Sistemul national de formare profesionala initiala in Republica Moldova

1. Descrierea sistemului existent de formare profesionala initiala
a cadrelor didactice

Scopul formarii profesionale a cadrelor didactice din Republica Moldova consta in cultivarea unei personalitati profesionale si culturale, care sa raspunda eficient demersului educational si cultural contemporan al individului, natiunii si umanitatii, al tarii si societatii umane.

Sistemul existent de formare initiala a cadrelor didactice include:

colegiile (institutii de invatamint mediu de specialitate), care pregatesc numai educatori pentru institutiile prescolare si invatatori pentru invatamintul primar;

universitatile (institutii de invatamint superior), care pregatesc atit educatori si invatatori pentru invatamintul primar, cit si cadre didactice si manageriale pentru invatamintul gimnazial, liceal, profesional si mediu de specialitate.

Accentuam, ca din punct de vedere istoric, practic toate institutiile de invatamint superior din Republica Moldova, au fost organizate initial anume pentru pregatirea cadrelor didactice. Pe parcurs insa, institutiile respective si-au extins domeniile de activitate, iar pregatirea cadrelor didactice a devenit, in multe cazuri, o "a doua profesie". Din cauza imperfectiunilor din cadrul legislativ-normativ referitor la nomenclatorul specializarilor, delimitarile dintre profilurile pedagogice si cele stiintifice au devenit foarte vagi, identitatea pregatirii pedagogice pastrindu-se doar la nivelul invatamintului prescolar si al celui primar.

Astfel, in cazul invatamintului prescolar si al celui primar, Nomenclatorul in vigoarea si practica institutiilor de invatamint atesta explicit specializari destinate pregatirii cadrelor didactice: Pedagogie prescolara, Pedagogia invatamintului primar, Pedagogie prescolara si o limba moderna, Pedagogia invatamintului primar si o limba moderna, Pedagogia invatamintului primar si coreografie s.a.

Insa, in cazul invatamintului secundar general, specializarile destinate pregatirii cadrelor didactice nu se mai regasesc in mod explicit in Nomenclator si in practica cotidiana a multor universitati: Matematica si informatica, Fizica, Chimie si tehnologie chimica, Biologie si pedologie, Drept, Litere, Limbi si literaturi straine etc., fapt ce plaseaza aspectele psihopedagogice si perspectivele unei carieri didactice pe un plan secund.

Pentru a redresa situatia, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului a elaborat, iar Parlamentul a aprobat un nou "Nomenclator al domeniilor de formare profesionala si al specialitatilor pentru pregatirea cadrelor in institutiile de invatamint superior (ciclul I)", in care apare un domeniu general de studii, intitulat sugestiv "Stiintele educatiei". Acest domeniu include doua subdomenii de formare profesionala: "Educarea si formarea profesorilor" si "Stiinte ale Educatiei". Domeniul de formare profesionala "Educarea si formarea profesorilor" include cincisprezece specializari, ce corespund disciplinelor predate in invatamintul secundar. Domeniul "Stiinte ale Educatiei" include specializarile pedagogice, psihologice si psihopedagogice.

Nomenclatorul respectiv este pus in aplicare incepind cu 1 septembrie 2005, iar efectele lui vor fi resimtite abia peste patru ani.

2. Institutiile de formare initiala a cadrelor didactice

In Republica Moldova formarea initiala a cadrelor didactice se realizeaza in colegii si universitati.

Principalele colegii, care pregatesc educatori pentru invatamintul prescolar si invatatori pentru invatamintul primar sint: Colegiul Pedagogic "Gh. Asachi" Lipcani, Colegiul Pedagogic Calarasi, Colegiul Pedagogic Chisinau, Colegiul Pedagogic Orhei, Colegiul Pedagogic Soroca, Colegiul Pedagogic Balti, Colegiul Pedagogic Comrat, Colegiul Pedagogic Taraclia. Admiterea la studii in colegii se efectueaza pentru absolventii de gimnaziu, de scoala medie de cultura generala, de liceu si de scoala profesionala.

In functie de studiile dobindite si de specialitatea aleasa, invatamintul in colegii are durata de 2 4 ani: pentru persoanele cu studii gimnaziale - 4 ani si pentru cele cu studii medii de cultura generala sau de    liceu 2 ani. Pentru persoanele admise la studii in colegiu in baza studiilor gimnaziale se asigura invatamintul liceal si sustinerea examenului de bacalaureat.

Studiile in colegii finalizeaza cu sustinerea examenelor de absolvire sau cu sustinerea unei lucrari (unui proiect) de diploma si cu eliberarea diplomei de studii medii de specialitate, prin care titularul ei obtine calificarea de    specialist cu nivel mediu in profilul si specialitatea respectiva.

Diploma de studii medii de specialitate acorda dreptul de plasare in    cimpul muncii si de continuare a studiilor in invatamintul superior universitar. Absolventii de colegiu care vor urma studiile superioare universitare la o specialitate din cadrul profilului studiat initial vor efectua aceste studii in termen redus cu un an.

Majoritatea absoluta a cadrelor didactice sunt pregatite in universitati, fie in cadrul unor subdiviziuni distincte, fie in cadrul facultatilor specializate intr-un anumit domeniu al stiintei. Universitatile principale in care are loc formarea initiala a cadrelor didactice sunt: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogica de Stat "Ion Creanga", Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea de Stat "Alecu Russo" din Balti, Institutul National de Educatie Fizica si Sport, Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul, Universitatea de Stat din Comrat.

Universitatile din Republica Moldova acorda urmatoarele calificari:

Ciclu unu - diploma de licenta. Absolventilor care au promovat cele doua probe ale examenului de licenta si au sustinut proiectul (teza) de licenta li se acorda titlul de licentiat in profilul si la specialitatea urmata si li se elibereaza diploma de licenta. Absolventilor care au promovat cele doua probe ale examenului de licenta, dar nu au sustinut proiectul (teza) de licenta, li se elibereaza diploma de studii superioare universitare. Persoanele care nu au promovat examenul de licenta primesc, la solicitare, o adeverinta.

Ciclul doi - diploma de master. Invatamintul postuniversitar specializat se incheie cu eliberarea diplomei si acordarea titlului de master. Accentuam, ca absolventii ciclului unu au posibilitatea sa-si continue studiile de masterat la cele mai diverse specializari, care se refera la formarea cadrelor didactice: pedagogie, psihologie si pedagogie, teoria si metodologia instruirii (pe discipline), pedagogie speciala, psihologie pedagogica, psihologia dezvoltarii, psihologia personalitatii, psihologie speciala, educatie fizica si sport s.a.

Ciclul trei - diploma de doctor. Doctoratul se incheie cu sustinerea publica a unei teze in fata unui consiliu stiintific specializat, acreditat in acest scop, si cu conferirea titlului stiintific de doctor in domeniul stiintific respectiv. In cadrul universitatilor din republica Moldova sunt organizate studii doctorale practic la toate specializarile din domeniul stiintelor educatiei: pedagogie generala, teoria si metodologia instruirii (pe discipline), pedagogie speciala, psihologie pedagogica, psihologia dezvoltarii, psihologia personalitatii, psihologie speciala, teoria si metodica educatiei fizice, antrenamentului sportiv si a culturii fizice de recuperare s.a.

In scopul satisfacerii necesitatilor culturale ale minoritatilor lingvistice, in universitatile din Republica Moldova se realizeaza formarea initiala a cadrelor didactice pentru scolile care functioneaza in limbile rusa, ucraineana, gagauza si bulgara. Astfel, in toate universitatile din republica Moldova exista grupe de studii cu predarea in limba rusa, in Universitatea din Balti exista grupe pentru pregatirea cadrelor didactice ce vor preda in scolile cu limba de ucraineana de studii, in Universitatea din Comrat se asigura pregatirea cadrelor didactice pentru scolile cu limbile gagauza si bulgara. Recent in orasul Taraclia a fost infiintata o universitate destinata pregatirii cadrelor didactice pentru scolile cu limba bulgara de studii.

Lista institutiilor de formare initiala a cadrelor didactice este prezentata in Anexa 1. Accentuam, ca in prezent sunt elaborate si aprobate standardele de formare initiala a cadrelor didactice in invatamintul universitar. Aceste standarde sunt concepute pe trei nivele: (i) standardele de formare generala a specialistului in invatamintul universitar, (ii) standardele de formare initiala la profilurile/specialitatile/specializarile, (iii) standardele curriculare la fiecare disciplina academica. Standardizarea invatamintului este considerata o premisa a asigurarii calitatii acestuia.

Analiza cantitativa si calitativa a datelor colectate in procesul sondajului ne permite sa afirmam ca majoritatea universitatilor asigura formarea initiala a cadrelor didactice in paralel cu pregatirea specialistilor in domeniile stiintei si ale economiei nationale. Astfel, din cele opt universitati intervievate, numai trei au indicat ca domeniul principal de activitate este instruirea si formarea profesorilor, celelalte cinci punind accentul pe instruirea la alte profiluri.

Capacitatea institutiilor de formare initiala a cadrelor didactice difera in functie de locul amplasarii (in capitala sau in afara ei) si traditia istorica. In ansamblu, capacitatile existente ale institutiilor de invatamint superior sint suficiente pentru asigurarea sistemului educational cu cadre didactice de calificare inalta.

Sinteza datelor chestionarului in privinta cursurilor si programelor pentru absolventii cu profilul de instruire a profesorilor indica faptul ca sapte institutii ofera programe pentru ciclul III (studii de doctorat) in domeniul instruirii profesorilor, sase institutii programe de studii pentru ciclul II (masterat) in domeniul instruirii profesorilor, iar patru institutii ofera cursuri de formare initiala pentru specialistii din alte domenii ce doresc devina cadre didactice.

Caracterul activitatilor de cercetare este reflectat cu prioritate in planurile de cercetare-dezvoltare, care constituie o parte obisnuita a activitatii acestor institutiilor (6 respondenti), si doar doi respondenti au mentionat ca caracterul activitatilor de cercetare este reflectat in proiectele de dezvoltare si cercetare ocazionale, fapt care certifica existenta unei sinergii intre cercetare si activitatea didactica realizata in cadrul institutiilor de invatamint.

Activitatea editoriala este realizata in baza unor unitati editoriale distincte, infiintate in cadrul institutiilor respective, care editeaza sistematic titluri noi (carti, ghiduri, manuale, buclete, reviste) pentru studenti si profesorii universitari,    cadrele didactice din invatamintul preuniversitar.

In cadrul institutiilor de formare initiala a cadrelor didactice din Republica Moldova sint aplicate, intr-o anumita masura, Tehnologiile Informationale si de Comunicare. Trei din cele opt institutii intervievate au indicat ca utilizeaza sistematic tehnologiile informationale pentru sustinerea procesului de instruire/invatare a studentilor, alte patru institutii au mentionat ca au inceput utilizarea TIC in procesul de instruire doar in citeva domenii si prevad o extindere a acestor activitati in viitor. O universitate, infiintata relativ nu demult, a accentuat ca utilizarea tehnologiilor informationale este foarte limitata, in primul rind din lipsa de resurse materiale si umane.

In ansamblu, implementarea tehnologiilor informationale in procesul de studii se afla la o etapa incipienta, calculatoarele utilizindu-se mai mult la lectiile de informatica. Pina in prezent nu a fost demarata editarea manualelor electronice, site-urilor pentru invatamintul la distanta, nu este aprobat cadrul legislativ-normativ referitor la instruirea asistata de calculator.

Caracterizarea curriculei (programelor de instruire)

Curriculum-ul universitar de baza din Republica Moldova reprezinta componenta reglatoare la nivel de proiectare, organizare si evaluare a procesului educational. Curriculum-ul universitar isi propune, in esenta, instituirea unei noi calitati a invatamintului prin:

asigurarea coerentei sistemului de invatamant universitar;

elaborarea, implementarea si monitorizarea noilor generatii de programe curriculare;

conturarea standardelor educationale si profesionale la nivel de profiluri de formare si discipline academice;

proiectarea si ameliorarea continua a strategiilor de predare-invatare-cercetare;

determinarea criteriilor de evaluare a diferitor componente ale invatamantului universitar.

Curricula de formare initiala a cadrelor didactice a fiecarei universitati in parte este elaborata in conformitate cu planul-cadru pentru institutiile de invatamint superior, care include ciclul disciplinelor fundamentale, ciclul disciplinelor de cultura generala social-umanista, ciclul disciplinelor de specializare. Ponderea acestor discipline este prezentata in fig. 1.

Figura . Distribuirea fondului de timp alocat pentru formarea cadrelor didactice

Sursa: Institutul de Stiinte ale Educatiei, 2005

In general, planurile de invatamint ale universitatilor ce pregatesc cadre didactice nu difera esential. Tot odata mentionam faptul ca formarii psihopedagogice a specialistului i se acorda mai multe ore la Universitatea de Stat "Ion Creanga", specialitatea Pedagogia invatamintului primar cca 60%, Universitatea de Stat din Comrat, specialitatea Invatamintul primar cca 59%, Institutul National de Educatie Fizica si Sport, specialitatea profesor de educatie fizica cca 54%.

Conform Curriculum-ului universitar, obiectivele generale de formare initiala a cadrelor didactice vizeaza: cunoasterea si intelegerea bazelor stiintelor educatiei, psihologiei, filozofiei si a cadrului legislativ in domeniul educational, stabilirea directiilor si tendintelor in evolutia domeniului educational si a stiintelor educatiei, elaborarea si prognozarea finalitatilor educationale, elaborarea programelor/proiectelor didactice, altor produse curriculare, realizarea eficienta a activitatii educationale, stabilirea continuturilor adecvate, elaborarea si aplicarea tehnologiilor pedagogice adecvate obiectivelor proiectate, stabilirea criteriilor de evaluare, corelatiei dintre componentele curriculare: obiective-continuturi-activitati de evaluare, aplicarea inovatiilor curriculare in cadrul educational.

Disciplinele     Stiintele educatiei (pentru facultatile cu profil pedagogic) incluse in Curriculum-ul institutiilor de formare initiala a cadrelor didactice sunt orientate spre formarea cunostintelor si a competentelor privind proiectarea si realizarea procesului educational, oferirea instrumentelor cognitive si aplicative care sa le permita studentilor abordarea riguroasa, obiectiva, exigenta si critica a fenomenului educational.

Toate disciplinele sunt asigurate cu programe analitice de invatamint. Programele de invatamint determina scopul, obiectivele, rolul si locul disciplinei respective in formarea specialistului, incluzind continutul de baza al disciplinei, repartizarea orelor pentru prelegeri, seminare, lucrari practice si de laborator, bibliografia de baza.

Strategiile de predare-invatare din cadrul Curiiculum-ului antreneaza metode generale (expunerea, prelegerea, conversatia, cursul magistral), metode verbale, bazate pe cuvintul scris sau rostit, metode explicative centrate pe memoria reproductiva si ascultare pasiva, metode active care succita activitatea de explorare personala a realitatii, metode bazate pe invatarea prin receptare, expunerea, demonstratia cu caracter expozitiv), metode de descoperire (observarea independenta, exercitiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstorming-ul.

Formele de organizare a activitatii didactice in cadrul institutiilor de formare initiala antreneaza cursul: tematic, integrat, prelegere, mixt, dezbatere, seminarul: introductiv, de reluare si aprofundare, de sistematizare, de aplicare, de evaluare; seminarul-dezbatere, seminarul in baza referatelor, proiectelor, seminarul in baza exercitiului, seminarul-training.

Continuturile stiintelor educationale din cadrul Curriculum-ului sunt organizate in module si submodule si constituie sistemul teoriilor, conceptelor, principiilor. Continuturile au un caracter sistematic, pertinent, transdisciplinar, coerent. Functia de baza a continuturilor consta in realizarea obiectivelor generale, de referinta si a celor operationale.

Evaluarea     in cadrul institutiilor de formare initiala se realizeaza in conformitate cu Planul de invatamint, care prevede forme, metodele si instrumentele de evaluare a cunostintelor, capacitatilor teoretice si deprinderilor practice: colocvii, teste, lucrari de control, proiecte, teze de curs, teze anuale, examene de promovare, examene de licenta.

In sesiune nu sunt incluse mai mult de 4 5 colocvii, 3 4 examene, un proiect sau o teza anuala, in medie, 7 9 probe intr-o sesiune.

Evaluarea se organizeaza la sfirsitul fiecarui modul si a cursului in intregime. In calitate de tipuri de     evaluare se utilizeaza evaluarea initiala, evaluarea continua (formativa), evaluarea sumativa/finala.

In cadrul institutiilor de formare initiala stagiile de practica presupun: practica de specializare, practica pedagogica. Sarcina de baza a practicii pedagogice consta in acumularea de catre studenti a deprinderilor practice si organizatorice, in exercitarea functiei de profesor-pedagog. Planurile de invatamint prevad urmatoarele stagiile de practica:

practica de initiere, orientata spre obtinerea abilitatilor si deprinderilor de baza la o anumita specializare;

practica pedagogica, orientata spre formarea si consolidarea aptitudinilor in activitatile de instruire-cercetare-evaluare in institutiile de invatamint preuniversitar;

practica de stat pentru finalizarea tezei de licenta.

De obicei, la toate specializarile se prevad doua stagii de practica: 4 6 saptamini la anul patru si 5 saptamini la anul cinci. Ponderea stagiului de practica in Planul de studii variaza de la 12% la 18%.

In procesul intervierii institutiilor de invatamint superior de formare initiala a cadrelor didactice s-a stabilit, ca majoritatea universitatilor opteaza    in favoarea perfectionarii continue a programelor existente de studii si compatibilizarea lor cu cele europene si internationale. Totusi, doua institutii de invatamant superior considera ca programele in vigoare corespund cerintelor sistemului educational din Republica Moldova si ca nu este nevoie de o reforma radicala in acest domeniu.

Autorii Raportului considera ca diversitatea opiniilor formulate de institutiile de invatamint superior reflecta contradictiile actuale ale invatamintului pedagogic universitar: pe de o parte, necesitatea de a forma cadrele didactice in cadrul unui sistem profesional unitar si, pe de alta parte, practica existenta, conform careia formarea cadrelor didactice are un caracter dispersat, studentii urmind atit cursuri din domeniul stiintelor educatiei cit si cursuri destinate pentru a exercita o anumita profesie, care difera de cea didactica. Prin urmare, se impune formarea cadrelor didactice in contextul unui modulul profesional integru, care ar reprezenta un sistem bine echilibrat al proiectiei teoretice si al demersului experiential. Acest lucru ar oferi studentilor posibilitatea de a obtine o instruire bazata pe invatarea scolara, si anume, observatie, experimente, introducere in activitatea de cadru didactic. In acest context, in opinia respondentilor de la facultatile pedagogice, se cere implementata o reforma curriculara cuprinzatoare, care ar asigura o modernizare de esenta a sistemului national de formare continua a cadrelor didactice si compatibilizarea lui cu tendintele din spatiul educational european.

4. Cooperare intre institutiile de formare initiala a profesorilor si scoli

Cooperarea intre institutiile de formare initiala a profesorilor si scoli este realizata prin diverse modalitati:

prin intermediul practicii pedagogice, efectuata de catre studentii colegiilor si ai universitatilor in cadrul institutiilor de invatamint preuniversitar;

prin participarea cadrelor didactice universitare la elaborarea Curriculumul-ui National pe discipline;

prin participarea la pregatirea si desfasurarea examenelor nationale de bacalaureat;

prin pregatirea si desfasurarea olimpiadelor si a altor concursuri republicane destinate elevilor din licee si scoli.

Planurile de invatamint ale subdiviziunilor de formare initiala a cadrelor didactice din colegii si universitati includ, in mod obligatoriu, practica pedagogica. De obicei, institutiile respective incheie contracte cu directiile municipale (raionale) de invitamint sau cu institutiile preuniversitare de subordine republicana in care sint stipulate conditiile de organizare a practicii pedagogice, drepturile si obligatiunile studentilor, rolul profesorilor scolari care patroneaza practicantii, responsabilitatile administratiei scolare.

Analiza datelor sondajelor efectuate demonstreaza faptul ca interactiunea intre scoli si institutiile de formare initiala si de perfectionare a cadrelor didactice se bazeaza, in mare parte, nu atit pe contractele oficiale, cit pe comunitatea de interese in domeniul pregatirii profesionale a tinerilor specialisti. Respondentii intervievati in cadrul sondajului accentueaza ca scopul principal al acestei cooperari consta in oferirea viitorilor profesori scolari posibilitatea de a-si forma abilitati practice, crearea de parteneriate destinate implementarii unor proiecte comune de cercetare in domeniul stiintelor educatiei, extinderea schimbului de idei si inovatii pedagogice. In ansamblu, rezultatele sondajului confirma faptul ca managerii si intreg corpul profesoral-didactic din cadrul colegiilor si universitatilor constientizeaza importanta reprezentarilor subiectului in formare vizavi de corelarea teoriilor si practicilor educationale, fapt ce este in concordanta cu necesitatile de modernizare a conceptiei privind formarea teoretico-practica a viitoarelor cadre didactice.

Cu regret, cooperarea dintre institutiile de formare initiala a cadrelor didactice si scoli nu are un impact semnificativ asupra angajarii viitorilor absolventi in cimpul muncii, fapt semnalat de cinci din cele opt universitati intervievate. De asemenea, mentionam mentinerea pe plan secund a problemelor legate de implementarea unei instruiri bazate pe invatarea scolara (observatie, experimente), initiere in specificul activitatii de profesor/invatator (3 respondenti), prezentarii profesorilor/invatatorilor din scoli a programelelor/cursurilor de perfectionare pentru a-i atrage de a se inscrie la ele (3 respondenti).