PORTOFOLIU

PROGRAMUL NATIONAL DE

DEZVOLTARE A

COMPETENTELOR DE EVALUARE

ALE PROFESORILOR DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA

"Intreaga arta a instruirii consta in capacitatea de a trezi curiozitatea naturala a mintilor tinere cu scopul de a-si satisface aceasta curiozitate ulterior."

Anatole France

1. DOCUMENT DE ANALIZA A CURRICULUMULUI NATIONAL

2. FORMULAREA OBIECTIVELOR DE EVALUARE SI ARGUMENTAREA ACESTORA

3. INSTRUMENTUL DE EVALUARE PROIECTAT

4. BAREMUL DE CORECTARE SI DE NOTARE

5. MATRICEA DE SPECIFICATIE

6. DOCUMENT DE PREZENTARE A ADMINISTRARII INSTRUMENTULUI DE EVALUARE

7. DOCUMENT DE ANALIZA A MODULUI IN CARE A FOST APLICAT BAREMUL DE CORECTARE SI DE NOTARE

8. ESEU: ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUARII IN CONTEXTUL CRESTERII CALITATII ACTULUI EDUCATIONAL

9. ANEXA

DOCUMENTUL DE ANALIZA A CURRICULUMULUI NATIONAL

Termenul de curriculum s-a indepartat de sensul originar de cursa, alergare imprejur, retinand in campul semantic al pedagogiei semnificatiile verbului de "parcurgere a unui traseu" si ale adverbului imprejur, respectiv "rotund", "coerent", "incheiat", care "se intinde perfect". Ideea unei educatii curriculare ar putea fi analoga mai curand unei educatii in forma de spirala si nu de cerc, fiindca educatia curriculara este vazuta ca permanenta ascensiune. Termenul de curriculum inseamna "cultura sociala" (J. Dewey), "experientele copilului" (A.I. Oliver), "metode" (G. Vaideanu) ,,educatie nonformala" (C.Cretu).

Reforma actuala a invatamantului este o reforma curriculara care tinde spre o abordare sistemica si holistica a continuturilor stiintifice prin care se urmareste ca toate disciplinele sa se imbine armonios pentru a conlucra la educarea tinerilor, in spiritul unei personalitati umane valoroase. Produsul muncii acestui organism este Curriculum-ul National. Componentele Curriculum-ului National sunt reprezentate de: planul - cadru de invatamant, programa scolara si manualele scolare.

"Programele scolare sau analitice sunt documente oficiale, care redau sintetic continuturile invatamantului pe ani scolari sau pe cicluri de invatamant" (Carmen Cretu, 1998: 115)

Programele scolare au trecut si ele printr-o reforma de fond. Ca si planurile de invatamant, programele scolare sunt documente de politica educationala. Programa scolara, elementul central in realizarea proiectarii didactice, nu trebuie privita ca "tabla de materii" a manualului sau ca un element de ingradire pentru profesor. Ea reprezinta un document reglator in sensul ca stabileste obiective, adica tintele ce urmeaza a fi atinse prin intermediul activitatii didactice. Pentru gimnaziu, structura programei scolare are urmatoarele componente: nota de prezentare, obiective cadru, obiective de referinta si exemple de activitati de invatare, continuturile invatarii, standarde curriculare de performanta.

Obiectivele cadru se caracterizeaza printr-un nivel inalt de generalitate si complexitate, vizand formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei; sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu. In programa scolara, fiecarui obiectiv cadru ii sunt asociate obiective de referinta. Atingerea obiectivelor de referinta se realizeaza cu ajutorul continuturilor precizate in programa. Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa sau poate propune alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa (exemplele din programa au caracter orientativ, de sugestii si nu implica obligativitatea utilizarii numai a acestora in procesul didactic).

Reforma curriculara care a schimbat paradigma predare/invatare in predare/invatare/evaluare da o noua conotatie procesului de evaluare. Evaluarea rezultatelor scolare este componenta de verificare a oricarui sistem educational. Intre programa scolara specifica fiecarei discipline si programa pentru evaluari/ examene nationale pentru anul scolar 2008-2009 exista legatura nemijlocita, cele doua tipuri de programe asigurand caracterul reglator si unitar al intregului proces de invatamant.

In procesul de invatamant evaluarea se raporteaza, asa cum este firesc, la obiectivele cadru/competentele generale si la obiectivele de referinta/competentele specifice ale programei scolare pe care trebuie sa le realizeze elevii.

Obiectivele educationale specifice Limbii si literaturii romane sunt:

1) dezvoltarea capacitatilor de a recepta si de a produce texte scrise si orale de diverse tipuri;

2) dezvoltarea capacitatii de utilizare corecta si eficienta a limbii romane in diferite situatii de comunicare;

3) dezvoltarea competentelor de argumentare si gandire critica;

4) cultivarea gustului estetic in domeniul literaturii si formarea unor reprezentari culturale care sa contribuie la dezvoltarea constiintei identitare.

Autorii programei disciplinei tin sa precizeze ca in acest sens, curriculum-ul de limba si literatura romana pentru clasele V-VIII propune o mutatie fundamentala la nivelul studierii limbii si literaturii romane. In locul compartimentarii artificiale a disciplinei in "limba" si "literatura" se propune un nou model, cel comunicativ-functional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci si modalitatilor propriu-zise de structurare a competentei de comunicare a elevilor. In mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrativa a capacitatilor de receptare si de exprimare orala, respectiv de receptare a mesajului scris si de exprimare scrisa. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacitati mentionate anterior. In mod concret, dezvoltarea competentelor de comunicare mentionate se realizeaza prin familiarizarea elevilor cu situatii diverse de comunicare orala si scrisa, cu texte literare si nonliterare, adecvate varstei scolare.

Din perspectiva evaluarii si examinarii educationale, exista o diferenta de esenta intre

formularea (si eventual operationalizarea obiectivelor procesului de predare-invatare, realizata de cele mai multe ori de catre profesor, in cadrul planificarilor anuale, semestriale si zilnice) si operationalizarea obiectivelor ca etapa esentiala in crearea unui instrument de evaluare - actiune specifica activitatii de evaluare sau de examinare.

Obiectivele care stau la baza crearii unui instrument de evaluare, indiferent de natura

acestuia (standardizat sau creat de profesor, folosit la evaluarea formativa sau sumativa etc.), trebuie sa fie clar formulate in termeni operationali, astfel incat sa fie evident faptul ca sunt masurabile cu eficienta dorita. Obiectivele sunt un element-cheie in construirea instrumentului de evaluare, astfel incat calitatea si acuratetea operationalizarii lor sunt esentiale.

Evaluarea educationala este conceputa ca o parte activa, integranta a curriculum-ului.

Standardele de performanta reprezinta, din perspectiva evaluarii si examinarii, acele elemente "realizate', "atinse', "demonstrate' de catre educabili prin intermediul performantei realizate.

Din perspectiva evaluarii, operationalizarea obiectivelor reprezinta un element esential al proiectarii instrumentelor de evaluare/examinare. Obiectivele si competentele de evaluare au caracter derivat in raport cu obiectivele/ competentele curriculum-ului scolar, in vigoare.

In studiul limbii si literaturii romane, se practica trei tipuri de evaluare a activitatii si cunostintelor elevilor:

initiala sau predictiva,

de progres sau formativa,

finala sau sumativa.

Evaluarea indeplineste mai multe functii care sunt activate prin diverse forme de evaluare si prin diverse metode de examinare a elevilor care se realizeaza pe intreaga perioada de desfasurare a instruirii.

Formularea obiectivelor de evaluare,

pornind de la analiza de curriculum

Scoala cu clasele I - VIII "Mihai Eminescu"

Disciplina: Limba si literatura romana, Clasa a VII-a

Unitatea de invatare: Scriitor. Carte. Cititor

Testul a fost aplicat in urma parcurgerii unitatii de invatare - Scriitor. Carte. Cititor. In elaborarea testului, am avut in vedere urmatorul obiectiv cadru:

3. O.C. Dezvoltarea capacitati de receptare a mesajului scris.

Motivare 1. Am ales acest obiectiv cadru, deoarece are un grad de complexitate destul de mare, concretizat in asimilarea unor strategii de lectura capabile sa transforme elevul in cititor autonom, interesat pentru lectura.

Motivare 2. Acest obiectiv presupune intelegerea gradata a mesajului scris, prin descifrarea, clarificarea sensurilor relationale ale textului literar, formandu-i-se elevului in mod constient si progresiv competenta pentru lectura.

3.1. O.R.

Elevul va fi capabil:

sa citeasca o varietate de texte literare, identificand semnificatiile acestora.

3.2. O.R.

- sa recunoasca procedeele de expresivitate in textul liric.

3.3. O.R.

sa sesizeze corectitudinea si valoarea expresiva a categoriilor gramaticale si lexicale invatate, intr-un text citit

Motivare 1. Am ales aceste obiective de referinta, deoarece duc la formarea gandirii critice a elevului, prin antrenarea mecanismelor gandirii logice, constientizandu-l pe elev asupra actului lecturii si mesajului scris.

Obiectivele de evaluare, sintetizate din obiectivele de referinta sunt:

O1. sa recunoasca modul de formare a unor cuvinte date, din textul suport;

O2. sa mentioneze cuvinte care contin diftongi si hiat;

O3. sa mentioneze valoarea morfologica a cuvintelor indicate;

O4. sa alcatuiasca enunturi prin care sa evidentieze polisemantismul cuvantului slava;

O5. sa recunoasca modalitatile si procedeele de expresivitate intr-un text liric;

O6. sa-si exprime opinia despre semnificatiile versurilor.

Instrumentul de evaluare proiectat

Scoala cu clasele I - VIII "Mihai Eminescu"

Disciplina: Limba si literatura romana, Clasa a VII-a

Unitatea de invatare: Scriitor. Carte. Cititor

3 O.C. : O.R. 3.1, 3.2, 3.3

Obiective de evaluat: O1, O2, O3, O4, O5, O6

Subiectul I (60 de puncte)

Citeste cu atentie textul dat. Scrie pe foaie raspunsul la fiecare dintre cerintele de mai jos:

"Au inceput sa fie iar arborii de aur

Si tremura minunea palatelor de foi.

Se parguieste vremea intinsa pe coclauri.

Divinitati streine au poposit in noi.

Oracolele-s clare si pacea scanteiaza.

E-n tot o plinatate cu-ndemnuri de huzur.

Din slava, peste linisti, o pajura vegheaza

Ca intr-o-mparateasca hrisoava de azur.

Dar aur si azururi sunt goale viclesuguri

Aduni din orice toamna o boaba de-nteles

Si dincolo de tarcul ingustelor belsuguri

Da orizont tristetii imensul camp cules.

Tu strans lipesti obrazul de ziua care trece.

E ce-ai mai drag sub cerul atator spulberari .

Obrazul dulce-al zilei, mai tras si tot mai rece,

Incet se departeaza, intors spre alte zari."

(Vasile Voiculescu - Inscriptie pe o zi de toamna)

huzur, s.n. - trai comod si lipsit de griji

^* pajura, s.f. - pasare rapitoare mai mica decat vulturul

^* hrisoava, s.n. - act domnesc care servea ca titlu de proprietate

1. Limba romana (30    puncte)

1. Transcrie din prima strofa doua cuvinte care contin diftongi si un cuvant care contine hiat. 6 puncte

2. Precizeaza mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:

"intinsa", "-mparateasca" , "dincolo" 6 puncte

3. Alcatuieste doua contexte potrivite pentru evidentierea sensurilor cuvantului "slava"   

6 puncte

4. Mentioneaza valoarea morfologica a cuvintelor indicate:

"iar", "noi", "imensul" 6 puncte

5. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate:

"Tu strans lipesti obrazul de ziua care trece." 6 puncte

2. Intelegerea textului (30 puncte )

6. Mentioneaza doua trasaturi ale genului liric, prezente in textul dat. 6 puncte

7. Identifica in text trei figuri de stil diferite si numeste-le. 6 puncte

8. Mentioneaza tipul strofei, rima si masura .    6 puncte

C.

Scrie un text de 10 - 15 randuri, in care sa-ti exprimi opinia despre semnificatiile sau despre mesajul poeziei Inscriptie pe o zi de toamna- Vasile Voiculescu (formulare clara/logica a opiniei, motivarea acesteia, prin referirea la structura textului si la procedeele de expresivitate).    12 puncte

Subiectul al II- lea (30 puncte)

Scrie o compunere de 20 - 25 de randuri, in care sa descrii un tablou de toamna. In compunerea ta, trebuie:

sa formulezi un titlu expresiv, personalizat al textului redat de tine   

sa respecti conventiile specifice unei descrieri

sa ai un continut si un stil adecvat tipului de text si cerintei formulate

sa respecti normele de exprimare, de ortografie si de punctuatie

Nota! Respectarea, in lucrare, a ordinii cerintelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta rezolvata) si 14 puncte pentru redactare (unitatea compozitiei si coerenta textului - 3 puncte; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate continutului - 3 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuatia - 3 puncte; asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea - 2 puncte).

In vederea acordari punctajului pentru redactare, compunerea trebuie sa aiba cel putin 20 de randuri scrise

Se acorda 10 puncte din oficiu. Total : 100 puncte.

Barem de corectare si de notare

Scoala cu clasele I - VIII "Mihai Eminescu"

Disciplina: Limba si literatura romana, Clasa a VII-a

Unitatea de invatare: Scriitor. Carte. Cititor

3 O.C. : O.R. 3.1, 3.2, 3.3

Obiective de evaluat: O1, O2, O3, O4, O5, O6

Nota! Se acorda acelasi punctaj pentru raspunsurile redactate in spiritul solutiilor din barem.

Subiectul I (60 de puncte)

A.

1. Exemple de raspuns : arborii - diftong, aur - hiat, minunea - diftong

(2p + 2p + 2p) - 6 puncte

2. Exemple de raspuns: intinsa - conversiune (adjectiv provenit din verb la participiu), -

" - mparateasca" (derivare cu sufix), - "dincolo" - compunere prin contopire

(2p + 2p + 2p) - 6 puncte

3. Exemple de raspuns: Romana este o limba latina, iar rusa este o limba slava. Odele sunt poezii de slava.

(3p + 3p) - 6 puncte

4. Exemple de raspuns: iar - adverb de mod, noi - pronume personal, imensul - adjectiv propriu-zis

(2p + 2p + 2p) - 6 puncte

5. Exemple de raspuns: strans - complement circumstantial de mod, de ziua- complement indirect, care - subiect (2p + 2p + 2p) - 6 puncte

B.

6. Trasaturi ale genului liric, de exemplu: ganduri si sentimente exprimate in mod direct, prezenta figurilor de stil etc. 6 puncte

7. Exemple de raspuns: pacea scanteiaza - metafora, Ca intr-o-mparateasca hrisoava de azur - comparatie, obrazul dulce - epitet etc.    6 puncte

8. Exemple de raspuns: tipul strofei - catren, rima - incrucisata, masura - 13-14 silabe

(2p + 2p + 2p) - 6 puncte

C.

C.1. Continutul compunerii (exprimarea opiniei despre semnificatiile sau despre mesajul poeziei).

Structura specifica tipului de text redactat:

- formularea clara a opiniei, prin raportare la ideile textului la cerinta data: 2 p.; formulare confuza, schematica: 1p. 2 puncte

2. Continutul si stilul compunerii:

- motivarea prin exemplificari/ explicatii clare in directa relatie cu opinia exprimata - adecvata contextului : 2 p./ partial adecvat: 1 p.;

- organizarea ideilor in scris (stil adecvat, claritatea si coerenta ideilor, echilibru intre componente: opinie - motivare, dispunerea paragrafelor) - adecvata contextului: 2 p./ partial adecvata: 1 p.;

- utilizarea mijloacelor lingvistice necesare motivarii (verbe de opinie, organizatori conectori textuali care desemneaza raporturi de analogie, de asemanare, de alternanta, de opozitie, de cauzalitate etc.) - adecvata contextului: 2 p. partial adecvata: 1 p. 6 puncte

C.2. Redactare (Pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie sa se incadreze in limita de spatiu ceruta.)

- corectitudinea exprimarii: 2 p.(0-1 greseli: 2 p.; 2 greseli: 1 p.; 3 sau mai multe greseli: 0 p.);

- ortografia si punctuatia: 2 p. (0-2 greseli: 2 p.; 3 greseli: 1 p.; 4 sau mai multe greseli: 0 p.).

4 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

A.    Continutul compunerii

1. Formularea unui titlu expresiv personalizat al compunerii. (Formularea expresiva/ personalizata a titlului, in acord cu tema/ cu subiectul, cu ideea sau cu imaginea centrala a textului: 4 p.; formularea unui titlu comun, dar in acord cu tema/ cu subiectul, cu ideea sau cu imaginea centrala a textului: 2 p.; formularea unui titlu care nu subliniaza un aspect relevant al continutului: 1 p.)    4 puncte

2. Respectarea conventiilor specifice unei descrieri: folosirea descrierii ca mod principal de expunere; insistenta pe grupul nominal (substantiv + adjectiv cu valoare stilistica de epitet); punerea in evidenta a trasaturilor, prin ordonarea detaliilor, prin utilizarea adecvata a unor figuri de stil si a unor imagini adresate vizualului etc. (Respectarea conventiilor specifice unei descrieri, in acord cu tema/ cu subiectul sau cu ideile continutului: 6 p.; respectarea partiala a conventiilor specifice unei descrieri: 3 p.; respectarea doar a unei/ a unor conventii specifice unei descrieri, in text aparand ca dominant al mod de expunere: 1 p.)    4 puncte

3. Prezenta unui continut si a unui stil adecvate tipului de text si cerintei formulate. (Continutul si stilul adecvate tipului de text si cerintei formulate: 12 p.; stilul potrivit tipului de descriere, dar continutul partial adecvat cerintei formulate: 9 p.; stil adecvat, dar continut formal/ banal, fara sublinierea unei / unor trasaturi reprezentative pentru peisajul descris: 6p.; stil si continut partial adecvate unei descrieri personalizate, improvizatii etc.: 3 p.)    4 puncte

B. Redactare (Pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie sa se incadreze in limita de spatiu ceruta.)

4. Coerenta textului (Claritatea enuntului, lexicul si sintaxa adecvata - in totalitate: 3 p./ partial: 1 p.) 3 puncte

5. Ortografia si punctuatia. (0-1 greseli: 3 p.; 2-3 greseli: 2 p.; 4-5 greseli: 1 p.) 3 puncte

6. Asezarea corecta a textului in pagina, lizibilitatea - in totalitate: 2 p./ partial: 1 p. 2 puncte

NOTA! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de elev.

MATRICEA DE SPECIFICATIE GENERALA

Clasa a VII-a

Disciplina: Limba si literatura romana

3.OC. OR.3.1; 3.2, 3.3.

Nota: Matricea de specificatie ofera informatii daca tipul de test determinat masoara obiectivele operationale definite anterior si daca are o buna validitate de continut.

Matricea de specificatie este conceputa pentru un test sumativ, care vizeaza OC 3 din programa de Limba si literatura romana la clasa a VII-a, dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. Ponderea mai mare o au itemii/subitemii ce vizeaza studiul textului liric, prin raportare la OC3 si OR 3.1, 3.2 si 3.3.

In construirea testului sumativ, preconizez ca itemii/subitemii semiobiectivi vor predomina, deoarece prin folosirea lor se evalueaza intr-un mod obiectiv capacitatea de receptare a mesajului scris. Numai o buna receptare poate duce la atingerea OC.4-Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa. In cazul in care receptarea mesajului scris nu este realizata punctual si progresiv, prin structurarea unor itemi clari, consider ca exprimarea scrisa poate suferi de sablonizare si " mecanicizare".

Detalieri ale matricei de specificatie:

1. OR.3.1: recunoasterea unor cuvinte care contin grupuri vocalice/diftongi, hiat;

2. OR.3.3: recunoasterea unor cuvinte formate prin derivare, compunere si conversiune;

3. OR.3.3: intelegerea unor categorii semantice studiate: sinonime si antonime;

4. OR.3.3: recunoasterea valorilor morfologice ale unor cuvinte indicate;

5. OR.3.3: precizarea functiilor sintactice ale cuvintelor subliniate;

6. OR.3.2: identificarea trasaturilor specifice genului liric;

7. OR.3.2: identificarea semnificatiei unor procedee de expresivitate artistica;

8. OR.3.2:identificarea masurii tipului de rima;

9. OR.3.1:identificarea semnificatiei textului liric;

10.OR.4.3:realizarea unei compuneri descriptive.

Document de prezentare a administrarii instrumentului de evaluare

Scoala cu clasele I - VIII "Mihai Eminescu"

Disciplina: Limba si literatura romana, Clasa a VII-a

Unitatea de invatare: Scriitor. Carte. Cititor

Numar de elevi prezenti: 18

Numar de elevi absenti: 2

Acest test de evaluare a fost administrat, la clasa a VII-a, avand patru ore de limba si literatura romana pe saptamana. Pentru aplicarea lui s-au alocat doua ore. Numarul elevilor carora li s-a aplicat testul a fost de 18 dintr-un total de 20, 2 fiind absenti.

Instrumentul de evaluare aplicat de mine este un test de progres scolar, concretizat intr-un test de intelegere a mesajului scris, evaluand notiuni de fonetica, vocabular, intelegerea unui text prin comentarea si identificarea unor figuri de stil.

Fiind un test elaborat de profesor (individual), si nu unul standardizat, am incercat in proiectarea lui:

sa asamblez itemii, respectand matricea de specificatie, prin atingerea in mod gradat si echilibrat a tuturor nivelelor taxonomice;

sa elaborez itemii prin corelare cu obiectivele de evaluare, obiectivele de referinta alese (3.1, 3.2, 3.3) si obiectivul cadru corespunzator;

sa construiesc un barem de corectare si notare explicit, care sa permita o notare obiectiva a testului.

Instrumentul de evaluare a fost elaborat in conceptie curriculara si structurat in raportat cu obiectivul cadru 3: dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris si obiectivele de referinta: 3.1, 3.2, 3.3. Proba vizeaza verificarea cunostintelor si deprinderilor de analiza si comprehensiune a unui text literar apartinand genului liric, la sfarsitul unitatii de invatare: Scriitor. Carte. Cititor. Proba a fost structurata din doua categorii de itemi: subiectul I este un item semiobiectiv, tip intrebare structurata, cu 9 subitemi organizati in functie de nivelurile fonetic, lexical si comprehensiune a textului literar, iar subiectul al II-lea este un item subiectiv, tip eseu structurat (minieseu).

Realizand o comparatie intre matricea de specificatie conceputa anterior textului, tipurile de itemi din care a fost conceput textul si rezultatele obtinute de elevi in urma baremului de corectare si notare, am constatat urmatoarele aspecte:

- itemul semiobiectiv, tip intrebare structurata, cu subitemii 1-9, care au vizat continuturile legate de notiuni de fonetica, modul de formare a cuvintelor, categorii semantice, valori stilistice expresive ale nivelului lexical, au atins nivele taxonomice inferioare, respectiv cunoasterea, intelegerea si aplicarea.

- prin raspunsurile corecte la item, respectiv la subitemi, s-a realizat o abordare amanuntita a textului literar, prin corelarea nivelurilor fonetic, lexical, semantic si comprehensiv. Subiectul al II- lea este un item subiectiv, tip eseu structurat (minieseu) care a vizat redactarea unei compuneri in care sa descrie un tablou de toamna.

Rezultatele testului au fost analizate cu elevii. In analiza rezultatelor am observat ca unele obiective au fost atinse partial, intalnindu-se greseli in exprimare, in identificarea notiunilor de fonetica si vocabular, a figurilor de stil. Se impune consolidarea cunostintelor, deprinderilor si priceperilor pentru rezolvarea corecta a notiunilor amintite mai sus. Masurile de ameliorare aplicate au fost:

fise de lucru diferentiat;

teme suplimentare;

ore suplimentare, planse.

ANALIZA REZULTATELOR OBTINUTE DE ELEVII CLASEI a VII - a

LA DISCIPLINA LIMBA SI LITERATURA ROMANA

Numarul de elevi testati: 18

DOCUMENT DE ANALIZA A MODULUI IN CARE A FOST APLICAT BAREMUL DE CORECTARE SI NOTARE

Baremul de corectare si notare este o componenta foarte importanta a oricarei probe de evaluare. Elaborarea unei probe de evaluare are un caracter procesual, ceea ce presupune parcurgerea unei etape.

Proiectarea baremului de notare si de corectare pe care l-am conceput a fost determinat de specificul disciplinei limba si literatura romana, de obiectivele de evaluare vizate, de continuturile verificate, precum si de tipologia itemilor pe care i-am proiectat. Am optat dintre cele doua tipuri de notare pentru notarea analitica.

Am determinat principalele unitati de raspuns pe care elevul trebuia sa le evidentieze in raspunsul sau la fiecare item. Pentru fiecare unitate de raspuns am acordat puncte, care insumate au dat scorul pentru fiecare item. Nota atribuita probei de evaluare a fost calculata prin insumarea punctelor acumulate la fiecare item, la care s-au adaugat cele 10 puncte din oficiu. Nota finala s-a calculat prin impartirea punctajului obtinut la 10. Pentru rezolvare corecta a primilor 8 itemi s-au acordat 30 puncte, cate 6 puncte pentru fiecare item. Partea C s-a notat cu 12 puncte, iar subiectul al II-lea cu 30 de puncte.

Elevilor li s-a prezentat cu multa rigoare cerintele testului de evaluare, a fost precizat timpul alocat pentru rezolvare, modul de completare pe foaia de raspunsuri.

In aplicarea baremului de notare si corectare s-a urmarit respectarea cu multa acuratete a punctajelor impuse de acesta, a schemelor de notare. Dupa ce proba de evaluare a fost administrata, elevilor li s-a facut cunoscut baremul de corectare si notare.

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUARII IN CONTEXTUL CRESTERII CALITATII ACTULUI EDUCATIONAL

Trecerea invatamantului romanesc in etapa unei reforme curriculare inseamna, in primul rand, intregirea paradigmei anterioare predare-invatare in formula: predare - invatare - evaluare.

Evaluarea didactica este legata de obiectivele invatarii si vizeaza intreg curriculum-ul, adica se aplica activitati didactice, elevului si cadrului didactic. Evaluarea activitatii didactice se vede in rezultatele cuantificabile, in urma examenelor cu caracter national: examene de capacitate si bacalaureat. Evaluarea elevilor din perspectiva noului Curriculum National nu inseamna masurarea gradului de insusire de catre elevi a cunostintelor, ci a gradului de internalizare a lor, astfel incat ele sa fie folosite creativ in orice situatie. De aceea, evaluarea se proiecteaza in stransa legatura cu obiectivele de referinta si nu cu acele continuturi pe care le ofera manualele.

Procesul de invatamant este activitatea fundamentala care confera sens si identitate oricarei institutii scolare. Acest proces afirma relatia dintre educat si educator, iar evaluarea, in mod inerent, il vizeaza pe fiecare dintre agentii umani aratati. Demersurile evaluative se efectueaza pentru nivelul procesului de invatamant, ceea ce implica faptul ca se realizeaza evaluarea predarii/evaluarii, ca actiune de apreciere a cadrului didactic si se produce evaluarea invatarii si a rezultatelor ei, ca activitate apreciativa asupra elevului.

In sens larg, evaluarea se refera la acea activitate prin care sunt colectate, prelucrate si interpretate informatiile privind starea si functionarea unui sistem, a rezultatelor pe care le obtine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii si prin care este influentata evolutia sistemului.

Evaluarea rezultatelor scolare este componenta de verificare a unui sistem educational. Reforma a evidentiat faptul ca evaluarea nu trebuie sa ramana o chestiune in sarcina exclusiva a profesorului, ci trebuie sa se specializeze si sa se nationalizeze, punandu-se de acord cu politicile educationale mondiale. Din martie 1998 s-a infiintat Serviciul National de Evaluare si Examinare (SNEE), care are drept scop conceperea si aplicarea unui sistem national de evaluare a rezultatelor elevilor.

Evaluarea rezultatelor scolare furnizeaza datele necesare in vederea adoptarii celor mai bune decizii educationale, apreciaza masura in care rezultatele invatarii sunt in concordanta cu obiectivele educationale propuse, vizeaza totalitatea proceselor si a produselor care masoara natura si nivelul performantelor atinse de elevi.

Evaluarea educationala face parte integranta, activa si importanta din curriculum, dezvoltand relatii specifice si semnificative in termeni de impact si efecte asupra elevilor, asupra cadrelor didactice, asupra celorlalti agenti educationali, ca si asupra factorilor de decizie din sistemul de invatamant.

In cadrul culturii educationale, conceptul de evaluare cunoaste in societatea contemporana o multitudine de valente, utilizari si actualizari. Orientarile noi in acest domeniu au devenit deja prioritare. Astfel, se urmareste orientarea actiunilor evaluative cu precadere catre zonele valorilor "personalizate', ale creativitatii, gandirii critice, interpretarii si manifestarii individuale, autonome, independente. De asemenea, are loc reorientarea sistematica a actului de evaluare catre competente si capacitati, abilitati si atitudini, in contextul unor situatii si sarcini de lucru autentice, cat mai apropiate de viata reala, privind viitorul educabililor si spre imaginea concreta a acestora in ciclul educational urmator, iar in perspectiva, pe piata muncii.

Metodologia evaluarii discrimineaza intre metodele traditionale de evaluare si cele alternative (complementare). Metodele traditionale de evaluare au capatat aceasta denumire datorita consacrarii lor in timp, fiind cel mai des utilizate. Din aceasta categorie fac parte: probele orale, cele scrise si cele practice.

Metodele alternative de evaluare sustin individualizarea actului educational prin sprijinul acordat elevului. Acestea ofera elevilor suficiente si variate posibilitati de a demonstra ceea ce stiu si mai ales ceea ce pot sa faca. Tot mai mult sunt folosite in evaluare metode ca: observarea sistematica a activitatii si a comportamentului elevilor, investigatia, proiectul, portofoliul, eseul, autoevaluarea.

Evaluarea este un proces care implica in toate cazurile judecati de valoare, raportare la valori morale si insusiri de caracter. Cand se pune problema unei judecati de valoare, apare insa o intrebare: Ce trebuie evaluat, o stare existenta a individului ori o transformare sau evolutie a acestuia? Un punct slab al evaluarii rezida in centrarea ei exclusiva asupra unuia din reperele mentionate. Starea prezenta a personalitatii elevului este, desigur, rezultatul unei istorii, dar nu trebuie uitata realitatea procesuala, devenirea existentei umane. Este necesar sa se identifice cu claritate, obiectul evaluarii, referentialitatea de la care se va porni in emiterea unei judecati de valoare. "Foarte adesea-apreciaza Jean Marie Barbier-se constata o mare confuzie cu privire la distingerea obiectului real al evaluarii. Nu se stie niciodata cu precizie, mai ales daca se evalueaza trasaturile care permit intelegerea unei realitati sau realitatea insasi."

Obiectivitatea si subiectivitatea sunt cei doi poli deosebit de controversati in evaluare. Atat profesorii cat si elevii sunt foarte preocupati de aceasta componenta a procesului de invatare.

Obiectivitatea in evaluare este data de situatia in care aprecierea performantei celui care invata reflecta nedistorsionat obiectul si independenta in raport cu opiniile, parerile personale sau dispozitiile de moment ale subiectilor implicati in rezolvarea ei. O evaluare este obiectiva nu in sensul ca este exterioara si independenta in raport cu evaluatorul, ci in sensul ca influentele acestuia nu distorsioneaza datele obiective pe baza carora se face evaluarea.

Subiectivismul tine de natura umana si creeaza riscul ca niciodata doi evaluatori sa nu fie intr-un consens perfect in acordarea notelor si/sau punctajelor.

Unele erori sunt facilitate de specificul disciplinei la care se realizeaza evaluarea. Obiectele de invatamant riguroase, exacte se preteaza la o evaluare mai obiectiva, pe cand cele umaniste si sociale predispun la aprecieri marcate de subiectivitatea profesorului. Oricat de bine intentionat si de competent este un evaluator, exista riscul ca el sa "greseasca" in modul in care acorda note/calificative. Evaluarile perfect obiective constituie o aspiratie perpetua a evaluatorilor in ansamblul lor. Trebuie eliminate efectele perturbatoare care apar in cadrul aprecierii si notarii, precum: efectul "halo", efectul de ancorare, efectul Pygmalion / efectul oedipian, ecuatia personala a examinatorului; efectului tendintei centrale, efectul de similaritate, efectul de contrast, efectul de ordine, eroarea logica.

Deseori, actul evaluarii degaja un cadru artificial, marcat de o distanta remarcabila intre conduita de observat si conduita propriu-zis observata. Proba de evaluare se poate converti intr-o situatie fabricata, in sensul ca elevul este obligat, directionat sa adopte o conduita dorita de noi, evaluatorii, si mai putin constientizata de el.

Majoritatea elevilor din ziua de astazi invata nu dintr-o motivatie intrinseca, ci dintr-o dorinta de a lua o nota mare, stiind ca aceasta conteaza foarte mult pentru viitorul lui.

Efectul mediei mari are influente nu numai asupra elevului, ci vizeaza parintii, relatiile dintre acestia si profesorii evaluatori, implicit comunitatea sociala.

Daca pana acum prin evaluare se masura ceea ce trebuia masurat, in momentul actual,

evaluarea este afectata mai mult ca oricand de ecuatia personala a profesorului, ce include

manifestarile de subiectivism, efectele evaluarii-halo, stereotipia, de contrast, de similaritate.

Pe fondul dezbaterilor create la mai multe nivele, in jurul raportului dintre obiectivitate si subiectivitate in procesul evaluarii, se ivesc o serie de intrebari ce merita o atentie speciala : Oare profesorul evaluator are nevoie de calitati speciale pentru a realiza acest gen de activitate? Sa fie oare posibil ca profesorul bun sa fie in riscul de a nu fi si un evaluator bun? Raspunsul poate fi prompt: da, este posibil.

Exista situatii cand desi un profesor stapaneste foarte bine continutul stiintific al disciplinei pe care o poseda, precum si metodica predarii acestei discipline, capatandu-si prestigiul de profesor bun, isi pierde rabdarea la evaluare, presat de timp si alte preocupari. Am auzit, deseori, la sesiunile de evaluare a diverselor forme de examen-concursuri, olimpiade, teze unice-manifestari verbale de genul: Sa terminam cat mai repede!

Cum ar trebui sa arate profesorul de limba si literatura romana in anul 2008

Profesorul de limba si literatura romana presupune o personalitate definita prin :

. competenta stiintifica ;

. competenta manageriala ;

. competenta sociala;

. competenta psihopedagogica.

Un bun profesor trebuie sa fie capabil de o mare varietate de stiluri didactice, sa-si regleze stilul prin adaptare, in functie de situatiile ivite, asigurand flexibilitate si eficienta. Profesorul de limba si literatura romana este creativ in conceperea si conducerea lectiilor numai daca are o consistenta pregatire pedagogica, metodica si de specialitate, precum si o deschidere suficient de larga pentru a proiecta corect actul didactic.

Atingerea unui randament superior in activitatea didactica nu este posibila fara cunoasterea si aplicarea corecta a strategiilor didactice. Strategiile euristice si algoritmice sunt consolidate de strategiile evaluativ-stimulative.

In conditiile unui stil didactic elevat, riguros si performant, o conditie esentiala este raportarea evaluarii la componentele actului didactic. In felul acesta, instrumentele de evaluare, metodele si tehnicile adecvate trebuie sa fie cat mai flexibile, sa asigure validitatea si fidelitatea, pentru ca masurarea rezultatelor invatarii sa fie reala, obiectiva si exacta.

Profesorul de limba si literatura romana trebuie sa se distinga prin :

. competenta profesionala ;

. integritate ;

. obiectivitate ;

. confidentialitate.

Profesorul de limba si literatura romana trebuie sa fie in permanenta preocupat de succesul scolar, care reprezinta o stare de concordanta a capacitatii de invatare a elevului si a exigentelor scolare, de aceea este necesara punerea de acord a solicitarilor profesorului de limba si literatura romana cu capacitatile de invatare ale elevilor si de adaptare a acestora la activitatea scolara, trebuie sa se axeze pe alternanta dintre metodele traditionale de evaluare si cele complementare.

Calitatea de evaluator a profesorului de limba si literatura romana

Personalitatea profesorului evaluator se bazeaza pe doua dimensiuni importante care pot fi puse in legatura cu etica procesului evaluativ :

. dimensiunea profesionalismului sau, care poate fi analizat sub aspectul cunostintelor si abilitatilor pe care el le are in domeniul specialitatii precum si, in domeniul teoriilor si practicilor evaluative ;

. dimensiunea atitudinii pe care el o adopta in decursul procesului evaluativ (aspect care se afla intr-o relatie directa cu caracterul si cu setul de valori morale la care el adera, cu atasamentul sau la valorile acceptate din punct de vedere social).

Profesorul de limba si literatura romana practica in evaluarea continua, evaluarea orala, evaluarea scrisa si evaluarea practica.

Evaluare rezultatelor scolare ale elevilor trebuie sa fie cat mai obiectiva, evaluarile perfect obiective reprezinta o aspiratie perpetua a evaluatorilor. Profesorul evaluator oricat de competent ar fi poate sa "greseasca" , de aceea trebuie sa reflecteze puternic la umanitatea sa mai inainte de a da un verdict final, el trebuie sa tina cont de faptul ca, succesul se masoara nu in raport cu reusitele globale, ci in raport cu reusitele fiecarui individ.

PROFESOR,

TRUFAS IULIA LOREDANA

SCOALA CU CLASELE I-VIII

"MIHAI EMINESCU", ROMAN

BIBLIOGRAFIE

1. Cucos, C., (2008), Teoria si metodologia evaluarii, Iasi, Editura Polirom

2. Cucos, C., (2002), Pedagogie, Editia a II-a, revazuta si adaugita,Iasi, Editura Polirom

3. Secrieru M., (2006), Didactica limbii romane,Iasi, Editura Sedcom Libris

4. Mandrut, M., (2001), Tipologia itemilor, in: Stoica (coord.), Evaluarea curenta si examenele, Bucuresti, Editura ProGnosis

5. SNEE, (2001-2002), Ghiduri de evaluare pentru disciplinele de invatamant, Bucuresti, Editura Pro-Gnosis.

6. Metodologia de organizare si de desfasurare a tezelor cu subiect unic pentru clasa a VII-a si a VII-a, (www.edu.ro)

7. Radu, I., (1993), Principii metodologice in elaborarea si utilizarea probelor psihologice, in Radu, I.,(coord.), Metodologie psihologica si analiza datelor, Cluj, Editura Sincron