Planuri si proiecte recente referitoare la formarea initiala si perfectionarea cadrelor didactice in Republica Moldova

1. Strategii nationale pentru ameliorarea nivelului de formare initiala a cadrelor didactice

Strategiile nationale pentru ameliorarea nivelului de formare initiala a cadrelor didactice se incadreaza in planul general de actiuni ce vizeaza crearea unui spatiu educational european unic. Republica Moldova a aderat oficial la Procesul Bologna la Conferinta ministrilor europeni responsabili de invatamint superior din Bergen, 19-20 mai 2005, fapt ce presupune o schimbare atit a cadrului legislativ-normativ, cit si a continutului invatamintului superior. Accentuam, ca reformele ce vizeaza aderarea Republicii Moldova la Procesul Bologna au inceput cu mult inainte de anul 2005, fapt ce a permis modernizarea rapida a cadrului legislativ si crearea primelor pentru restructurarea curriculei universitare. Astfel, incepind cu anul de studii 2005-2006, invatamintul superior din Republica Moldova va fi organizat in doua cicluri: studii superioare de licenta (cu durata de 3-4 ani) si studii superioare de masterat (cu durata de 1-2 ani).

Analiza datelor sondajului efectuat in rindul institutiilor de invatamint superior si de perfectionare a cadrelor didactice ne demonstreaza ca, in general, administratia si corpul profesoral-didactic sint foarte bine informati despre Procesul Bologna. Doar o singura din cele sapte institutii intervievate a mentionat ca universitatea respectiva nu prea este informata despre toate aspectele Procesului Bologna. In opinia tuturor institutiilor intervievate, rolul principal in reformarea sistemului educational conform cerintelor Procesului Bologna ii revine Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului si doar numai trei institutii au indicat ca dispun de o agenda distincta proprie de reorganizarea a procesului de studii.

Din aceasta perspectiva, avind mai multe optiuni de alegere, toti respondentii au subliniat faptul ca la nivel national exista un plan de actiuni si o agenda distincta de implementare a Procesului Bologna anume in formarea initiala a cadrelor didactice, documentele respective fiind elaborate si promovate de minister. Cu regret, numai doua din cele sapte universitati intervieivate au indicat ca o astfel de agenda exista si la nivel institutional.

Referindu-se la restructurarea sistemului de formare initiala a cadrelor didactice, participantii la sondaj au formulat opinii controversate. In primul rind, nu toate institutiile de formare initiala a cadrelor didactice sint de acord cu durata de studii de trei ani la Ciclul I, considerind-o insuficienta pentru o pregatire de calitate (4 respondenti). In rindul al doilea, doua din cele sapte institutii intervievate considera ca sistemul existent de formare initiala a cadrelor didactice este unul bun, s-a afirmat pe parcursul istoriei si nu necesita schimbari profunde.

Referitor la durata programelor de studii, majoritatea respondentilor au optat pentru organizarea studiilor de formare initiala a cadrelor didactice in doua cicluri, structurate dupa cum urmeaza: Ciclul I (licenta) 4 ani si Ciclul II (masteratul) 1 an, neacceptind durata Ciclului I de numai 3 ani. Mentionam, ca Legea nr. 142 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesionala si al specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior, ciclul I, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 7 iulie 2005 si intrata in vigoare incepind cu 1 septembrie 2005, stipuleaza ca numarul de credite pentru domeniului de formare profesionala la ciclul I (studii superioare de licenta) este de 180 240 de credite (3 4 ani), fapt ce le permite universitatilor sa implementeaza o structura flexibila a procesului de studii.

Un pas important in ameliorarea procesului de formare initiala a cadrelor didactice il reprezinta delimitarea distincta a acestuia de pregatirea profesionala in alte domenii, cum ar fi stiintele (exacte, umanistice, politice, economice, agricole, ale naturii), tehnologiile, inginerie si activitatile ingineresti s.a.m.d. Astfel, in Legea nr. 142, nominalizata mai sus, se stipuleaza explicit ca "absolventii institutiilor de invatamint superior din alte domenii, cu exceptia absolventilor domeniului "Stiinte ale educatiei", vor avea dreptul de a activa in invatamintul preuniversitar doar dupa realizarea suplimentara obligatorie a modului de formare psihopedagogica teoretica de 30 de credite si practica de 30 de credite (in total 60 de credite), cu acordarea calificativului de invatator/profesor in invatamintul preuniversitar".

Este cunoscut faptul, ca cerintele inaintate fata de cadrele didactice din invatamintul rural sint mult mai complexe fata de cele din localitatile urbane. De obicei, in scolile satesti, in special in cele din satele mici, numarul de ore la fiecare disciplina este insuficient pentru a angaja cite un profesor cu un salariu complet. Prin urmare, se impune formarea initiala a cadrelor didactice in asa mod, incit ele sa fie pregatite pentru a preda nu o singura, dar cel putin a doua discipline scolare inrudite. Pentru a asigura o astfel de pregatire fara a diminua calitatea instruirii, Lege nr. 142 prevede ca "in domeniul general de studiu 'Stiinte ale educatiei', poate fi realizata, cu acordul Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, instruirea concomitenta in doua specialitati inrudite", fapt ce justifica majorarea duratei de studii la Ciclul I de la trei (180 de credite) la patru ani (240 de credite).

Conform datelor sondajului, toate institutiile de formare initiala a cadrelor didactice au initiat proiecte de reformare a curriculei atit la nivel institutional, cit si la nivel de departamente (facultati). In patru universitati obiectivele curriculare pentru Ciclul I de instruire (licenta/diploma) vizeaza in special pregatirea de baza pentru profesori, iar in alte trei universitati aceste obiective prevad si o pregatirea mai larga, care sa fie utila si pentru angajare la munca si/sau studii aprofundate.

Referitor la obiectivele curriculare ale Ciclului II de instruire (master), patru respondenti au indicat ca acestea stipuleaza, in special, o pregatirea avansata pentru toti profesorii/invatatorii interesati, un singur respondent indicind ca obiectivele respective sint orientate pentru pregatirea in domeniul cercetarii pedagogice, iar alti doi respondenti nu au raspuns la aceasta intrebare din motivul ca institutiile respective nu pregatesc masteranzi.

Fiind luate in ansamblu, datele colectate in procesul sondajului indica, ca institutiile de formare initiala a cadrelor didactice din Republica Moldova sint bine informate referitor la specificul Procesului Bologna si sunt dispuse sa modernizeze curricula si metodele de instruire din universitati. Totusi, in majoritatea cazurilor, procesele de modernizare a curriculei sint initiate si promovate de catre reprezentantii Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului, de persoanele de conducere si cu mult mai putin de catre asociatiile profesorilor sau de catre asociatiile academice.

Institutiile de formare initiala a cadrelor didactice dispun de mecanisme interne pentru monitorizarea calitatii instruirii, axate in special pe activitatile de predare/invatare, activitatile de cercetare, de administrare, de consiliere a studentilor. Practic toate institutiile implica studentii in procesul de evaluare a calitatii studiilor, utilizind in acest scop cele mai diverse forme: consultarea opiniilor formulate de organizatiile studentesti, includerea reprezentantilor studentilor in comisiile de asigurare a calitatii din cadrul institutiilor respective, analiza datelor din chestionarele special elaborate in acest scop si completate de studenti.

Printre obstacolele ce impiedica modernizarea sistemului educational, greu de depasit in cadrul institutiilor de formare initiala a cadrelor didactice, au fost evidentiate: finantarea insuficienta, lipsa echipamentelor si facilitati adecvate, lipsa resurselor umane, motivatia slaba a colectivelor academice si a personalului tehnic.

2. Strategii nationale pentru ameliorarea nivelului de formare continua a cadrelor didactice

In contextul restructurarii educatiei din Republica Moldova, modernizarea sistemului de formare continua a cadrelor didactice este considerata o modalitate eficienta de promovare a schimbarii. Pornind de la rolul si importanta acestui sistem in promovarea reformelor, Ministerului Educatiei, Tineretului si Sportului a elaborat in anul 2004 Conceptia privind formarea continua a cadrelor didactice si manageriale din invatamintul preuniversitar, care a fost propusa pentru discutii publice. Conceptia in studiu vizeaza urmatoarele obiective:

modernizarea sistemului de formare continua a cadrelor didactice si celor de conducere in raport cu cerintele contemporane;

integrarea formarii continua a cadrelor didactice si celor de conducere intr-un sistem educational unitar;

integrarea sistemului de formare continua a cadrelor didactice si celor de conducere in contextul reformei educationale in Republica Moldova;

stabilirea cadrului motivational pentru formare continua a cadrelor didactice si de conducere;

profesionalizarea carierei didactice in Republica Moldova;

dezvoltarea unei "piete a programelor de formare continua" bazata pe un sistem concurential loial, prin intermediul careia cadrele didactice sa beneficieze de o ofera diversificata din partea furnizorilor de formare continua;

corelarea structurilor si a etapelor din cariera didactica cu standardele educationale si asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului de credite transferabile;

dezvoltarea unor structuri institutionale moderne in scopul optimizarii activitatilor de formare continua a personalului didactic: Oficiul pentru Formarea Continua a Cadrelor Didactice si celor de Conducere din Invatamantul Preuniversitar;

managementul schimbarii prin formarea continua a cadrelor didactice;

asigurarea continuitatii intre formarea initiala, continua si recalificarea cadrelor didactice.

Proiectul Conceptiei presupune realizarea mai multor actiuni, principalele din ele fiind:

Acordarea dreptului de a oferi servicii de formare continua a cadrelor didactice mai multor tipuri de institutii educationale: universitatilor, institutiilor de formare continua, organizatiilor neguvernamentale specializate in domeniul educatiei, centrelor de formare continua, asociatiile profesionale ale cadrelor didactice.

Diversificarea activitatilor de formare continua a cadrelor didactice, elaborarea a unor noi generatii de programe de instruire, care sa cuprinda un spectru larg de activitati: de la inscrierea la programe de invatare pe tot parcursul vietii la nivelul universitar, pina la participarea la seminare, ateliere de lucru, conferinte, stagii internationale, schimburi de experienta, etc.

Crearea unei Agentii Nationale (sau a unui Centru) care sa gestioneze formarea continua a cadrelor didactice in Republica Moldova la nivelul formularii politicilor, acreditarii programelor de instruire, monitorizarii si evaluarii calitatii.

Implementarea unui sistem de instruire ce va include cele patru componentele de baza ale formarii continue a invata sa stii, a invata sa faci, a invata sa traiesti impreuna cu altii, a invata sa fii , bazat pe principiile democratizarii si descentralizarii.

Definirea competentelor profesionale in conformitate cu cele patru componente, elaborarea listei competentelor cadrelor didactice in concordanta cu experienta internationala in acest domeniu, evident, tinindu-se cont de realitatile Republicii Moldova.

Instituirea mecanismelor de elaborare si de acreditare a programelor de formare continua ca instrumente de baza, ce asigura calitatea perfectionarii cadrelor didactice intr-un mediu descentralizat si liberalizat, in care se vor constitui prestatori autonomi de servicii de formare continua a cadrelor didactice.

Sustinerea procesului de elaborare a programelor de instruire, care au drept scop dezvoltarea competentelor cadrelor didactice.

Monitorizarea calitatii formarii continue a cadrelor didactice intr-un mod continuu si sistematic, in special in ceea ce priveste impactul ei asupra dezvoltarii componentelor de baza ale activitatii cadrelor didactice.

In scopul perfectionarii eficientei si eficacitatii sistemului de formare continua a cadrelor didactice, noile politici din acest domeniu vor fi orientate spre motivarea profesorilor sa participe la formarea continua si sa utilizeze deprinderile si cunostintele obtinute in activitatea cotidiana.

De asemenea, se preconizeaza implementarea unui mecanism de finantare durabila a sistemului de formare continua a cadrelor didactice. Mentionam, ca in prezent pentru formarea continua a cadrelor didactice se aloca doar 0,4% din bugetul sistemului educational, pe cind in tarile dezvoltate acest indicator atinge valorile de 1%

Conform Conceptiei, finantarea institutiilor de formare continua a cadrelor didactice va fi descentralizata si va fi una mixta de la buget si din mijloacele extrabugetare , iar remunerarea formatorilor se va realizeaza conform normelor aplicate in invatamintul universitar. Mai mult ca atit, se preconizeaza ca activitatea de formare continua a cadrelor didactice sa fie inclusa ca una din activitatile de baza ale universitatilor (departamentelor, facultatilor) cu profil pedagogic.

Accentuam faptul, ca aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna va conduce la schimbari cantitative si calitative in strategia de formare continua a cadrelor didactice, principalele din ele fiind extinderea proceselor de cooperare internationala in formarea continua a profesorilor, flexibilizarea si individualizarea traseelor educationale, modularizarea continuturilor programelor de studii, pregatirea multidimensionala prin extinderea profilurilor pluridisciplinare.

Rezultatele sondajului realizat in rindul cadrelor didactice demonstreaza, ca, in ansamblu, Conceptia elaborata de Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului corespunde cerintelor si asteptarilor pedagogilor-practicieni. In procesul completarii chestionarului, cadrele didactice au formulat mai multe sugestii referitoare la dezvoltarea si perfectionarea sistemului de instruire continua. In continuare, aceste sugestii sint listate in ordinea propusa de pedagogii-practicieni:

Metodele de instruire din cadrul formarii continue ar trebui sa includa mai multe activitati practice, sa se bazeze pe tehnologiile moderne de predare-invatare-evaluare, sa asigure imbinarea teoriei cu practica educationala. Lectiile din cadrul activitatilor de instruire ar trebui sa fie predate de catre invatatorii practicieni.

Activitatile de formare continua trebuie sustinute financiar nu numai de autoritatile centrale, dar si de cele locale; de institutiile in care activeaza profesorii; de asociatiile obstesti.

Cursurile de perfectionare ar trebui organizate o data in trei sau in cinci ani, iar in cazul profesorilor-pensionari durata acestora ar trebui redusa.

Fiecare disciplina scolara trebuie asigurata in mod centralizat cu materiale metodice necesare procesului de predare-invatare-evaluare.

Organizarea schimbului de experienta, a vizitelor la scoli in special in scolile urbane, schimb de experienta cu profesorii practicieni, vizite la scolile de prestigiu din republica, asistari la ore demonstrative organizate de catre invatatorii cu experienta, majorarea timpului pentru practica in scoala, imbinarea orele de prelegeri cu orele practice in scoala.

Sustinerea alternativelor in programele de formare a cadrelor didactice, organizarea cursurilor de formare de catre mai multe organizatii neguvernamentale, oferirea cursantilor dreptului de a alege atit institutia care presteaza serviciile educationale, cit si modulele de care are nevoie solicitantul, recunoasterea tuturor cursurile de perfectionare pe care le-a promovat cadru didactic.

Descentralizarea sistemului de invatamint, sustinerea motivatiei pentru formarea continua, stimularea materiala pentru inovatii, promovarea tehnologiilor moderne in care ar predomina instruirea interactiva.

Extinderea activitatilor practice, a schimbului de experienta, organizarea vizitelor de studiu in alte tari.

Organizarea intilnirilor si a discutiilor cu autorii de manuale, cu doctorii in stiinta, cu profesorii-practicieni.

Promovarea unei colaborari active intre institutiile de formare continua, demonstrarea succeselor pedagogilor in forma video, organizarea intrunirilor metodico-practice la nivel zonal si republican, organizarea seminarelor teoretico-practice, micsorarea sarcinii didactice.

Organizarea cursurilor de formare continua mai aproape de locul de trai al profesorilor, in special in raioane.

Extinderea activitatilor de formare continua ale Programului "Pas cu Pas" si a Centrului Educational "Pro Didactica", extinderea activitatilor organizate de Alianta Franceza.

Cumularea cursurilor de formare profesionala cu tratamentele medicale, imbunatatirea conditiilor de trai in caminele institutiilor care desfasoara activitati de formare continua a cadrelor didactice.

Acordarea gradelor didactice pentru toata viata.

Organizarea cursurilor de instruire la distanta.

Simplificarea Curiculumului disciplinar.

Indiscutabil, sugestiile formulate de profesorii-practicieni reprezinta un bogat material pentru perfectionarea Conceptiei privind formarea continua a cadrelor didactice si manageriale din invatamintul preuniversitar si reprezinta importante puncte de reper in implementarea acesteia in practica cotidiana.