Hemodinamica: Curgerea lichidelor, legea lui Poiseuille

Hemodinamica: Curgerea lichidelor, legea lui Poiseuille

In cazul lichidelor reale, datorita vascozitatii lor, viteza de deplasare a diferitelor straturi de lichid intr-o sectiune a unui tub, nu este aceeasi.

In cazul lichidelor vascoase se deosebesc doua tipuri de curgere:

Curgerea laminara (tuburi cu sectiune mica).

stationara ( v = const.) si

nestationara (v const.)

Curgerea turbulenta. Aceasta curgere apare atunci cand viteza lichidului depaseste o anumita valoare critica sau se mareste sectiunea de curgere.

nestationara ( v const.)

Cand in regimul de curgere se atinge o viteza critica de curgere, aceasta se transforma din laminara in turbulenta.

Viteza critica la care apare turbulenta depinde de vascozitatea si densitatea lichidului, de raza tubului cilindric conform relatiei:

In aorta umana (R = 1 cm) viteza sangelui aortic depaseste viteza critica numai in perioada expulsiva.

In mod normal, nu exista turbulenta in    nici o alta portiune a sistemului circulator cu exceptia unor zone in imediata vecinatate a valvulelor cardiace, in care deschiderea si inchiderea acestora produc brusc viteze locale de curgere ridicate, fapt care se soldeaza cu aparitia zgomotelor cardiace.

Debitul unui lichid real aflat in curgere laminara printr-un tub (indiferent de orientarea lui) este dat de legea lui Poiseuille:

Unde: r - raza tubului, l - lungimea tubului, Dp - diferenta de presiune de la capetele tubului datorita careia curge lichidul.

In cazul vaselor de sange se observa ca o variatie a diametrului tubului (vasodilatatie sau vasoconstrictie) determina o modificare sensibila a debitului de sange.

Scaderea debitului de sange in artere provoaca angina pectorala, maladie care in cazuri frecvente apare in urma ingrosarii peretilor arteriali. Administrarea unor substante specifice cum este nitroglicerina, determina relaxarea musculaturii peretilor arteriali si permite marirea lumenului vasului de sange si deci a debitului sangelui.