PREDAREA DISCIPLINELOR MONTANE IN SCOALA

PREDAREA DISCIPLINELOR MONTANE IN SCOALA

A.    OBIECTIVELE CURSULUI

Stabilirea reperelor si continutului predarii unor discipline montane in scoala

B.    COMPETENTELE DOBANDITE

Dupa parcurgerea cursului studentii vor fi capabili sa:

Inteleaga limitele si posibilitatile pe care le are profesorul de educatie fizica in sensul predarii disciplinelor montane in scoala.

C.    CONTINUTUL SUCCINT

2.1. Locul disciplinelor montane in programele scolare

Prezenta disciplinelor montane in cadrul programelor scolare de educatie fizica este impusa de caracteristicile acestor activitati, caracteristici care contribuie la indeplinirea unor obiective si sarcini ale educatiei fizice scolare, in concordanta cu ideile care stau la baza reformei sistemului romanesc de invatamant si conceptiile europene asumate de tara noastra odata cu integrarea in U.E.

Practicarea disciplinelor sportive montane asigura contributii insemnate la urmatoarele functii ale educatiei fizice: intretinerea si imbunatatirea starii de sanatate, dezvoltarea fizica armonioasa, dezvoltarea capacitatii motrice generale si a celei specifice si educarea unor trasaturi pozitive de caracter. Avand in vedere cadrul special al organizarii si desfasurarii in scoala a activitatilor caracteristice disciplinelor montane, implementarea acestora faciliteaza cresterea posibilitatilor de optiune a elevilor, asigurarea premiselor determinarii unor parcursuri individuale de invatare si cresterea autonomiei unitatilor scolare in elaborarea propriului curriculum.

2.1.1. Continutul programelor scolare gimnaziale cu referire la disciplinele montane

Referitor la disciplinele montane, programele scolare de specialitate mentioneaza ca ,,in cazul predarii unui sport de sezon, acesta va inlocui probele si disciplinele sportive prevazute in segmentul obligatoriu, pe perioada existentei conditiilor de practicare.". Cele mai recente programe de educatie fizica aprobate de ministerul ce poarta responsabilitatea educatiei din tara noastra, includ disciplinele montane in categoria disciplinelor sportive alternative.

Cursul de baza prezinta pe larg continutul de tip montan al acestor programe.

2.1.2. Continutul programelor scolare liceale cu referire la disciplinele montane

Spre deosebire de programele gimnaziale, la cele liceale, continuturile nu mai sunt mentionate punctual, referitor la acestea fiind mentionat doar ca ,,vor viza insusirea procedeelor tehnice si a actiunilor tactice de baza, dezvoltarea calitatilor motrice specifice, insusirea regulamentului oficial si practicarea globala a acestora".   

2.2. Particularitati organizatorico-metodice in predarea schiului in scolile de toate gradele

2.2.1. Lectia de schi- forma de baza a organizarii procesului instructiv-educativ pentru insusirea tehnicii schiului

Compozitia lectiei este asigurata de succesiunea momentelor (partilor sau verigilor) ce o compun , numite si verigi.

2.2.2. Predarea schiului la prescolari (4-6/7 ani

Multe gradinite din preajma zonelor montane organizeaza si desfasoara activitati practice in aer liber pe schiuri. Copiii din alte zone geografice recurg si ei la servicii de instruire specializata pe schiuri in cadrul taberelor organizate la munte, ori recurgand la serviciile de monitorie specializate, cu ocazia deplasarii familiei la sfarsit de saptamana in statiuni montane. Avand in vedere ca gradinita este o institutie de invatamant, subordonata intereselor si obiectivelor educationale nationale, activitatile acesteia trebuie subordonate indeplinirii obiectivelor generale ale educatiei fizice. Astfel se considera ca invatarea si practicarea schiului de catre prescolari contribuie la: dezvoltarea armonioasa si multilaterala a organismului; imbogatirea bagajului de deprinderi motrice; intarirea sanatatii prin calirea organismului; dezvoltarea calitatilor motrice de baza, dar in special a indemanarii.

2.2.3. Predarea schiului la varsta scolara mica (6/7-10/11 ani)

Practicarea schiului la aceasta varsta sprijina indeplinirea unor importante functii ale educatiei fizice cum ar fi: calirea organismului si intarirea sanatatii prin influenta factorilor mediului natural; stimularea cresterii, dezvoltarii si functionalitatii organismului; pregatirea fizica generala prin influentarea tuturor calitatilor motrice; formarea unui bagaj multilateral de deprinderi specifice deplasarii pe schiuri. In cadrul instruirii pe schiuri se recomanda pastrarea caracterului de joc al lectiilor, cu precizarea ca in cadrul acestora pot fi abordate strategiile de actiune si valorificare a spiritului combativ. Parcursurile aplicative capata la aceasta varsta o utilitate superioara.

2.2.4. Predarea schiului la varsta scolara mijlocie (10-14 ani)

Deoarece programele scolare pot include activitati de schi (ca discipline sportive alternative) acestea sunt destinate indeplinirii urmatoarelor obiective cadru: Dezvoltarea capacitatii motrice generale; Asimilarea unor procedee tehnice specifice schiului a unor mecanisme tehnice de baza si a unei capacitati ridicate de aplicare a lor; Intretinerea si favorizarea starii de sanatate-prin practicarea exercitiilor in mijlocul naturii, in aer curat de munte; Dezvoltarea trasaturilor de personalitate.

La aceasta varsta, in afara schiului alpin, se pot aborda cu succes si continuturi tehnico-tactice corespunzatoare schiului fond, snowboarding, sarituri cu schiurile.

2.2.5. Predarea schiului la varsta scolara mare (14-18 ani)

La varsta adolescentei pot fi practicate toate ramurile schiului, in postura incepatorului, a avansatului ori a performerului. Continuturile instruirii vor fi stabilite numai in functie de aceasta caracterizare preliminara. Incepatorii vor parcurge succesiunile traditionale de invatare a schiului (noi sugeram calea indirecta ca fiind cea mai potrivita, la aceasta varsta), avansatii isi vor completa cunostintele tehnice cu procedeele tehnice neabordate pana atunci, iar performerii isi vor perfectiona tehnica competitionala in vederea participarii cu succes in competitiile de profil.