizare). Felul propozitiilor. Fraza. Propozitia regenta. Elementul regent. Coordonarea si subordonarea.

3.4. Morfosintaxa.

3.4.1. Verbul - (actualizare).Verbele predicative si verbele nepredicative (copulative - numai a fi, a deveni - si auxiliare).

Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, conditional-optativ. Timpuri. Propozitia imperativa. Propozitia optativa.

Modurile nepersonale: infinitiv (cele patru conjugari ale verbului), gerunziu, participiu, supin. Functii sintactice.

3.4.2. Substantivul (actualizare).

CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa inteleaga semnificatia generala a unui mesaj oral	exercitii de sesizare a unui element perturbator in comunicarea orala; exercitii de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral;
	sa sesizeze modalitatile de organizare a secventelor textuale ale unui mesaj oral	exercitii de identificare a unor modalitati specifice de "intrare' in dialog;
	sa integreze categoriile semantice in structuri lexicale proprii	exercitii de stabilire a sensului unui cuvant intr-un context dat; exercitii de identificare a imprumuturilor neologice; exercitii de sesizare a relatiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie intr-o comunicare orala; exercitii de sesizare a rolului unitatilor frazeologice intr-o comunicare orala; exercitii de sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte diferite;
	sa sesizeze abaterile de la normele limbii literare intr-un mesaj ascultat	exercitii de sesizare a constructiilor pleonastice si a atractiei paronimice; exercitii de identificare a formei corecte a cuvintelor; exercitii de sesizare a dezacordurilor gramaticale;
	sa sesizeze modificarile intervenite in structura mesajului (digresiuni, paranteze etc.)	exercitii de identificare a mai multor planuri de comunicare orala (digresiuni, paranteze etc.);
	sa sesizeze natura formala sau informala a unui dialog	exercitii de identificare a punctelor principale ale dialogului (intentie, parteneri, situatie de comunicare); exercitii de discriminare a naturii formale sau informale a dialogului;
	sa manifeste discernamant (prin acceptare sau respingere) in receptarea mesajului oral	exercitii de ascultare simultana sau imediat succesiva a cel putin doua mesaje orale; exercitii de sesizare a secventelor cu sens si a secventelor fara sens; exercitii de reperare a unor replici; exercitii de reperare a unor argumente si a unor contraargumente dintr-un mesaj oral.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa asigure coerenta ideilor exprimate	exercitii de identificare a ideii principale si a detaliilor aferente; exercitii de determinare a interactiunii dintre ideile principale si ideile secundare; exercitii de constructie a unui discurs;
	sa valorifice categoriile semantice invatate, in contexte diferite	exercitii de comparare a sensurilor unor cuvinte in contexte diferite; exercitii de construire a unor familii lexicale; exercitii de utilizare corecta a neologismelor in contexte diverse; exercitii de discriminare a paronimelor; exercitii de corectare a unor constructii pleonastice; exercitii de utilizare a antonimelor, sinonimelor, omonimelor si a cuvintelor polisemantice in contexte diferite;
	sa respecte normele morfosintactice in propozitii si in fraze	exercitii de utilizare corecta a categoriilor gramaticale invatate; exercitii de construire a unui monolog sau a unui dialog; exercitii de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natura, a unor fenomene; exercitii de construire a unor mici naratiuni; exercitii de utilizare expresiva a limbii;
	sa-si adapteze vorbirea la situatiile speciale sau neprevazute de dialog sau monolog	exercitii de comunicare orala in contexte formale sau informale; exercitii de comunicare in grup; exercitii de adaptare a comportamentului verbal si nonverbal la o situatie de comunicare inedita;
	sa recurga la elemente de afectivitate in comunicarea orala	exercitii de exprimare a opiniilor; exercitii de utilizare a elementelor nonverbale intr-un dialog.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa recunoasca modalitatile specifice de organizare a textului epic si procedeele de expresivitate in textul liric	exercitii de identificare a structurii textelor epice si lirice; exercitii de discriminare a trasaturilor specifice celor doua genuri in textele literare studiate; exercitii de identificare si de receptare a unor procedee de expresivitate artistica; exercitii de identificare a sensului figurat al unor cuvinte;
	sa sesizeze valoarea expresiva a categoriilor lexicale invatate, intr-un text citit	exercitii de sesizare a schimbarii semnificatiei unor cuvinte in functie de contextul in care apar; exercitii de stabilire a relatiilor de sinonimie, antonimie, omonimie si polisemie intr-un text dat;
	sa citeasca o varietate de texte literare sau nonliterare, demonstrand intelegerea sensului acestora	exercitii de identificare a diferentelor dintre textele literare si nonliterare; comentarea sensului global al unor texte;
	sa manifeste interes pentru cunoasterea unor texte cat mai variate	lectura unor texte variate (roman politist, povestire SF, parabole biblice etc.) cu scopul de a identifica paradigmele stilistice diferite ale acestora.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa utilizeze corect si nuantat neologismele, unitatile frazeologice, categoriile semantice invatate	exercitii de diferentiere in contexte diferite a semnificatiei omonimelor si a paronimelor; exercitii de utilizare a sinonimelor in scopul evitarii repetitiilor; exercitii de utilizare a neologismelor in contexte adecvate;
	sa organizeze secventele textuale in functie de o cerinta specifica	exercitii de structurare a unui text in secvente distincte (capitole, tablouri, paragrafe);
	sa utilizeze corect flexiunea nominala si verbala in textul scris, utilizand corect semnele ortografice si de punctuatie	exercitii de utilizare adecvata a formelor verbale in raport cu cronologia faptelor relatate; exercitii de utilizare a conectorilor adecvati la nivelul propozitiei si al frazei; exercitii de folosire a unor grupuri verbale si nominale pentru a spori expresivitatea comunicarii;
	sa adapteze redactarea la capacitatea de receptare a destinatarului, utilizand o structura grafica adecvata tipului de redactare realizat	exercitii de construire a unor texte destinate prezentarii unui auditoriu; exercitii de elaborare a argumentelor si a contraargumentelor; exercitii de dispunere in pagina a diverselor texte; exercitii de scriere ingrijita, lizibila si corecta;
	sa foloseasca diferite modalitati pentru realizarea expresivitatii textului	exerciti de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor in functie de nivelul individual de receptare; exercitii de organizare a unor texte (narative, descriptive si dialogate) prin folosirea epitetului, comparatiei, metaforei, repetitiei, enumeratiei, antitezei; exercitii de construire a unor scurte povestiri; exercitii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea in public;
	sa-si exprime, in scris, opinii, sentimente si atitudini	exercitii de redactare nuantata in raport cu structura si motivatiile personale; exercitii de descriere a unor modele (personaje) reprezentative pentru varsta si optiunile personale.

CONTINUTURI

Unitatile de continut tiparite cu litere aldine constituie notiuni noi pentru clasa a VII-a.

Lectura

Cartea obiect cultural. Editura. Colectia. Asteriscul. Subsolul de pagina.

Teoria literara

Cui ii este adresat mesajul?

Structura operei literare. Structuri in textele epice (procedee de legare a secventelor, timp, spatiu) si lirice (concordanta dintre forma fonetica si grafica a poeziei si ideea transmisa de aceasta).

Figurile de stil. Repetitia (aliteratia, asonanta). Antiteza. Metafora.

Versificatia. Tipuri de rima. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm. Versul liber.

Genuri si specii. Genurile epic si liric. Balada culta, poemul eroic, imnul (imnul national), oda, proverbele, zicatorile, strigaturile, nuvela.

1.3. Textul

Texte literare populare si culte apartinand diverselor genuri si specii.

Texte nonliterare "utilitare" (mersul trenurilor, cartea de telefon, formularele postale, programul de spectacol).

Texte sugerate

Balada culta: Pasa Hassan, Moartea lui Gelu (George Cosbuc), Horea (Aron Cotrus), Veche intamplare (Nichita Stanescu), Noaptea Sfantului Andrii (Vasile Alecsandri) sau altele.

Poemul eroic: Dan, capitan de plai, Golia ticalosul (Vasile Alecsandri) sau altele.

Poemul eroic in literatura universala: Cantecul lui Roland sau alt poem.

Proverbe: Povestea vorbii (Anton Pann) sau altele.

Parabola: Parabola vamesului si a fariseului, Parabola samanatorului (George Cosbuc) sau altele.

Nuvela: Hagi Tudose (Barbu Delavrancea), Catastrofa, Itic Strul, dezertor (Liviu Rebreanu), Dincolo de nisipuri (Fanus Neagu), Moartea lui Castor (Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti), Cozma Racoare (Mihail Sadoveanu), In tren (George Calinescu), Tabara de la Sibiu (Mircea Eliade), Hultanul (Mihail Sadoveanu) Caprioara din vis (Vasile Voiculescu), Budulea Taichii (Ioan Slavici) etc.

Fragmente de roman, Amintiri din copilarie (Ion Creanga), Morometii, (Marin Preda), Baltagul, Nicoara Potcoava (Mihail Sadoveanu) etc.

Fragmente de romane din literatura universala: Romanele despre regele Arthur (Vrajitorul Merlin, Lancelot du Lac etc.), Doi ani de vacanta (Jules Verne), Calatoriile lui Gulliver (Jonathan Swift), David Copperfield (Charles Dickens), Gargantua si Pantagruel (François Rabelais), Robinson Crusoe (Daniel Defoe), Zece negri mititei (Agatha Christie) etc.

2.1. Comunicarea orala

Situatia de comunicare. Situatia de comunicare dialogata si monologata (actualizare). Dialogul formal si informal. (Adaptarea la varsta si la statutul interlocutorilor).

Structurarea textului oral

(a) Organizarea logicosemantica a mesajului. Raportul dintre ideea principala si detaliile aferente. Modalitati textuale argumentative.

(b) Organizarea formala a mesajului. Modalitatile de asigurare a progresiei in textul oral, monologat si dialogat. Inlantuirea elementelor verbale si nonverbale in context.

(c) Textul dialogat si cel monologat. Organizarea monologului expozitiv si demonstrativ. Organizarea dialogului informal si formal. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalitatile de exprimare a gusturilor si a opiniilor (formularea de intentii si de proiecte).

Se recomanda ca elevii sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

identificarea sau diferentierea unui obiect ori a unei persoane de alta;

sustinerea unei conversatii (direct sau telefonic);

prezentarea unor proiecte, punerea in relatie a doua evenimente sau a doua actiuni viitoare;

stabilirea de relatii temporale in comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat;

interpretarea sau reproducerea spuselor cuiva;

formularea de argumente sau contraargumente intr-o discutie;

stabilirea de comparatii sau de analogii;

caracterizarea unui personaj;

formularea unei judecati de valoare;

prezentarea unei actiuni complexe (narative, cotidiene).

Scrierea

Procesul scrierii

(a) Organizarea textului scris. Exercitii de alcatuire a planului unei lucrari pe o tema data. Reorganizarea unui text propriu. Exercitii de construire a unui text narativ prin expansiune sau restrangere.

(b) Scrierea de mana si prezentarea textului. Asezarea in pagina. Structura grafica specifica unor texte (versul liber, diverse fragmente de poezie si de proza).

Contextele de realizare

(a) Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Textul documentar. Fisa de biblioteca si fisa de lectura. Prezentarea unui eveniment cultural.

(b) Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Exprimarea in scris a unui punct de vedere personal.

(c) Scrierea imaginativa (compuneri libere). Dinamica structurarii unei descrieri. Compozitii personale realizate prin structurarea variata a unui text narativ propriu.

(d) Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Rezumatul unui text stiintific.

Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu predarea in si pentru sine a unor "cunostinte gramaticale", ci abordarea functionala si aplicativa a acestora, in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. In acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinand de ortografie, de punctuatie si de ortoepie, in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in prezentarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine de fiecare data pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

Dimensiunea stilistica a faptelor de limba se preconizeaza a fi tratata la sectiunea consacrata studiului textelor literare si de cate ori profesorul gaseste solutia practica cea mai eficienta.

Clasa a VIII-a

OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa inteleaga semnificatia generala a mesajului oral, sesizand progresia si coerenta ideilor exprimate	exercitii de rezumare a unor mesaje orale; exercitii de dezvoltare a unui enunt sau a unui cuvant intr-o secventa textuala orala;
	sa sesizeze semnificatia combinarii elementelor verbale si a celor nonverbale (gest, mimica etc.) intr-un text oral	exercitii de decodare a unor elemente nonverbale care insotesc mesajele orale; exercitii de construire a unor mesaje orale insotite de elemente nonverbale;
	sa sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat	exercitii de adecvare a lexicului la semnificatia mesajului; exercitii de evitare a unor greseli lexicale in comunicare;
	sa sesizeze particularitatile gramaticale ale unui mesaj ascultat	exercitii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare; exercitii de identificare a particularitatilor vorbirii regionale; exercitii de identificare a categoriilor gramaticale invatate; exercitii de identificare a relatiilor sintactice intr-o propozitie sau intr-o fraza;
	sa integreze informatiile noi in sistemul propriu de cunostinte si sa se adapteze la trecerea de la un cod la altul (verbal la nonverbal si invers)	exercitii de identificare a cuvintelor-cheie intr-un mesaj oral; exercitii de decodificare a mai multor coduri utilizate in comunicarea orala; exercitii de transcriere a comunicarii orale in mai multe coduri;
	sa sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitari, tacerea partenerului etc.)	exercitii de identificare a inceputului si a sfarsitului dialogului; exercitii de constientizare a pozitiei proprii de intrare sau de iesire din dialog; exercitii de utilizare a inventarului de probleme, de idei, de cuvinte intr-un dialog;
	sa manifeste toleranta fata de opiniile diferite exprimate de interlocutori si sa ia o atitudine critica fata de argumentele ascultate	exercitii de ascultare consecutiva; exercitii de ierarhizare a ideilor receptate in functie de utilizarea mesajului; exercitii de receptare si de retinere a ideilor si a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog.

2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa construiasca un discurs oral pe o tema data	exercitii de formulare a ideilor in jurul unei teme date; exercitii de construire a unui text care sa exprime opinia personala despre un anumit fapt;
	sa utilizeze intr-un mesaj oral categorii lexicale diferite	exercitii de utilizare a prefixoidelor; exercitii de discriminare a sensului propriu de sensul figurat al unui cuvant; exercitii de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exercitii de corectare a constructiilor pleonastice si tautologice; exercitii de corectare a greselilor determinate de atractia paronimica;
	sa asigure corectitudinea relatiilor sintactice la nivelul textului comunicat	exercitii de relationare a partilor de propozitie in propozitii si a propozitiilor in fraze; exercitii de evidentiere a rolului elementelor de legatura in fraza; exercitii de contragere a unor propozitii in partile de propozitie corespunzatoare;
	sa imbine corect elementele verbale cu cele nonverbale in cadrul mesajului oral	exercitii de expunere pe o tema data; exercitii de recitare expresiva;
	sa capteze atentia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului	exercitii de respingere sau de acceptare a unor opinii; exercitii de prezentare a unor puncte de vedere personale intr-un dialog; exercitii de structurare a unui dialog pe o tema data; exercitii de caracterizare a unei persoane, a unui personaj, a unei situatii.

3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa interpreteze un text literar sau nonliterar, facand corelatii intre nivelurile fonetic, lexical, morfologic si semantic	exercitii de sesizare a felului in care se combina intr-un text cele trei moduri de expunere; exercitii de identificare a ordinii logice si cronologice a unui text; exercitii de identificare a semnificatiei unor procedee de expresivitate artistica in textele lirice; exercitii de recunoastere a sensului figurat al unor cuvinte intr-un context dat;
	sa sesizeze valoarea expresiva a mijloacelor de imbogatire a vocabularului si a categoriilor semantice studiate	exercitii de identificare a arhaismelor, a regionalismelor si a neologismelor; exercitii de recunoastere a cuvintelor derivate, compuse sau obtinute prin conversiune; exercitii de recunoastere a categoriilor semantice studiate; exercitii de utilizare corecta a variantelor lexicale;
	sa identifice valori etice si culturale intr-un text, exprimandu-si impresiile si preferintele	exercitii de analiza a elementelor etice si culturale descoperite intr-un text.

4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

	Obiective de referinta	Exemple de activitati de invatare
	La sfarsitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
	sa elaboreze texte apartinand diverselor stiluri functionale, adaptand redactarea la situatia de comunicare si la partener	exercitii de redactare a unor texte functionale (scrisoare, bilet, telegrama, cerere, proces verbal, raport, informare, invitatie, curriculum vitae); exercitii de transpunere in scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal; exercitii de evidentiere a trasaturilor unui obiect (peisaj, opera de arta, persoana), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii;
	sa utilizeze in redactarea unui text propriu cunostintele de morfo-sintaxa, folosind adecvat semnele ortografice si de punctuatie	exercitii de aplicare corecta a semnelor de punctuatie la nivelul frazei (coordonare, intercalare, incidenta); exercitii de realizare a expresivitatii cu ajutorul semnelor de punctuatie; exercitii morfo-sintactice de exprimare scrisa corecta;
	sa identifice efectele expresive ale constructiei lingvistice utilizate in diferite texte	exercitii de comentare a textului literar sau a unor elemente dintr-un text (subiect, personaje, elemente de stil etc.); exercitii de organizare a planului unei lucrari pe o tema data.

CONTINUTURI

Unitatile de continut care sunt tiparite cu aldine constituie notiuni noi pentru clasa a VIII-a.

Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Anexele cartii.

1.2. Teoria literara

1.2.1. Cum este structurat mesajul operei literare?

1.2.2. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin analiza unor texte literare - a cunostintelor referitoare la structura textelor narative (logica actiunii, timpul, spatiul naratiunii). Actualizarea, prin analiza unor texte literare, a structurii textelor lirice.

1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria. Inversiunea. Procedee de expresivitate artistica: invocatia, interogatia si exclamatia retorica.

1.2.4. Versificatia. Masura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). Amfibrahul.

1.2.5. Genuri si specii. Genurile epic, liric si dramatic. Opera dramatica: Comedia. Balada populara. Schita. Nuvela. Romanul (fragment). Scrieri SF.

1.3 Textul

1.3.1 Texte literare - populare si culte - apartinand diverselor genuri si specii (aprofundarea unor tipuri de texte invatate anterior).

1.3.2 Texte nonliterare: "utilitare" (ziarul, catalogul de expozitie, textele publicitare etc.), distractive (anecdota, gluma).

Texte sugerate

Balada populara: Miorita, Monastirea Argesului sau alte balade.

Parabole biblice: Parabola samanatorului sau Parabola talantilor.

Fragmente de nuvele si de romane din literatura romana: Povestiri (Vasile Voiculescu), Popa Tanda (Ioan Slavici), File din cartea naturii (Ion Agarbiceanu), Tara de dincolo de negura (Mihail Sadoveanu), Colina, Amiaza de vara, Morometii (Marin Preda), Baltagul (Mihail Sadoveanu), Ciulinii Baraganului, Capitan Mavromati (Panait Istrati), Mara (Ioan Slavici), Amintiri din copilarie (Ion Creanga) etc

Practicarea rationala a limbii: tipuri de comunicare.

2.1. Comunicarea orala.

Convergenta ideilor in jurul unei teme. Alocutiunea. Invocatia, exclamatia si interogatia retorica.

Organizarea formala a mesajului dialogat: elemente verbale si nonverbale, regulile dialogului

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

sustinerea argumentata a unui schimb verbal direct;

exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

exprimarea unei atitudini;

formularea unei judecati critice.

2.2. Scrierea

Structurarea analizei de text literar (integral sau fragmentar). Asezarea in pagina a textului. Valoarea expresiva a semnelor grafice si de punctuatie (actualizare).

Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Citirea si completarea unor formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.). Redactarea unei invitatii (aniversari, evenimente familiale etc.). Curriculum-ul vitae. Procesul verbal.

Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Analiza de text literar. Conspectul.

In toate clasele gimnaziului, modalitatea traditionala sau de alta natura, de ordonare, de combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a profesorilor. Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia pe care s-a intemeiat prezentul curriculum este ca, in scoala, predarea-invatarea va urmari "limba in functiune", in variantele ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu "limba ca sistem abstract".

Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu predarea in si pentru sine a unor "cunostinte gramaticale", ci abordarea functionala si aplicativa a acestora, in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. In acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinand de ortografie, de punctuatie si de ortoepie, in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in prezentarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine de fiecare data pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

Dimensiunea stilistica a faptelor de limba se preconizeaza a fi tratata la sectiunea consacrata studiului textelor literare si de cate ori profesorul gaseste solutia practica cea mai eficienta.

In prezentarea elementelor de sintaxa a frazei, se va avea in vedere la fiecare tip de subordonata efectuarea unor exercitii de contragere si de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidentiere a topicii si a punctuatiei. In cazul propozitiilor subordonate circumstantiale va fi evidentiat rolul adverbelor si al locutiunilor adverbiale corelative in comunicare.

Nota:

Urmatoarele unitati de continut din prezentul curriculum au caracter facultativ si vor fi abordate in masura in care o permite nivelul de pregatire al colectivelor de elevi, fara a fi obiectul evaluarii nationale pentru examenul de capacitate:

Clasa a V-a

Texte nonliterare "utilitare" (articolul de dictionar, reclama etc.), distractive (cuvinte incrucisate, jocuri distractive etc.).

Organizarea formala a mesajului. Constituentii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propozitiei si a frazei. Dispunerea si functionarea simultana a elementelor verbale si nonverbale (gesturi, mimica etc.), expresivitatea in vorbire a registrelor limbii (standard, familiar etc.).

Organizarea monologului informativ.

Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ): notitele, temele, extemporalul, lucrarea semestriala.

Campurile lexicale.

Silabele accentuate si neaccentuate.

Partile gramaticii (morfologia si sintaxa).

Formele inverse ale perfectului compus si ale viitorului.

Actele de vorbire.

Clasa a VI-a

Structura cartii: cuprins, prefata, postfata, note.

Texte nonliterare "utilitare" (anuntul, stirea, afisul etc.), distractive etc.

Progresia secventelor in textul oral descriptiv (constituenti, modalitati simple de realizare a coerentei textuale).

Organizarea monologului informativ (relatarea unor intamplari).

Modalitati de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

Rolul simbolurilor si al imaginilor in pagina.

Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Textul de tip informativ (oferire de informatii privind diverse aspecte ale realitatii inconjuratoare). Instructiuni privind efectuarea diverselor actiuni.

Conspectul unui text de informare stiintifica. Aprecieri simple referitoare la organizarea textelor epice si lirice studiate.

Omofonele si omografele.

Aspecte ortoepice ale neologismelor.

Nume proprii gresit accentuate.

Acordul prin atractie.

Actele de vorbire.

Clasa a VII-a

Editura. Colectia. Asteriscul. Subsolul de pagina.

Versul liber.

Poemul eroic.

Oda.

Proverbele, zicatorile, strigaturile.

Texte nonliterare "utilitare" (mersul trenurilor, cartea de telefon, formularele postale, programul de spectacol).

Dialogul formal si informal.

Modalitati textuale argumentative.

Organizarea formala a mesajului. Modalitatile de asigurare a progresiei in textul oral, monologat si dialogat. Inlantuirea elementelor verbale si nonverbale in context.

Organizarea monologului expozitiv si demonstrativ. Organizarea dialogului informal si formal. Modalitatile de exprimare a gusturilor si a opiniilor (formularea de intentii si de proiecte).

Reorganizarea unui text propriu. Exercitii de construire a unui text narativ prin expansiune sau restrangere.

Dinamica structurarii unei descrieri. Compozitii personale realizate prin structurarea variata a unui text narativ propriu.

Rezumatul unui text stiintific.

Rolul unitatilor frazeologice in asigurarea expresivitatii limbii. Formule si clisee internationale.

Pronuntarea numelor proprii straine.

Verbele active pronominale.

Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut in limba romana actuala.

Actele de vorbire.

Clasa a VIII-a

Anexele cartii.

Invocatia, interogatia si exclamatia retorica.

Amfibrahul.

Scrieri SF.

Texte nonliterare: "utilitare" (ziarul, catalogul de expozitie, textele publicitare etc.), distractive (anecdota, gluma).

Alocutiunea.

Organizarea formala a mesajului dialogat: elemente verbale si nonverbale, regulile dialogului.

Citirea si completarea unor formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.).

Procesul verbal.

Conspectul.

Anacolutul.

Cuvintele mostenite si cuvintele imprumutate. Dubletele etimologice.

Tautologia.

Argoul si jargonul.

Subiectul nedeterminat.

Propozitia principala insuficienta.

Actele de vorbire.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

	OBIECTIVE CADRU	STANDARDE
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral	S.1 Desprinderea semnificatiei globale a unui mesaj ascultat si discriminarea informatiilor esentiale de cele neimportante S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificatia mesajului ascultat
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala	S.3 Construirea unui mesaj oral pe o tema data S.4 Rezumarea orala a unui text narativ la prima vedere S.5 Caracterizarea orala a unui personaj dintr-un text dat
	Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris	S.6 Identificarea momentelor subiectului unei opere epice date S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-o naratiune data S.8 Recunoasterea procedeelor de expresivitate artistica si a notiunilor de teorie literara invatate intr-o opera literara data S.9 Desprinderea sensului cuvantului prin raportarea la contextul mesajului scris S.10 Recunoasterea valorilor expresive ale categoriilor morfologice si a relatiilor sintactice dintr-un text dat
	Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa	S.11 Rezumarea scrisa a unui text narativ la prima vedere S.12 Caracterizarea scrisa a unui personaj dintr-un text la prima vedere S.13 Redactarea unui text in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unui fragment de text literar dat S.14 Redactarea unor texte cu destinatie functionala: cerere, telegrama, invitatie, curriculum vitae etc. S.15 Respectarea in redactarea unui text a regulilor de despartire a cuvintelor in silabe si a regulilor ortografice si de punctuatie studiate

Politica de confidentialitate

Didactica

Gradinita

Poezii cantece

INTERCULTURALITATEA. EDUCATIA INTERCULTURALA

CARACTERISTICILE DEMERSURILOR EVALUATIVE

PROIECT DIDACTIC Clasa: a II-a Matematica - Masurarea lungimilor. Metrul

Istorie medie universala (V - XIV). Structuri politice. Anul universitar 2009-2010

UTILIZAREA METODELOR INTERACTIVE LA LECTIILE DE EDUCATIE TEHNOLOGICA

COMUNICAREA si ABILITATILE SOCIALE

REFORMA CURRICULARA DIN ROMANIA

PROIECT DIDACTIC Limba si literatura romana CLASA: a II-a - Furnica si porumbita

Projet d'activité didactique Classe : VI-ème Les institutions européennes

PLANIFICARE ANUALA CLASA a III-a