SUBIECTE GRILA PEDAGOGIE

SUBIECTE GRILA PEDAGOGIE Semestrul I

Etimologic, "pedagogia' isi are sursa:

a . In grecescul "paedagogia;

b . in cuvintele latinesti "pais', 'paidos' care inseamna copil,
tanar iar "agoge' conducere, cultivare;

c . In latinescul "paedagogia', cu radacini mai adanci in limba
greaca, in care "pais', 'paidos' inseamna copil, tanar iar
"agoge' conducere, cultivare .

Care din urmatoarele afirmatii este corecta:

a . Pedagogia are ca obiect de studiu educatia .

b . Educatia este o teorie sinonima cu pedagogia;

c . Educatia este o stiinta socio-umana care studiaza cum se educa
tanara generatie .

Ii este caracteristic pedagogiei ca este:

a . O stiinta socio-umana (si arta in acelasi timp), cu caracter
teoretic; cu caracter actional si cu caracter prospectiv;

b . O stiinta realista, cu caracter gnoseologic; cu caracter
praxiologic si cu caracter prospectiv;

c . O arta cu caracter actional si cu caracter prospectiv in care
vocatia si talentul educational al cadrelor didactice este tot ce
conteaza .

Definitia: "Pedagogia se ocupa de ceea ce este (realul), de ceea ce
trebuie sa fie (idealul), de ceea ce se face (realizarea), dovedindu-se
astfel ca este, in acelasi timp, o stiinta teoretica si descriptiva, stiinta
normativa si tehnica de actiune ' ii apartine lui:

a . Emile Planchard

b . Ioan Bontas

c . C . Cucos

Urmatoarele roluri ale pedagogiei: de descoperire a legilor, de
elaborare a teoriilor educationale, de construire a strategiilor
educationale, sunt roluri:

a . Praxiologice;

b . Gnoseologice;

c . Axiologice, de evaluare .

Calitatea unui profesor este data de:

a . Pregatirea de specialitate si de experienta

b . Trasaturile de personalitate si pregatirea pedagogica

c . Calitatile de lider si de forta persuasiva

Pedagogia generala, pedagogia invatamantului superior si pedagogia
perfectionarii pregatirii profesionale sunt:

a . Forme ale pedagogiei

b . Ramuri ale pedagogiei

c . Categorii pedagogice

Legile si strategiile specifice pregatirii personalului didactic si
conducerii procesului instructiv educativ al celor care prezinta devieri
de la normal de natura senzoriala, mentala de vorbire si comportament
sunt studiate de:

a . Pedagogia invatamantului superior

b . Pedagogia perfectionarii pregatirii profesionale

c . Pedagogia speciala sau defectologia pedagogica

Pedagogia speciala sau defectologia pedagogica - studiaza legile si
strategiile specifice pregatirii personalului didactic si conducerii
procesului instructiv educativ al celor care:

a . Prezinta devieri de la normal de natura senzoriala sau motorie,
al celor cu deficiente mentale, de vorbire si comportament

b . Sunt copii supradotati

c . Au lipsuri in activitatea scolara

10 . Pedagogia invatamantului tehnic superior este subramura a:

a . Pedagogiei scolare

b . Pedagogiei perfectionarii pregatirii profesionale

c . Pedagogiei invatamantului superior

11 . Legile, problemele si strategiile esentiale si generale ale fenomenului instructiv-educativ in intregul sau, orientarea conceperea, proiectarea si desfasurarea invatamantului in ansamblul sau sunt studiate de:

a . Pedagogia generala

b . Sociologia educatiei

c . Pedagogia invatamantului superior

12 . Pedagogia aplicata la predarea disciplinelor de invatamant este reprezentata de:

a . Pedagogia generala

b . Metodici

c . Sociologia educatiei

13 . Pedagogia are relatii interdisciplinare preponderent cu:

a . Stiintele biologice, stiintele socio-umane si stiintele psihologice

b . Stiintele realiste, stiintele socio-umane si stiintele psihologice

c .     Stiintele pozitive, stiintele socio-umane si stiintele psihologice

In faza marilor sisteme pedagogice, cele mai importante sisteme au fost elaborate de:

1. Jan Amos Comenius (Komensky) si Iohann Heinrich Pestolazzi
2. Herbert Spencer si Emile Durkheim
3. J . J . Rouseau si Iohan F . Herbart

15 . Educatia este:

1. un fenomen socio-uman
2. o stiinta
3. sinonima cu pedagogia

16 . Educatia este un fenomen socio-uman care asigura transmiterea:

1. acumularilor teoretice (a informatiilor)
2. acumularilor de abilitati practice
3. Capacitatilor

17 . Educatia nonformala este:

1. se realizeaza in cadrul formelor educative oficiale din unitatile de invatamant
2. numita si extrascolara
3. de tip nonconformist, revolutionara

In cadrul pregatirii generale sau profesionale, ponderea cea mai mare o are:

1. Educatia formala
2. Educatia nonformala
3. Educatia informala

Educatia care desfasoara spontan, difuz, nesistematic, avand surse multiple (mass-media, anturaj, strada, magazine, mijloace de transport in comun, este:

a . Educatia formala

b . Educatia nonformala

c . Educatia informal

Functia de culturalizare presupune:

1. Selectarea si transmiterea valorilor de la societate la individ
2. Dezvoltarea constienta a potentialului biopsihic al omului
3. Pregatirea pentru integrarea activa in viata sociala

Pregatirea pentru integrarea activa in viata sociala este:

1. functia de personalizare
2. functia de socializare
3. functia de culturalizare

Educatia este o componenta a dezvoltarii societatii:

1. necesara, obiectiva
2. permanenta
3. teoretica

23 . Educatia intelectuala :

a . presupune formarea trasaturilor de vointa si character

b . aduce sporirea , mentinerea sau refacerea calitatilor fizice si a sanatatii

c . constituie fundamental realizariicu success si la un nivel ridicat de performanta a insusirii profesiunilor si formarea specialistilor de inalta competenta profesionala

Modelul proiectiv, anticiparea relativ perfecta, a ceea ce se cere indeplinit ca rezultat, ca finalitate a actiunii educative complexe si indelungate, reprezinta:

a .       Idealul educativ

b .       Scopul educativ

c .        Obiectivul educational

In cadrul oricarui ideal educational se pot delimita urmatoarele trei dimensiuni:

1. Dimensiunea sociala, dimensiunea psihologica, dimensiunea pedagogica
2. Dimensiunea didactica, dimensiunea psihologica, dimensiunea pedagogica
3. Dimensiunea sociala, dimensiunea psihologica, dimensiunea sociologica

Idealul educativ presupune o conceptie si anumite idei clare privind dimensiunile ce trebuie sa le includa (ca finalitate a actiunii educative) in dezvoltarea sa:

1. personalitatea
2. profesionalitatea
3. morala

Proiectia relativ optima a personalitatii ca finalitate a actiunii educative concrete, o reprezinta:

1. Idealul educativ
2. Scopul educativ
3. Obiectivul educational

Proiectia relativ perfecta a personalitatii ca rezultat al actiunii educative desavarsite, este reprezentata de:

1. Scopul educativ
2. Obiectivul educational
3. Idealul educative

Obiectivele educationale sunt proiectari anticipate, relativ restranse ca extindere, ale idealului educativ, sub forma de:

a .       legi educationale

b .       elemente sau sarcini educationale

c .        categorii pedagogice

Sub raport psihopedagogic, schema generala a sarcinilor (obiectivelor) idealului educational, cuprinde:

1. Obiective cognitive (intelectuale), obiective psihomotorii (actionale sau practice)
2. Obiective generale, intermediare si finale
3. Obiective afective, obiective volitionale si caracteriale

Sub raport stadial schema obiectivelor este urmatoarea:

1. Obiective primare, obiective secundare
2. Obiective generale, obiective intermediare
3. Obiective secventiale, obiective operationale

Obiectivele care privesc realizarea unor sarcini educationale specifice unor activitati didactice curente sunt obiective:

1. Obiective secventiale
2. Obiective intermediare
3. Obiective operationale

33 . Educatia care contribuie substantial la pregatirea generala si fundamentala a omului este:

1. Educatia intelectuala
2. Educatia profesionala
3. Educatia juridica

34 . Educatia formala este:

1. de tip administrativ
2. de tip birocratic
3. organizata legal

Care din urmatoarele obiective sunt ale Educatiei intelectuale ?:

1. formarea de deprinderi practice de specialitate de profil larg
2. dobandirea de cunostinte generale
3. formarea conceptiei despre lume

36 . Care din urmatoarele obiective sunt ale Educatiei profesionale?

1. formarea de deprinderi practice de specialitate de profil larg
2. dobandirea de cunostinte generale
3. dezvoltarea capacitatilor de cunoastere

37 . Educatia morala are drept obiective principale:

1. Formarea trasaturilor de vointa;
2. formarea capacitatilor de autoinstructie si autocontrol
3. Formarea trasaturilor de character

38 . Formarea constiintei si gandirii morale presupune:

1. Instruirea morala
2. Formarea trasaturilor de vointa;
3. Formarea trasaturilor de character

Produsele curriculare sunt:

a . manualele alternative, cartile, tratatele, internetul

b . programele scolare, manualele scolare, planurile cadru de invatamant

c . monodisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea

40 . Manualul scolar este:

a . document curricular care structureaza continuturile invatamantului pe ani scolari

b . este o oferta de cunoastere

c . un instrument orientativ ajutator pentru elev si un important instrument de lucru

. Prevenirea oboselii intelectuale se poate face prin aplicarea:

1. legii varietatii stimulatorii prin asolamentul intelectual
2. legii constantei perceptive
3. legii integrabilitatii perceptive

41 . Didactica este:

1. Stiinta, ramura a pedagogiei
2. Activitatea de predare
3. Corpul profesoral

42 . Obiectul de studiu al didacticii este:

1. Educatia informala
2. Procesul de invatamant
3. Educatia formala

43 . "Didactica magna" (Marea Didactica), opera lui . Jan A . Comenius-Komensky, a fost publicata in:

1. 1756 (sec . XVIII)
2. 1657 (sec . XVII)
3. 1576 (sec . XVI)

44 . Didactica scolara este:

a . teorie si practica a instruirii si autoinstruirii

b . ramura a didacticii generale

c . strategie educational

45 . Didactica speciala este sinonoma cu:

1. Pedagogia speciala
2. Defectologia pedagogica
3. Metodica

46 . Procesul de invatamant fiind o interactiune dinamica dintre trei elemente:

a . predare, invatare, evaluare

b . predare, invatare, aplicare

c . predare, informare, invatare

47 . Conform strategiei didactice de orientare traditionala rolul elevului este:

1. Urmareste prelegerea, expunerea, explicatia profesorului
2. Realizeaza un schimb de idei cu ceilalti
3. Incearca sa retina si sa reproduca ideile auzite

48 . Conform strategiei didactice de orientare moderna rolul profesorului este:

1. Faciliteaza si modereaza invatarea
2. Expune, tine prelegeri
3. Este partener in invatare

49 . Conform strategiei didactice de orientare moderna evaluarea presupune:

1. Masurarea si aprecierea cunostintelor ( ce stie    elevul )
2. Accent pe elementele de ordin calitativ ( valori, atitudini )
3. Masurarea progresului de invatare realizat de fiecare elev

50 . Procesul de invatamant este inainte de toate:

a .       un act de comunicare

b .       o relatie de subordonare

c .        o relatie sociala

51 . Procesul de invatamant reprezinta activitatea complexa, intentionata, programata, organizata si constienta de:

a .       predare

b .       invatare

c .        repetare

52 . Evaluarea este:

a . agent al actiunii educative la care participa profesorii si elevii

b . o finalitate educationala de maxima generalitate

c . act didactic complex, integrat a intregului process de invatamant

53 . Invatarea comportamentala, de aplicare a cunostintelor si formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practice este:

1. Invatarea externa
2. Invatarea interna
3. Invatarea activa

54 . Teoria invatarii pe baza actiunilor mintale a fost initiata de:

a .       J . Piaget, T . Galperin, A . Leontiev

b .       Ed . Tolman, Ed . Thorndike, B . F . Skinner

c .        W . Köhler, K . Koffka

55 . Invatarea care se bazeaza pe modelul didactic al profesorului, elevul receptand, intelegand, stocand si aplicand informatiile oferite de professor este:

1. Teoria invatarii pe baza actiunilor mintale
2. Teoria invatarii prin perspicacitate (engl . - insigt learning) sau teoria configuratiei (germ- sign gestalt)
3. Teoria invatarii prin instruire

56 . Actionand in raport de reciprocitate cei doi factori - elev si professor- (ambii factori contribuind la actul de invatare), comunicarea realizandu-se in dublu sens, procesul de invatamant ia un caracter:

1. bilateral
2. interactiv
3. biunivoc

57 . Profesorii si elevii participand la procesul de invatamant in interdependenta, conditionandu-se reciproc, interactionand; se poate presupune procesul de invatamant ia un caracter:

1. bilateral
2. interactiv
3. biunivoc

58 . Daca elevul primeste totul, selectat si prelucrat de profesor el participand doar la intelegerea, stocarea si aplicarea cunostintelor dupa model, el devine:

1. obiect al educatiei
2. subiect al educatiei
3. nu se poate afirma nimic cu certitudine

59 . Demersurile de investigare si descoperire a adevarului, de formare, de elaborare a informatiilor (intocmai ca si in stiinte) ii confera procesului de invatamant un caracter

1. de act de cunoastere
2. educativ
3. actional sau practic aplicativ

Prevenirea oboselii intelectuale se poate face prin aplicarea:

4. legii varietatii stimulatorii prin asolamentul intelectual
5. legii constantei perceptive
6. legii integrabilitatii perceptive

61 . Conversatia catehetica are la baza:

a . invatarea mecanica specifica evului mediu

b . invatarea constienta folosind dialogul(intrebarile si raspunsurile)

c . un schimb de pareri pe baza unei analize aprofundate asupra unei probleme

62 . Algoritmizarea este:

a . metoda complexa de comunicare sistematica si continua a cunostintelor dintr-un anumit domeniu de specialitate .

b . modalitatea de a studia un obiect, fenomen proces sau de a rezolva o problema de situatie

c . modalitatea de a creea in mintea elevului o stare(situatie) conflictuala .