BULGARIA

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR

DEPARTAMENTUL DE STUDII MASTERALE

CONTROL, EXPERTIZA SI AUDIT

ANUL II

BULGARIA

Bulgaria, oficial Republica Bulgaria este o tara europeana situata in Peninsula Balcanica. Se invecineaza cu Romania la nord (in cea mai mare parte de-a lungul Dunarii), Serbia si Republica Macedonia la vest si Grecia si Turcia la sud. La est, teritoriul tarii este delimitat de Marea Neagra.

Din punct de vedere geografic si al climei, Bulgaria prezinta o diversitate notabila, cu peisaje variind de la varfurile alpine acoperite cu zapada, in Rila, Pirin si Muntii Balcani, la vremea temperata si insorita de pe coasta Marii Negre, la Campia Danubiana tipic continentala (antica Moesie), in nord, pana la puternica influenta mediteraneana pe vaile macedoniene si zonele joase din sudul Traciei.

Bulgaria este formata din regiuni ale provinciilor antice Tracia, Moesia si Macedonia. Sudvestul muntos al tarii prezinta doua lanturi alpine - Rila si Pirin - iar mai la est sunt muntii Rodopului, mai scunzi, dar mai extinsi. Muntele Rila include si cel mai inalt varf din Peninsula Balcanica, Musala, cu 2.925 m; intinsul lant al Muntilor Balcani este orientat pe directia vest-est de-a lungul tarii, la nord de faimoasa Vale a Rozelor. Dealuri si coline se pot gasi in sudest, de-a lungul coastei Marii Negre in est, si de-a lungul principalului rau al Bulgariei, Dunarea, in nord. Alte rauri importante sunt Struma si Marita, in sud. Exista aproximativ 260 de lacuri glaciare in Rila si Pirin, mai multe lacuri mari pe coasta Marii Negre, si mai mult de 2.200 de lacuri amenajate. Izvoarele minerale sunt abundente, localizate in special in sudvestul si centrul tarii, la dintre munti.

Tara detine zacaminte de minerale relativ importante, incluzand rezerve vaste de lignit si antracita, sau minerale neferoase precum cuprul, plumbul, zincul si aurul. Exista depozite mari de mangan in nord-est. Depozite mai mici de fier, argint, cromit si nichel sunt de asemenea prezente. Bulgaria este bogata in sare, gips, caolin si marmura.

Peninsula Balcanica isi are numele de la lantul muntos Balkan sau Stara Planina, care se intinde de-a lungul centrului Bulgariei, ajungand pana in Serbia de est.

Bulgaria mentine o baza stiintifica pe Insula Livingston, in Insulele South Shetland ale Antarcticii.

Republica Populara Bulgaria

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Bulgaria a intrat in sfera de influenta a URSS-ului, devenind Republica Populara in 1946 si unul dintre cei mai credinciosi aliati ai URSS-ului. In anii 70', a inceput normalizarea relatiilor cu Grecia, iar in anii 90', relatiile cu Turcia. Republica Populara s-a sfarsit in 1989, cand mai multe regimuri comuniste din estul Europei au decazut. Liderul comunist Todor Jivkov a fost inlaturat de la putere in data de 10 noiembrie 1989.

Republica Populara Bulgaria a existat intre 1946 si 1989, perioada in care in Bulgaria a fost la putere un singur partid: Partidul Comunist Bulgar. Acesta s-a transformat in 1990 in Partidul Socialist Bulgar si participa la viata parlamentara democratica si la coalitii guvernamentale. In timpul Razboiului Rece Bulgaria a fost un stat satelit al Uniunii Sovietice.

Republica Bulgara

Bulgaria a intrat in NATO pe 29 martie 2004, iar de la 1 ianuarie 2007, este membra a Uniunii Europene.

Politica

Presedintele Bulgariei, care este seful de stat si comandantul sef al armatei, este ales pentru un termen de cinci ani. Rolurile principale ale Presedintelui sunt organizarea datelor pentru alegeri si plebiscite, reprezentarea Bulgariei pe plan international si semnarea tratatelor internationale. Este de asemenea seful Consiliului Consultativ pentru Securitate Nationala. Presedintele are dreptul sa blocheze legislatia prin trimiterea legii inapoi la Parlament, desi daca o lege este votata a doua oara cu o majoritatea simpla, nu are drept de veto.

Bulgaria are un parlament unicameral, format din Adunarea Nationala, sau Narodno Sabranie. Adunarea Nationala are 240 de mebrii alesi pentru termeni de patru ani. Partidele politice trebuie sa primeasca minimum 4% din votul total national pentru a fi reprezentate in Parlament. Adunarea Nationala este responsabila pentru formarea legilor, aprobarea bugetului de stat, organizarea datelor pentru alegerile prezidentiale, selectia primului ministru, declaratii de razboi, trimiterea trupelor in angajamente internationale si ratificarea tratatelor internationale.

Partidul Socialist Bulgar (BSP) a castigat primele alegeri legislative post-comuniste, in 1990, cu a majoritate mica. Guvernul BSP format in 1990 a fost dizolvat din cauza unei greve generale in acelasi an, si a fost inlocuit de un guvern tranzitional de coalitie. Intre timp, Jelyu Jelev, care a fost improtriva comunismului, a fost ales Presedinte de Adunarea Nationala in 1990 si a castigat in 1992 primele alegeri prezidentiale directe. Jelev a fost presedinte pana la inceputul anului 1997. Primele alegeri legislative democratice au luat loc in noiembrie 1991, aceste alegeri fiind castigate de o coalitie, formata de Uniunea Fortelor Democratice (SDS) si Miscarea pentru Drepturi si Libertate (DPS). Coalitia a colapsat in 1992 si a fost inlocuita de a gruparea tehnocrata formata in majoritate de membri ai DPS-ului. Aceasta coalitie a fost in guvern pana in decembrie 1994, cand a intrat in guvern pentru prima data dupa era comunista, Partidul Socialist Bulgar, sau BSP. BSP-ul a ramas in guvern pana in februarie 1997, cand populatia a cerut alegeri noi, fiind ca nu erau multumiti de guvernarea BSP, acuzata de coruptie si de prea inceata rata de reforme. Alegeri in aprilie 1997 a adus la putere un guvern a Uniunii Fortelor Democratice. In 2001, fostul rege a Bulgariei, Simeon Saxe-Coburg-Gotha, a devenit primul ministru.

Consiliul Ministrilor este principalul organ politic a aripii executive. Consiliul este decis si format de partidul majoritar in parlament, daca exista. Daca nici un partid nu are majoritate, atunci Consiliul este format de cel mai mare partid, aliat cu alte partide, intr-o coalitie care este obligata sa aiba majoritate parlamentara. Primul ministru este seful Consiului, care are responsabilitatea de a implementa politica statului, administra bugetul de stat si de a mentine justitie si ordine in tara. Consiliui Ministrilor poate sa fie dizolvat daca Adunarea Nationala voteaza pentru demiterea Consiliului sau a primului ministru.

Sistemul judicial a Bulgariei este independent si este administrat de Consiliui Suprem Judicial. Elementele principale a sistemul judicial sunt: Curtea Suprema de Administratie si Curtea Suprema de Casatie, care prevede aplicarea tuturor legilor de curti inferioare si judeca legalitatea actelor de guvern. Exista si o Curte Constitutionala, care interpreteaza Constitutia Bulgariei si judeca constitutionalitatea legilor si a tratatelor.

Bulgaria este considerata o tara democratica si libera de organizatile internationale a drepturilor omului. In raportul sau pentru 2005, Freedom House a acordat Bulgariei nivelul 1 pentru drepturi politice si 2 pentru drepturi civile, pe o scara de la 1 la 7, unde 1 este cel mai liber nivel si 7 cel mai putin liber.

Economie

Economia Bulgariei s-a contractat dramatic dupa 1989 prin pierderea pietei sovietice, de care economia bulgara era strans legata. Nivelul de trai a scazut cu 40%, dar se asteapta sa atinga nivele pre-1990 pana la finalul lui 2003.

In plus, sanctiunile ONU impotriva Iugoslaviei si Irakului au continuat sa duca in declin economia bulgara. Primele semne de revenire au aparut in 1994, cand PIB-ul a crescut si inflatia a scazut. In 1996, totusi, economia s-a prabusit datorita reformelor economice sarace si un sistem bancar instabil. Din 1997 tara s-a aflat pe traiectoria revenirii, prin cresterea PIB-ului la o rata de 4-5%, cresterea FDI, stabilitatea macroeconomica si aderarea la UE stabilita pentru 2007.

Guvernul curent, ales in 2001, a pledat pentru mentinerea obiectivelor economice adoptate de predecesorul sau in 1997. In ciuda faptului ca prognozele economice pentru 2002 si 2003 au prezis crestere continua in economia bulgara, guvernul inca are de a face cu o rata a somajului mare si standarde scazute de viata. Bulgaria, ca si Romania a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

Bulgaria isi acopera pana la 98% din necesarul de gaze naturale din importurile rusesti

Industria de armament

Sub regimul comunist, Bulgaria exporta arme in valoare de 700-800 milioane de USD pe an. Sectorul productiei de arme avea atunci 115.000 angajati, fata de 20.000 in prezent (mai 2008)^[17].

Bulgaria a exportat in 2007 arme si echipamente militare in valoare de 180 milioane de Euro, iar in 2006 in valoare de 173 milioane Euro.

Relatii economice cu alte tari dupa integrarea in Uniunea Europeana:

Exporturile Bulgariei

Importurile Bulgariei

Uniunea Europeana:

Institutii

Sub prevederile articolului 7 al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, revizuit ulterior prin tratatele integrarii europene, principalele institutii comunitare sunt:

Parlamentul European, care reprezinta cetatenii Uniunii Europene, si care este ales prin vot direct de catre acestia

Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Ministri), care reprezinta fiecare stat membru

Comisia Europeana, care reprezinta interesele generale ale UE

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, care se ingrijeste de respectarea legilor europene

Curtea Europeana de Conturi, care verifica finantarea activitatilor UE

Sistemul politic

Sistemul politic al Uniunii Europene este definit intr-o serie de tratate. Ultimul dintre aceste tratate este Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa. Tratatele actuale si viitoare stabilesc pentru politica Uniunii Europene o serie de institutii. Sistemul politic rezultat din aceste acte reflecta prin structura sa principiul democratic al separarii puterilor in stat in puterea legislativa, executiva si juridica, iar in ce priveste procesul legislativ urmareste principiile subsidiaritatii si proportionalitatii.

Membri

In prezent, Uniunea are 27 membri, dintre care sase membri fondatori din 1958: Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda, urmand ca pana in anul 2007 sa mai adere inca 21 de state succesiv.

Prima uniune vamala totala, denumita initial drept Comunitatea Economica Europeana (informal chiar si Piata Comuna), a fost creata prin Tratatul de la Roma in 1957 si implementata la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urma s-a transformat in Comunitatea Europeana, care este, in prezent, 'primul pilon' al Uniunii Europene. UE a evoluat dintr-un organ comercial intr-un parteneriat economic si politic. Definitivarea Uniunii Europene s-a facut prin ratificarea de catre ansamblul tarilor membre ale Comunitatii Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1993. Ca presedinte al Conventiei pentru Viitorul Europei, fostul presedinte francez Valéry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui Uniunii Europene in Europa Unita, dar aceasta motiune nu a fost aprobata.

Istoria aderarii Bulgariei la Uniunea Europeana:

Pe 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat semnarea Tratatului de Aderare a Romaniei si Republicii Bulgaria, facand posibila aderarea lor la Uniunea Europeana. Parlamentul a votat cu 497 voturi pentru, 93 impotriva si 71 de abtineri aderarea Romaniei. Aderarea Bulgariei a fost aprobata cu 522 de voturi pentru, 70 impotriva si 69 de abtineri.

Ceremonia de semnare a tratatului s-a desfasurat pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumünster din Luxemburg. Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, ziua extinderii Uniunii Europene.    Uniunea Europeana este constituita pe mai multe structuri legale, datorita diverselor tratate internationale succesive care au fost semnate. Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana modifica:Tratatul de la Roma (Tratatul de institutire a Comunitatii Europene),Tratatul Euratom si Tratatul de la Maastricht (Tratatul de formare a Uniunii Europene); precum si alte acte care imprepuna formeaza structura legala (acquis) a Uniunii.

La 25 aprilie 2005, Bulgaria a semnat la Luxemburg, alaturi de Romania si de reprezentatii celor 25 de state membre, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana. Semnarea Tratatului a fost precedenta de obtinerea avizului conform al Parlamentului European, acordat la 13 aprilie 2005, cu majoritatea absoluta a voturilor parlamentarilor europeni.

Monitorizarea Comisiei va continua pana la momentul aderarii efective, pe baza acelorasi instrumente care au fost utilizate si in cazul primelor 10 state care au aderat - scrisoarea de avertizare timpurie, misiunile de peer-review , consultari pe domenii specifice. Urmatorul raport de monitorizare al Comisiei, inainte de momentul aderarii propriu-zise la 1 ianuarie 2007, este asteptat in primavara anului 2006 ( aprilie / mai ) .

Este necesar sa remarcam ca spre deosebire de cele zece state membre care au aderat la 1 mai 2004 , Romania si Bulgaria vor adera totodata prin Tratatul de aderare si la Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa, daca acesta va fi ratificat de toate statele membre pana la data aderarii efective a Romaniei si Bulariei .

In acest context , Tratatul de aderare a Bulgariei trebuie sa contina adapatarile necesare aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa . De aceea, au fost redactate in paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare .

Actul de aderare cuprinde modificarile aduse prin aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana tratatelor constitutive in vigoare in prezent : Tratatul privind Uniunea Europeana, Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice ( EURATOM ) .

Protocolul de aderare a adaptat Tratatul Constitutional pentru a face posibila aderarea Bulgariei la acest document. Actul si Protocolul au , in principiu, continut identic (difera doar referirea la textele din Constitutia Europeana , respectiv Tratatul instituind Comunitatea Europeana si Tratatul privind Uniunea Europeana ) .

Actul si Protocolul vor intra in vigoare alternativ, in functie de intrarea in vigoare a Tratatului de instituire a Constitutie pentru Europa . In cazul in care Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa va intra in vigoare inaintea aderarii Bulgariei ( 1 ianuarie 2007 ), Protocolul de aderare va intra direct in vigoare. Daca, insa, Tratatul Constitutional va intra in vigoare dupa aderarea Bulgariei, la momentul aderarii acesteia va intra in vigoare Actul de aderare, iar o data cu intrarea in vigoare a Tratatului Constitutional va intra in vigoare dupa aderarea Bulgariei, la momentul aderarii acesteia va intra in vigoare Actul de aderare, iar o data cu intrarea in vigoare a Tratatului Constitutional, Actul de aderare va fi abrogat si Protocolul va incepe sa produca efecte juridice.

Partea a IV-a a Tratatului cuprinde clauzele de salvgardare.Potrivit practicii anterioare, Tratatul contine trei clauze generate de salvgardare : clauza de salvgardare generala ; clauza de salvgardare privind Piata Interna si clauza de salvgardare justitie si afaceri interne .

Clauza de salvgardare generala

In cazul in care pana la sfarsitul a trei ani de la aderare, ar aparea dificultati grave si persistente intr-un anumit sector economic sau care ar putea deteriora situatia economica intr-un anumit domeniu, Bulgaria va putea solicita Comisiei autorizatia de a lua masuri de protectie pentru a ameliora situatia creata si a ajusta respectivul sector economic al Pietei Comune. De fapt, in aceleasi circumstante, orice stat membru actual poate solicita autorizatia de a lua masuri protectioniste cu privire la unul sau ambele noi state membre.

Clauza de salvagardare privind Piata Interna

In situatia in care in primii trei ani de la aderare, Bulgaria nu si-ar indeplini angajamentele asumate in cadrul negocierilor, periclitand astfel functionarea Pietei Interne. Comisia Europeana , din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru, va putea lua masurile necesare pentru remedierea unui asemenea situatii.Aceasta clauza va putea fi invocata insa chiar inainte de data aderarii celor doua state.

Clauza de salvgardare justitie si afaceri interne

In cazul in care in Bulgaria ar exista intarzieri cu privire la transpunerea sau implementarea prevederilor comunitare referitoare la recunoasterea mutuala a sentintelor in domeniul civil si penal , Comisia, din proprie initiativa sau la solicitarea unui stat membru , va putea , pana la sfarsitul a trei ani de la intrarea in vigoare a Tratatului , sa adopte masurile necesare, specificand totodata conditiile de aplicare ale acestora . Asemenea masuri vor trebui sa fie justificate si urmeaza sa fie mentinute nu mai mut decat este strict necesar pentru remedierea situatiei.

In comparatie cu Tratatul celor zece noi state candidate din 2004, in cazul Bulgariei este posibil a se aplica si o clauza de amanare a aderarii . Consiliul, prin vot in unanimitate, la recomandarea Comisiei, va putea lua decizia de a amana data aderarii cu un an, respectiv pana la 1 ianuarie 2008, daca in urma monitorizarii Comisiei se va constata ca stadiul pregatirii si implementarii acquis-ului de catre cele doua state ar demonstra o pregatire insuficienta a acestora pentru a devenii membre ale Uniunii.

In cadrul prevederilor temporare, este mentionata si posibilitatea de a adopta masuri tranzitorii pentru a facilita trecerea la noua politica agricola comuna, precum si in ceea ce priveste aplicarea regulilor comunitare in domeniul veterinar, fito-sanitar si al sigurantei alimentelor.

Prevederile privitoare la adaptarile institutionale cuprinde dispozitii privind adaptarile institutionale care vor fi necesare in urma aderarii Bulgariei ( Titlul I ), modalitati de aplicare a actelor institutiilor comunitare fata de Bulgaria ( Titlul II ) si prevederile finale ( Titlul III ).

Bulgaria va desemna membri la Curtea Europeana de Conturi, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor .

De mentionat ca Titlul II va prevede obligatia Bulgariei de a adopta toate masurile necesare pentru a se conforma, de la data aderarii, directivelor si deciziilor adoptate de institutii si comunicate statelor membre. Aceste masuri includ si obligatia de a opera modificarile legislative interne necesare.

La Tratatul de aderare a fost anexata o serie de declaratii cu caracter politic, care nu produc efecte juridice: Declaratia comuna a statelor membre ( U.E 25 ) privind libera circulatie a persoanelor; Declaratia comuna a U.E. 25 si a Comisiei Europene privind pregatirile pentru aderare ale Bulgariei si ale Romaniei; Declaratia comuna a Germaniei si Austriei privind libera circulatie a persoanelor; Declaratia Bulgariei privind alfabetul chirilic.

Prin " Declaratia privind libera circulatie a persoanelor", statele membre isi exprima angajamentul de a spori accesul cetatenilor romani la piata muncii, in vederea accelerarii armonizarii cu acquis-ul comunitar.

"Declaratia privind pregatirea Romaniei si Bulgariei pentru aderare" afirma faptul ca U.E. va continua monitorizarea stricta a aplicarii angajamentelor convenite in negocieri, acordand o atentie deosebita asupra domeniilor justitiei si afacerilor interne, concurentei si mediului.

Bulgaria si Romania au incheiat negocierile de aderare la UE si au aderat impreuna la Uniunea Europeana in ianuarie 2007. Intr-o ceremonie desfasurata la 25 aprilie in Luxemburg, Romania si Bulgaria, impreuna cu tarile membre ale UE, au semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007.

Consiliul europenilor din jurul premierului bulgar Serghei Stanisev a constatat ca integrarea europeana a Bulgariei a ridicat dificultati fara precedent care vor constitui o lectie pentru viitoarele valuri de extindere ale UE. 'Este prima data cand UE trebuie sa depaseasca dificultati atat de mari legate de integrarea unuia dintre statele sale membre', a declarat fostul premier francez Dominique de Villepin (foto), presedinte al Consiliului. 'In acest sens, lectiile desprinse din cazul Bulgariei ar trebui sa ajute institutiile si membrii UE sa faca fata provocarilor legate de viitoarele valuri de extindere, mai ales in Balcanii Occidentali', a adaugat el.

Bulgaria este criticata in special pentru coruptia si criminalitatea nepedepsite din cauza ineficientei sistemului judiciar. Din cauza coruptiei, UE a blocat in anul 2008 500 mil. euro fonduri pentru Bulgaria.

Intr-o Uniune cu 27 de membri, Tratatul de la Nisa si tratatul de aderare prevad un numar total de voturi de 345, cu o majoritate calificata de 225 voturi. Repartizarea voturilor ramane neschimbata, in plus, Romania si Bulgaria vor avea, respectiv, 14 si 10 voturi.

Parlamentul European este organul reprezentativ al celor 450 de milioane de cetateni ai Uniunii Europene. Incepand cu 13 iunie 2004, acesta are 732 membri. S-a decis ca numarul maxim de parlamentari europeni trebuie fixat la 732, cu un prag minim de 5 si respectiv maxim de 99 de deputati pentru fiecare stat membru.

Alocarea locurilor in parlament are la baza o reprezentare degresiva si proportionala a statelor membre. Astfel, statele mici trimit mai multi deputati in PE decat ar trebui daca s-ar lua in considerare strict populatiile statelor respective. Configuratia actuala a Parlamentului European a fost stabilita prin Tratatul de la Nisa, care contine prevederi referitoare la echilibrul puterii si procesul decizional in cadrul Uniunii, in contextul unei structuri cu 27 de State Membre. Astfel ca Bulgaria are un numar de 18 parlamentari europeni.

Datorita faptului ca Bulgaria a intrat in Uniunea Europeana in anul 2007, aceasta nu a luat parte la conducerea Parlamentului European.

FONDURI POSTADERARE:

Bulgaria a primit statutul de economie functionala de piata inca din 2002 si a incheiat negocierile de aderare din vara anului 2004. In perioada 2007-2009 Bulgaria a primit 2,3 miliarde de euro de la UE, pentru dezvoltare regionala. Suma totala ce ar fi trebuit sa fie alocata Bulgariei dupa aderarea la UE este de 4,3 miliarde de euro. In aceeasi perioada, cofinantarea de la bugetul tarii va fi de trei miliarde de euro. Potrivit Planului National de Dezvoltare a tarii pentru perioada 2007-2013, dezvoltarea regionala este primul domeniu care va fi finantat. Crima organizata, coruptia si traficul de persoane sunt principalele probleme cu care se confrunta Bulgaria dupa incheierea negocierilor de aderare cu UE.

Aceasta tara, cu o suprafata de 111.000 kilometri patrati, membra UE din 2007, dispune de numai 418 kilometri de autostrada. Doua treimi din reteaua rutiera, cu o lungime totala de 19.425 kilometri, trebuie modernizata, potrivit agentiei guvernamentale insarcinate cu infrastructura rutiera. Guvernul va finanta trei santiere prioritare pana in 2013, a precizat ministrul pentru dezvoltare regionala Rossen Plevneliev. In primul rand, finalizarea autostrazii Trakia, care va lega Sofia de portul Burgas. Autostrada, care face parte din culoarul opt paneuropean, va avea o lungime de 360 de kilometri, dar pana in prezent au fost construiti doar 245 de kilometri. O alta prioritate o reprezinta legarea autostrazii Trakia de principalul punct de frontiera dintre Bulgaria si Turcia, Kapitan-Andreevo.

Se spunea ca Bulgaria este pe ultimul loc la conditiile de viata. Potrivit unui studiu din anul 2003 al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si Munca, bulgarii sunt extrem de nemultumiti de viata de zi cu zi; studiul examineaza o serie de probleme precum: rata somajului, veniturile, educatia, locuintele, familia, sanatatea, echilibrul intre munca si timp liber, satisfactia vietii si calitatea perceputa a societatii. Principalele concluzii ale studiului confirma perceptia larg raspandita a distantei foarte mari intre tarile UE-15, cele zece tari care au aderat in 2004, si Romania si Bulgaria. Diferentele dintre cele 12 state membre intrate in ultimele doua valuri de aderare la UE, din 2004 si 2007, sunt de asemenea subliniate, mai ales la capitolele locuinte si educatie. Mai mult de 90% din populatia din UE-15 nu se plange de viata pe care o duce, in timp ce doar 50% dintre bulgari sunt multumiti de aceasta. Peste 60% dintre familiile bulgare au probleme cu traiul, in timp ce in Luxemburg, Austria, Danemarca si Irlanda, aceasta cifra este sub 5%; in Romania, 40% dintre familii au dificultati financiare. Desi i s-a recunoscut statutul de economie de piata functionala, Bulgaria are o rata ridicata a somajului - peste 10%, standardul de viata al oamenilor obisnuiti este modest, multi tineri emigreaza in cautarea unei vieti mai bune.

Care sunt solutiile?

La nivelul unor tari membre UE, exista inca incertitudini in ceea ce priveste Bulgaria (dar si Romania). Foarte multi oficiali europeni sunt ingrijorati de o serie de probleme legate de crima organizata, de situatia din justitie, ca si de slabiciunea generala a institutiilor bulgare. Chiar daca toate aceste probleme presupun continuarea monitorizarii stricte a Bulgariei sau eventuala aplicare a clauzelor de salvgardare, liderii UE sunt,iin continuare, nesiguri in ceea ce priveste evolutia acestei tari balcanice. Experienta de pana acum sugereaza clar ca Bulgaria nu are o "dispozitie generala" catre supranational si, de aceea, cedeaza cu greu o parte dintre decizii si puteri catre institutiile UE, care isi fac insa cu timiditate simtita prezenta in aceasta tara balcanica. Aceasta inseamna ca sunt necesare mai multe politici si luari de pozitie comune cu acelea ale UE, in detrimentul pozitiilor individuale. Numai ca o astfel de optiune intra, adesea, in contradictie cu interesele proprii. Spre exemplu, Sofia nu pare preocupata de discutiile privind necesitatea unei politici energetice comune la nivel european, semnand la inceputul acestui an un acord individual pe termen lung cu Gazprom privind livrarile de gaze si traseul conductei South Stream, sub obedienta rusa.

Pe de alta parte, intreprinderile mici si mijlocii se supun reglementarilor europene, fapt care inseamna pentru ele costuri sporite. Acest lucru genereaza nemultumiri, iar entuziasmul popular fata de aderare scade constant. Bulgaria s-a alaturat UE in conditiile in care 65% din populatie sprijinea acest lucru in 2006, ceea ce a reprezentat un procent destul de ridicat in comparatie cu majoritatea statelor europene. Cu toate acestea, bulgarii se tem ca integrarea va duce la o crestere a preturilor, a ratei somajului, ca si la aparitia unui sentiment general de insecuritate privind ziua de maine. Nu trebuie uitat ca oamenii vad UE nu in termeni academici, ci ca pe un instrument practic care urmeaza sa le influenteze viata in mai bine. De aceea, eurooptimismul lor - ca si al nostru, de altfel - depinde foarte mult de modul in care sunt prezentate masuri precum interzicerea sacrificarii porcilor de Craciun si a mieilor de Paste in conditii neigienice sau, dimpotriva, de modul in care sunt cheltuiti banii europeni destinati renovarii drumurilor. Bugetul si accesul sporit la fonduri europene este, din pacate, mai mult teoretic, cel putin pana in prezent. UE nu a clarificat in totalitate prioritatile Bulgariei in cadrul Uniunii. Incertitudinea cea mai mare pare sa vina insa dinspre institutiile publice locale, mai exact din modul in care ele se dovedesc capabile sa administreze banii europeni. Exista pericolul real ca Bulgaria sa contribuie la bugetul Uniunii mai mult decat sa primeasca. Dincolo de toate temerile si sperantele legate de integrarea sa in UE, Bulgaria are cel putin certitudinea numeroaselor oportunitati europene. Depinde, in primul rand, de Sofia sa transforme aceste provocari in beneficii reale pentru propriii cetateni.

Se pare ca principala problema a Bulgariei o reprezinta crima organizata. Din 2001 si pana in martie 2008, in Bulgaria au fost "comandate" peste 150 de asasinate de tip mafiot. In pofida campaniei impotriva crimei organizate si a coruptiei, Bulgaria nu a reusit sa condamne niciun suspect si nu a acuzat de mita niciun inalt demnitar. Aici, asemanarea cu Romania, in problema coruptiei, merge pana la identitate. Parca suntem martorii unui film experimental, despre coruptia fara corupti - din Romania si crimele fara autori - din Bulgaria. Inceputul lunii aprilie a anului 2008 a zguduit din nou Bulgaria, dar si lumea civilizata: Georgi Stoev, 35 de ani, autorul unei serii de carti despre lumea interlopa din Bulgaria, dupa prabusirea comunismului din 1989, a fost impuscat o singura data in cap, in fata unui hotel din centrul Sofiei. Al doilea asasinat mafiot a fost comis asupra lui Borislav Georgiev, managerul firmei Atomenergoremont, impuscat de doua ori in cap, la intrarea in blocul in care locuia. Uniunea Europeana a indemnat din nou Bulgaria sa combata crima organizata cu mai multa hotarare: "Din nefericire, aceste asasinate au continuat in mod regulat, in ultimii ani, fara a fi judecate cu succes", a declarat purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, Mark Gray, la o conferinta de presa, subliniind ca "este necesara actiunea urgenta impotriva crimei organizate din Bulgaria".

Bulgaria a aderat la UE in 2007, impreuna cu Romania, in cel de-al doilea val de extindere spre est a blocului european, in pofida protestelor unor politicieni europeni care au sustinut ca acest stat nu face suficient pentru a combate crima organizata si coruptia. Ca urmare a asasinatelor recente, bulgarul Serghei Stanisev a fost nevoit sa precizeze ca tara va face tot posibilul pentru a-i judeca pe cei responsabili de ultimele atacuri. Guvernul condus de socialisti a fost supus unei presiuni tot mai mari din partea UE, dar si din interiorul tarii, pentru a pune capat amanarilor si a demara serios combaterea crimei si a coruptiei la nivel inalt. Unde am mai vazut un scenariu similar, copiat parca la indigo? Comisia Europeana urmeaza sa publice un raport asupra progresului inregistrat de Bulgaria in lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate, in care ar putea propune sanctiuni in cazul in care constata ca actiunile sunt insuficiente.

Potrivit Tratatului de aderare, statele UE ar putea refuza recunoasterea aderarii si aplicarea deciziilor civile si penale, precum si a mandatelor de arestare emise de Romania sau Bulgaria.

Cu o populatie estimata la 7,7 milioane de locuitori, Bulgaria a inregistrat in anul 2008 o crestere economica de 6%, comparata cu 0,9% in UE si 0,8% in zona euro, din care fac parte 16 dintre cele 27 de tari ale UE. Anul acesta economistii locali prevad o crestere economica de 4,7% (fata de o estimare a Eurostat care anunta doar 1,75%). Somajul abia daca depaseste 6% din forta de munca, in vreme ce in zona euro el e de 8,5%. Guvernul a anuntat triumfator un surplus bugetar de 3,2% al PIB in 2008 si intentioneaza sa obtina un rezultat similar si in 2009. Moneda nationala, leva, e legata de euro si nu a trecut pana acum printr-o devalorizare fortata, cum s-a intamplat cu altele. Mai mult, guvernul cere Uniunii Europene ca Bulgaria sa poata sari unele etape si sa i se permita sa adere curand la zona euro.

Comisia Europeana, care este foarte severa cu Bulgaria in privinta coruptiei, a criminalitatii organizate si a functionarii justitiei, nu are decat laude pentru performantele economice ale acesteia. Un indiciu revelator in aceasta privinta este faptul ca investitiile straine in Bulgaria nu au incetat sa creasca, in ciuda coruptiei si a criminalitatii criticate de UE. Comisia Europeana a subliniat totusi o inflatie relativ ridicata (12,5% in 2007 si 7,8% in 2008), precum si un mare deficit bugetar (25% din PIB), ceea ce, teoretic, face ca economia Bulgariei sa ramana vulnerabila. Productivitatea si competitivitatea sunt, de asemenea, foarte coborate, ceea ce explica deficitul comercial cronic al Bulgariei. In ciuda cresterii economice de peste 6% din ultimii cinci ani, Bulgaria continua sa ramana cea mai saraca tara din UE, cu 39% din media PIB pe cap de locuitor a Uniunii.

Salariul mediu din Bulgaria a crescut in primul trimestru al anului 2009 cu 16,3%, la 563 de leva (288 de euro), fata de intervalul similar din 2008, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica de la Sofia. Fata de ultimele trei luni ale anului trecut, salariul mediu s-a majorat cu 2,7%. Cea mai mare crestere a salariilor, in termeni anuali, a avut loc in sectorul productiei si distributiei de electricitate, termoficarii si carburantilor, cu 31,9%, urmat de cel al serviciilor de sanatate si asistenta sociala. Salariile celor care lucreaza in domeniul financiar si al asigurarilor au urcat cu numai 3,3% fata de aceeasi perioada a anului 2008.

Pensia medie se situeaza la nivelul de 120 euro.

Veniturile bugetare sunt estimate la 26,4 miliarde leva (13,5 miliarde euro), echivalent cu 41,6% din produsul intern brut (PIB), iar cheltuielile sunt programate la 26,9 miliarde leva (13,75 miliarde euro), sau 42,3% din PIB, rezultand un deficit al bugetului general consolidat de 0,7% din PIB.

Ministrul finantelor, Simeon Djankov, care a lucrat anterior ca expert la Banca Mondiala, a precizat ca, daca nu se ia in calcul contributia Bulgariei la bugetul UE, de 779,7 milioane leva (398,65 milioane euro), bugetul tarii ar inregistra un excedent de 0,5% din PIB, cheltuielile fiind de doar 41,1% din PIB.

Bulgaria are din 1997 un regim de consiliu monetar, care impune un buget echilibrat sau excedentar.

Parametrii macroeconomici pe care este construit bugetul prevad o scadere a PIB cu 2%, dupa un declin estimat la 5,7% in 2009. Somajul este prevazut sa creasca la 9,5% in acest an si la 11,4% in 2010.

Guvernul bulgar si-a rezervat dreptul sa scada cheltuielile bugetare fara a solicita aprobarea parlamentului, in cazul in care evolutia economiei este mai rea decat se estimeaza in prezent.

Seceta din aceasta vara a afectat in mod negativ evolutiile ambelor economii, totusi, Bulgaria a luat un avans al PIB de 6,4%, in defavoarea Romaniei, care a consemnat o crestere economica de doar 5,8% in prima jumatate a anului.

"Potentialul de crestere economica al celor doua tari este cel mai mare din UE, avand in vedere ca trebuie sa ajungem la nivelul celorlalte tari membre", spune Tsvetan Dimitrov, directorul financiar al companiei bulgare Petrol.

Chiar daca prognozele initiale indicau evolutii favorabile celor doua economii in primul an dupa integrare, cu mult peste media din Uniunea Europeana, estimarile analistilor pentru finele anului sunt mai sumbre, cel putin in ceea ce priveste Romania. Cresterea economica a Romaniei luata in calcul de analisti pentru anul 2007 este estimata sub 6%, ceea ce presupune o evolutie mai redusa in comparatie cu cea a Bulgariei. Desi avansul economiilor celor doua state este dublu comparativ cu cel al statelor dezvoltate din UE, Romania si Bulgaria sunt codase din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, de doar 34% din nivelul mediu din Uniune. Cu toate ca ambele state au beneficiat de o atentie sporita din partea investitorilor, atat pe segmentul de retail, cat si in sectorul financiar, Bulgaria a acumulat deficite amplificate in conditiile existentei consiliului monetar.

"Consiliul monetar se introduce in situatii de criza, dar dupa aceea incetineste cresterea. Bulgaria nu este dispusa sa renunte la consiliul monetar nici in sistemul european", comenteaza Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicata. Chiar daca autoritatile de la Sofia mizeaza pe mana de fier a consiliului monetar pentru recuperarea decalajelor, situatia pare mai favorabila Romaniei, din punct de vedere al convergentei la structurile UE.

Autoritatile bulgare luau in calcul adoptarea monedei unice europene cu patru ani inaintea Romaniei, insa starea de fapt a economiei califica mai degraba tara noastra pentru o convergenta mai rapida.

Adoptarea monedei unice euro este preconizata de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) a avea loc in 2014, dupa indeplinirea criteriilor de convergenta.

 "Dintre cele cinci conditii de zona euro, Romania indeplineste patru, inflatia nefiind foarte mult in afara marjei. Deficitul bugetar este un criteriu la limita. In schimb, Bulgaria nu indeplineste conditia de dobanda, de datorie publica si de inflatie. Cred ca sunt mai departe decat suntem noi de aderarea la euro, pentru ca dezechilibrele sunt mai mari in Bulgaria", puncteaza Voinea.

Un prim criteriu de convergenta implica un nivel sustenabil al ratei inflatiei situat la maximum 1,5% peste media primelor trei state UE cu performante economice notabile. La nivelul lunii iulie 2007, rata inflatiei anualizate este in Romania de 5%, in timp ce in Bulgaria aceasta este de 12%. Romania are o bila alba, de vreme ce Bulgaria este foarte departe de media acceptata de 3,3%.

Un alt criteriu care este deja indeplinit de Romania este cel al datoriei publice. In vreme ce criteriul de convergenta presupune ca aceasta nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, in Romania datoria publica reprezinta 13,7% din PIB. Bulgaria, i­nsa, are o datorie publica amplificata, de 80% din PIB, ceea ce presupune o presiune masiva.

Stabilitatea cursului de schimb al monedei nationale este un alt criteriu de convergenta nominala. Daca volatilitatea cursului de schimb este, deocamdata, ridicata in Romania, bulgarii se bucura de o paritate fixa leva-euro. Or, tocmai metinerea unui curs fix impiedica evidentierea competitivitatii tarii.

Moneda bulgara (leva) este fixata la 0,51 euro conform unui sistem care ajuta la mentinerea sub control a cheltuielilor guvernamentale. Ca valoare, leva este cotata in momentul de fata la circa 1,7 lei. Practic, intre tintirea inflatiei si tintirea cursului, bulgarii au optat pentru prima varianta, chiar daca in ultima vreme au tot mai mari dificultati in a pastra sub control inflatia. Desi au existat sugestii din partea unor oficiali care au solicitat abandonarea fixarii cursului, reprezentantii FMI au recomandat autoritatilor de la Sofia sa continue aceasta masura.

AGRICULTURA

Agricultura bulgara ramane un exemplu perfect si instructiv al validitatii conceptului de 'agricultura de subzistenta'. Conceptul nu are neaparat conotatii negative. O asemenea agricultura poate fi perfect functionala intr-o 'economie de tranzitie'. Eroarea, in cazul Bulgariei consta in a judeca agricultura postcomunista din perspectiva unei comparatii cu agricultura intensiva, mecanizata si industrializata a occidentului. Agricultura bulgara functioneaza dupa alte criterii decat cea Occidentala. Aici trebuie, in primul rand, avut in vedere costul extrem de redus al fortei de munca; in agricultura bulgara de subzistenta, varsta medie a agricultorilor este de 62 de ani. Unii economisti contestatari au subliniat faptul ca, dat fiind ca sansele acestor persoane de a gasi un loc de munca in afara agriculturii de subzistenta ar fi egale cu zero, chestiunea eficacitatii economice a acestui tip de agricultura este nerelevanta si ca deci orice profit este un beneficiu net.
Odata cu integrarea in UE fermierii din Bulgaria, care sunt supusi unor puternice presiuni si sunt impovarati de datorii, de costurile mari si de preturile  mici la produsele  lor, devin tot mai protestatari in incercarea de a forta guvernul sa vina in ajutorul unui sector care se afla deja "la terapie intensiva" inainte de declansarea crizei financiare si economice. Fermierii sunt nemultumiti de faptul ca o coruptie endemica si birocratia le blocheaza "ancora de salvare" - subventii si asistenta pentru agricultura in valoare de 6,5 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana (UE) noii tari membre pentru perioada 2007-2013. Multi dintre ei s-au indatorat din greu pentru a-si aduce fermele la standardele UE.

In prezent, productia lor reprezinta 5-6% din PIB, cu peste un sfert mai putin de cat era pana in anii '90. Odata exportator de produse alimentare, aceasta tara balcanica cu o populatie de 7,6 milioane de locuitori este acum un importator net. In conditiile in care pretul la lapte este scazut iar importurile ieftine, criza economica globala alimenteaza nemultumirea in cele mai sarace tari membre din UE.In Bulgaria, un litru de lapte costa 0,30-0,40 leva la producator, in timp ce pretul in magazine este de 1,60-2,00 leva iar fermierii cumpara mancarea pentru animale la pretul de 0,50-0,60 leva kilogramul.

Drept rezultat, numarul vacilor a scazut la 577.000 de la 700.000, in 2004, si de la peste 1,6 milioane, in anii 1980, in perioada comunismului. Numarul oilor s-a redus la 1,8 milioane anul trecut, de la peste 2,1 milioane, in 2004, si circa 10 milioane, in anii 1980.

 Alte sectoare, precum cel al legumelor si fructelor, sufera de asemenea. Analistii spun ca partea agriculturii la PIB se va reduce la 2-3% in anii urmatori din cauza eficientei scazute si a lipsei investitiilor. Sprijinul scazut acordat in anii 1990 - subventii pentru fermele mici neproductive , taxe vamale mari la importul de alimente si amanarea conformarii la standardele UE - i-a prejudiciat in cele din urma pe producatori.

Transparency International, reteaua globala anticoruptie, a descris Bulgaria in 2009 drept tara cea  mai corupta  din UE.  "Lucrul cel mai enervant este ca se  vorbeste mult  despre  plata subventiilor UE, dar nimic nu ajunge la noi", a spus Dimitrov care, ca multi altii, a sperat sa acceseze fondurile neinghetate pentru a rambursa creditele contractate.

Coruptia  nu este  singurul flagel.  Birocratia  excesiva  si lipsa  de  specialisti calificati  in Ministerul Agriculturii au cauzat confuzie in platile UE si au erodat increderea bancilor in finantarea de proiecte din agricultura, spun oficiali din domeniu. Agentia de plati a ministerului a recunoscut la inceputul lui martie faptul ca circa  3.000 de fermieri nu vor primi subventii pe  2008 din cauza unei erori administrative care a descris eronat terenurile lor drept inadecvate

Masurile de protectie anterioare, printre care interzicerea de proprietari straini ai terenurilor, ia lasat pe fermieri nepregatiti pentru competitia cu piata deschisa a UE, facand din domeniul agricol cel mai sarac sector din economia Bulgariei. "Aceasta problema are efect de bumerang", a spus Gheorghi Angelov, economist la Institutul pentru o Societate Deschisa din Sofia.El a mai precizat ca Bulgaria a avut mai multi producatori de lapte decat Germania dar produce de 25 de ori mai putin lapte.Productivitatea mai scazuta inseamna si preturi mai mari, care au fost un stimulent pentru importurile  de alimente. Chiar si produsele traditionale, precum tomatele si merele, sunt acum importate din tari vecine precum Turcia, Grecia si Macedonia.

In 2009, la doi ani dupa aderare, Parchetul bulgar a anuntat lansarea a 'mai multe sute' de anchete privind fraudele cu fonduri europene. Anchetele au fost initiate dupa ce Curtea Europeana de Conturi a semnalat o lunga serie de nereguli si fraude potentiale. In general, e vorba de agricultori bulgari sau chiar de companii si trusturi agricole suspectate ca si-ar fi umflat, in declaratii, suprafetele agricole sau numarul animalelor pentru care au primit subsidii UE. Ministrul Agriculturii, Valeri Tvetanov, a recunoscut recent ca peste 300 de entitati agricole (333 este cifra oficiala) par a fi facut declaratii exagerate pentru anul 2007, anul aderarii Bulgariei la UE. Parchetul a mai deschis 150 de anchete suplimentare in legatura cu neregulile flagrante si fraudele aparente privind fondurile de preaderare la care Bulgaria continua sa aiba dreptul pana la sfarsitul anului curent.

Majoritatea anchetelor privesc fondurile din cadrul programului SAPARD (fondurile UE destinate agriculturii tarilor candidate). Aici au fost declarate costuri si cheltuieli exagerate pentru achizitiile de utilaje agricole sau pentru modernizarea parcelelor private. In cateva zeci de anchete s-a ajuns deja pana in faza proceselor la tribunal. In consecinta, anul trecut UE a inghetat peste 800 milioane euro din fondurile destinate Bulgariei, dintre care peste 200 milioane suprimate definitiv, toate acestea din pricina fraudelor, in special in agricultura.

TURISMUL

Economia Bulgariei depinde de turism, iar turismul depinde, mai ales, de vecinii tarii. Litoralul si statiunile de schi bulgaresti au atras in 2008 peste 5 milioane de turisti, iar veniturile generate de turism au atins pragul-record de 2,3 miliarde de euro, adica aproximativ jumatate din deficitul comercial al Bulgariei. Turismul a fost una dintre marile prioritati ale tuturor guvernelor de la Sofia in ultimii 20 de ani.

In ultimul deceniu, lanturi de macarale arunca umbre arogante pe nisipurile de pe Plaja Insorita, una dintre cele mai cautate statiuni de pe litoralul bulgaresc. Motivul inmultirii scheletelor metalice e simplu: in Bulgaria anului 2008, orice parcela de pamant care da spre litoral e un santier potential. Plaja Insorita se afla in centrul geometric al celor 350 de km de litoral bulgaresc de la Marea Neagra, dar pretutindeni imprejur s-a construit deja atat de mult incat cine vrea sa inalte un nou hotel trebuie sa darame unul mai vechi. Asta, in vreme ce se petrece ceea ce expertii avertizau de la caderea comunismului incoace: sute de hoteluri de pe litoral au ramas goale chiar si in mijlocul sezonului de vara.

Dupa 8 ani de cifre-record si de incasari masive generate de valurile de turisti straini curiosi, sezonul 2009 a inceput posac, cu gauri uriase in inchirieri si rezervari. De vina au fost, poate, incidentele de anul trecut, cand niste turisti scandinavi au fost agresati de talhari locali, dar anul acesta atat nordicii, cat si pensionarii britanici care veneau de ani de zile in lunile mai si iunie, formand grosul trupelor, au preferat sa-si petreaca vacanta in alta parte. Absenta nemtilor ii aduce, de asemenea, pe patronii hotelurilor la disperare. Usor de inteles de ce: de ani de zile s-a construit atat de masiv incat hotelurile de pe litoralul bulgar ofera acum peste un milion de paturi, intr-un moment in care cine nu figureaza in cataloagele agentiilor de turism e pe cale de a da faliment.

Din fericire, falimentul e intarziat si carpit gratie romanilor, care au descoperit in mod miraculos litoralul bulgaresc. Sezonul actual pare asadar a fi provizoriu salvat. Potrivit statisticilor oficiale, numarul vizitatorilor romani a crescut in ultimul an cu peste 100%. In ultimele 12 luni, peste 750.000 de turisti romani au vizitat Bulgaria. Multi dintre ei vin doar pentru un weekend sau pentru cumparaturi in supermarketurile bulgaresti, unde produsele alimentare sunt, in general, mult mai ieftine decat cele din Romania, dar foarte multi vin chiar pentru mare (mai ales la Albena) si pentru a se plimba nostalgic prin palatul Reginei Maria din Balcik.

Turismul e acum dominat de mii de patroni de pensiuni si hoteluri, sate de vacanta, restaurante, magazine si firme de servicii. Paradoxal, in ciuda faptului ca multe hoteluri raman goale, spatiul incepe sa fie o problema pe litoralul bulgaresc. Concurenta dintre hoteluri a dus la reducerea abrupta a pretului camerelor. In 2008 se puteau gasi apartamente cu 25 de euro si se cunosc cazuri cand camerele au fost inchiriate cu 2 euro pe zi. Daca se vine organizat, o saptamana la mare, cu transport cu tot, costa intre 400 si 600 euro.

In acelasi timp, o alta problema consta in lipsa de calificare a personalului. De cand Bulgaria a intrat in UE, studentii nu se mai ingramadesc sa vina la mare sa lucreze pe nimica toata, ci se duc mai degraba in strainatate. Turismul bulgar nu a excelat niciodata prin calitatea serviciilor. 'Bulgaria nu are nici un viitor in turismul ieftin', a declarat Krasimir Ghergov, presedintele Asociatiei Jucatorilor de Golf. 'De cand am intrat in UE, noi nu mai putem fi in competitie cu destinatiile ieftine cum sunt Turcia sau Dubai, unde se construiesc hoteluri ieftine cu mana de lucru ieftina'. Complexuri hoteliere de lux au fost ridicate in faimoasele statiuni de schi Bansko si Pamporovo, precum si in jurul capitalei, Sofia.Din pacate, atractiile turistice ale Bulgariei sunt situate in special in centrul tarii, fiind greu accesibile la intoarcerea de la mare. Drumurile sunt si acum rele, iar hotelurile de la mare nu se ostenesc sa faca publicitate pentru manastirile de la munte. Principala problema a turismului bulgar de masa, fenomen aparent infloritor, este aceea ca el aduce profituri pe termen scurt, dar putina lume se straduieste sa investeasca pe termen lung. In paralel, s-a dezvoltat enorm turismul de jos, botezat 'turism de masa fara clasa'. Facand un bilant, litoralul bulgar a devenit un fel de scena provinciala pe care evolueaza pensionari, occidentali deprimati si fara bani, vecini snobi sau vulgari din fostele tari surori si tineri de pretutindeni care vin sa bea pe bani putini in climatul bland-corupt intretinut de politia de pe litoral.

In final, asa cum romanii prefera sa vina in Bulgaria mai degraba decat sa se balaceasca la ei acasa, tot asa, bulgarii s-au saturat de pretentiile domestice si prefera, daca pot, sa-si petreaca vacantele in strainatate. Satui de scumpete ciment pe plaja si aroganta chelnerilor, 1,5 milioane de bulgari s-au dus anul trecut sa-si petreaca vacanta de vara in Turcia, Grecia si Spania.

INDUSTRIA

Industria Bulgariei a ajuns din cauza crizei economice la nivelul anului 1985, potrivit unui studiu facut de Asociatia Industriei Bulgare in colaborare cu Friedrich Ebert Foundation.In 2008, sectorul industrial al Bugariei a obtinut cele mai bune cifre dupa 1988. In doar un an, criza economica mondiala a adus-o cu 24 de ani in urma. In ultimii 11 ani, fondurile salariilor in sectorul industrial au crescut in termeni reali cu 14,6%, cifra considerata de analistii locali ca fiind destul de mica. In acelasi timp, in 2008, productivitatea a fost de patru ori mai mare decat in urma cu 10 ani, in vreme ce cresterea nominala a salariilor a fost de doar 2,5 ori.Analiza contrazice astfel afirmatiile fostului guvern condus de Serghei Stanisev, conform carora cresterea salariilor a fost mai mare decat cea a productivitatii.

INFRASRUCTURA BULGARIEI

Comisarul european pentru transporturi, Antonio Tajani, a sustinut luni, la Sofia, programul noului guvern bulgar de modernizare a infrastructurilor rutiere si a promis fonduri UE in acest sens. Tajani s-a declarat "convins ca proiectele de infrastructuri sunt necesare pentru dezvoltarea pietei interne a Europei si pentru integrarea Bulgariei in Uniunea Europeana". Aceasta tara, cu o suprafata de 111.000 kilometri patrati, membra UE din 2007, dispune de numai 418 kilometri de autostrada. Doua treimi din reteaua rutiera, cu o lungime totala de 19.425 kilometri, trebuie modernizata, potrivit agentiei guvernamentale insarcinate cu infrastructura rutiera. Guvernul va finanta trei santiere prioritare pana in 2013, a precizat ministrul pentru dezvoltare regionala Rossen Plevneliev. In primul rand, finalizarea autostrazii Trakia, care va lega Sofia de portul Burgas. Autostrada, care face parte din culoarul opt paneuropean, va avea o lungime de 360 de kilometri, dar pana in prezent au fost construiti doar 245 de kilometri. O alta prioritate o reprezinta legarea autostrazii Trakia de principalul punct de frontiera dintre Bulgaria si Turcia, Kapitan-Andreevo.

IMPOZITE SI TAXE

Guvernul a mai facut enorm de mult si in directia reducerii impozitelor in scopul atragerii investitiilor. In ultimul deceniu, impozitele au scazut de la peste 35% din venituri la un prag fix de 10%, aceasta ultima masura fiind introdusa de catre actualul guvern al socialistului Serghei Stanisev. Un efect imediat al acestei masuri a fost cresterea investitiilor directe de la 1,9 miliarde euro in 2000 la 12,4 miliarde in 2007.

Europenii sunt tot mai atenti la miscarile bulgarilor, de vreme ce ambitiile vizeaza transformarea tarii intr-un paradis fiscal al Europei. Modificarile fiscale ale Bulgariei au influentat in sens pozitiv climatul de afaceri de vreme ce ponderea sectorului privat in PIB a crescut de sapte ori in ultimii 16 ani.

 Daca in anii '90 sectorul privat bulgar avea o contributie de 10% din PIB, 16 ani mai tarziu, banii adusi statului din taxele si impozitele platite de companiile private au ajuns sa reprezinte 75% din PIB. Din punct de vedere al conditiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, Banca Mondiala plaseaza Romania pe locul 48, in urma Bulgariei, care ocupa pozitia 46. Potrivit raportului, Bulgaria a reusit sa faca cele mai numeroase reforme fiscale in 2006-2007, prin reducerea cotei de impozit pe profit de la 15% la 10%, precum si a contributiilor cu 7%. In aceste conditii, adoptarea unei cote unice de 10% in Bulgaria ar putea sa se reflecte serios in incasari, analistii fiind destul de sceptici in ceea ce priveste atragerea de investitii noi in industrie. Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicata, considera ca o cota joasa a impozitului pe profit va impulsiona, mai degraba, investitorii existenti sa reinvesteasca.

Bulgaria ar trebui sa atraga fonduri in valoare de 11 miliarde euro pana in 2013.Pana in acest moment, discutia privind utilizarea fondurilor structurale este prematura, de vreme ce niciuna dintre tari nu a batut in cuie reglementarile necesare. Or, intarzierea utilizarii acestora impiedica startul recuperarii unor decalaje ample fata de tarile dezvoltate.

Daca ar fi sa ne luam dupa statisticile oficiale, bulgarii ar trebui sa se situeze in varful clasamentului mondial al fericirii. Cand scotocim insa empiric prin realitatea cotidiana, viata bulgarilor apare sub alte culori. E drept ca, atunci cand e privita din afara, Bulgaria, deseori comparata cu un 'azil al saracilor din Europa', pare a se fi schimbat enorm.Problema este insa aceea ca bulgaria a pornit dintr-un punct care se situa atat de jos - daca ne raportam la media europeana a prosperitatii incat, in ciuda progreselor indiscutabile, ea se afla in continuare in urma. Un singur exemplu, pentru a arata cat de relative pot fi statisticile atunci cand cifrele sunt scoase din contextul lor socioeconomic: in ultimul deceniu, salariul mediu s-a dublat in Bulgaria, ceea ce la prima vedere poate parea uluitor. Situatia apare insa altfel daca, in loc sa spunem ca salariul s-a dublat, se citeaza in schimb cifra exacta: salariul mediu in Bulgaria abia daca depaseste 200 de euro pe luna, iar pensiile sunt de doua ori mai mici. Bulgaria are cel mai mic Produs Intern Brut din Europa, care nu reprezinta decat 37% din media europeana, si asta cu toate ca in ultimii ani s-a inregistrat in permanenta o crestere economica anuala de 6%.

NIVELUL DE TRAI

Eurostat a dat publicitatii un tabel in care au fost clasificate statele membre ale Uniunii dupa nivelul de trai la nivel macroeconomic. Concret, este vorba despre procentul comparativ intre PIB/cap de locuitor din fiecare stat in parte si media unionala. Sunt luate in calcul cifrele de la finele anului 2008. In varful clasamentului nu este nicio surpriza, Luxemburg ocupand primul loc. La mare distanta se afla ocupanta locului 2, Irlanda, al carei PIB pe cap de locuitor este cu 40% mai mare decat media Uniunii.In zona mediana a clasamentului se afla Franta, Spania, Italia, Grecia, Cipru si Slovenia, care nu se situeaza la mai mult de 10% distanta fata de medie. Dintre acestea, Italia este oglinda perfecta a acestui indicator la nivel continental. Nicio surpriza in coada clasamentului, unde Romania si Bulgaria incheie cu un PIB/cap de locuitor sub jumatatea mediei UE.

CLASAMENT UE:

Romania si Bulgaria inregistreaza cele mai scazute niveluri de trai din tarile UE. Ambele state prezinta un nivel ridicat al lipsurilor, in privinta standardului de viata, potrivit Eurofound. Bulgaria inregistreaza un punctaj de 3,9 pe indexul lipsurilor, comparativ cu cel al Romaniei, de 3,4. Analiza a luat in calcul sase indici pe care o gospodarie nu si le poate permite - incalzirea adecvata a locuintei, o masa cu carne o data la doua zile, inlocuirea mobilierului uzat, cumpararea de imbracaminte noua, o saptamana de concediu pe an si posibilitatea de a invita la masa prietenii cel putin o data pe luna.

Investitiile straine directe (ISD) pentru primele sapte luni din 2007 efectuate in Bulgaria reprezinta doar 2,7 miliarde euro. In schimb, autoritatile de la Sofia mizeaza pe o crestere a atractivitatii din punct de vedere investitional, prin implementarea unuia dintre cele mai reduse impozite pe profit din Europa, de 10%. Analistii sunt sceptici in privinta unui impact major al acestei decizii, un prim feed-back fiind, mai degraba, stimularea pentru reinvestire a profitului din businessul deja existent.

Totusi, fluxul investitiilor straine in Romania a scazut, in prima jumatate din 2007 cu 8,7% fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce in Bulgaria trendul este crescator. In ultimele opt luni insa, Bulgaria a stiut sa fructifice mai bine potentialul Uniunii Europene si atrage in continuare mai multe fonduri europene decat Romania", spune Jean Pierre Vigroux - senior partener South Est Europe PricewaterhouseCoopers.

Potrivit unor estimari realizate de Economist Intelligence Unit (EIU) referitor la ISD in perioada 2007-2011, Romania ocupa locul 30 (cu o valoare medie anuala de 5,5 miliarde euro), depasind Bulgaria (locul 53, cu 4,1 miliarde euro). Referitor la investitiile straine directe pe cap de locuitor, in intervalul 2007-2011, Bulgaria este pe locul 39 cu 243 de euro pe cap de locuitor.

Pe de alta parte, Economist Intelligence Unit a comparat cat de favorabil este mediul de afaceri din diferite tari pentru atragerea investitiilor straine. Bulgaria se situeaza abia pe locul 44. Pietele cu cel mai mare ritm de dezvoltare din ultimii ani, care si-au pastrat pozitia si dupa momentul integrarii in UE, sunt sectorul bancar, retailul si imobiliarele.

PIATA MUNCII

Un indicator relevant al unei economii dezvoltate il constituie procentajul persoanelor care activeaza in zona serviciilor. In timp ce media pe UE este de 30,3%, Romania are doar 16,5% din forta de munca in servicii, mult sub ponderea bulgarilor -

23% dintre acestia activeaza in servicii. Bulgaria are un procent de 8% de forta de munca in agricultura, afladu-se la doar doua procente peste media europeana. Specialistii bulgari reprezinta 28% din populatia activa, ceea ce inseamna ca Bulgaria dispune de o forta de munca mai bine pregatita cerintelor UE.

Somajul

Chiar daca se afla in scadere de la luna la luna, rata somajului in Bulgaria este destul de mare. La nivelul lunii august, somajul se afla la cota 7%. Ceea ce inseamna ca disponibilitatea fortei de munca este mai mare in Bulgaria, iar acele companii straine care intentioneaza sa intre in acest moment pe piata din Bulgaria nu vor intampina probleme cu gasirea de personal - mai ales necalificat.

Salarii

Costurile cu forta de munca ale companiilor din Bulgaria au crescut cu 14,6% in al doilea trimestru de dupa aderare, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit Institutului european de statistica Eurostat. In primele sapte luni de la momentul aderarii la UE, salariul mediu net din Bulgaria a crescut cu aproximativ 10% in euro.

Potrivit unui studiu salarial realizat de compania Mercer in Bulgaria, cele mai mari cresteri salariale in ultimul an s-au inregistrat pentru top management si specialisti.Bulgarii si romanii isi impart ultimele doua locuri din UE in ceea ce priveste salariul.

SECTORUL BANCAR

Primele trei banci din Bulgaria - UniCredit, DSK, divizie a bancii ungare OTP, si Bulgarian American Credit Bank - au cumulat in prima jumatate a anului 2009 profituri nete de 117,2 milioane de euro. Totalul activelor bancilor bulgaresti a insumat circa 16 miliarde euro.

"Piata bulgara a crescut in ultima perioada, mai ales datorita dezvoltarii creditului imobiliar. Diferenta este ca abia in prezent incepe sa se dezvolte creditul de consum. Bulgaria este la acest capitol cu doi-trei ani in urma Romaniei", spune Levon Hampartzoumian, presedinte UniCredit Bulgaria.

Gradul de penetrare bancara este mai mare in Romania decat in Bulgaria. Aproape jumatate din romanii cu varsta de cel putin 15 ani (48%) au avut relatii cu cel putin o banca din Romania, proportie mult superioara celei din Bulgaria (39%).

La finele anului 2006, Bulgaria era mai bine situata decat Romania in privinta densitatii retelei bancare. Tara vecina inregistra un numar de 319 unitati la un milion de locuitori, in timp ce reteaua bancara din Romania avea 204 unitati la un milion.

ECOLOGIA BULGARIEI

Astazi, dupa intrarea in UE, ecologia este rareori prezenta in dezbaterile publice din Bulgaria. Desi au fost create o serie de ONG-uri care se ocupa de protectia mediului inconjurator, este limpede ca guvernele care s-au perindat pana acum la Sofia, indiferent de tendinta lor politica, nu au facut mare lucru pentru motivarea populatiei. Pe de o parte, acele ONG-uri nu reusesc sa se faca auzite cu adevarat de catre populatie, iar pe de alta parte, guvernul nu a reusit sa arate ca ar avea o strategie convingatoare in acest domeniu.
Bulgaria a ratificat Protocolul de la Kyoto si s-a angajat sa respecte obiectivele cifrate in document in legatura cu reducerea cantitatilor de CO2 eliberate in atmosfera. La asta se adauga si  angajamentele, mult mai ambitioase, luate in cadrul Uniunii Europene (faimosul 20-20-20, reducerea emisiilor de CO2 cu 20% pana in 2020, la care se adauga atingerea pragului de 20% de energie reciclabila). Cu toate astea, Bulgaria a fost in mod foarte serios avertizata in cateva randuri (ultima oara in noiembrie 2008) de catre Comisia Europeana pentru faptul ca nu aplica in mod satisfacator legislatia europeana in legatura cu protectia mediului inconjurator. Doua importante dosare par sa nu avanseze in mod satisfacator. Unul este gestiunea deseurilor menajere in capitala, Sofia. Celalalt dosar nesatisfacator tine de nerespectarea directivei europene asupra protejarii pasarilor migratoare, stabilita in cadrul Programului Natura 2000. Nici acest subiect nu a reusit inca sa mobilizeze populatia.

CRIZA MONDIALA

Bulgaria este acum una dintre putinele tari europene in care economia functioneaza ca inainte de actuala criza economica planetara. Economia Bulgariei continua sa creasca, desi nu in ritmul accelerat din ultimii ani, finantele publice par solide, iar somajul a crescut doar foarte putin. E ca si cum aceasta tara, cea mai saraca din UE, si-ar fi dezvoltat un soi de imunitate impotriva crizelor si crahurilor. Momentul in care Bulgaria a capatat acea imunitate a fost, fara doar si poate, prabusirea sistemului bancar in 1997, cand inflatia a atins pragul de 600%. In urma colapsului sistemului bancar, guvernul de atunci a fost nevoit sa introduca regulamente foarte stricte pentru a evita repetarea unui asemenea dezastru. Reformele impuse de FMI incepand din 1997 au creat o atmosfera de stabilitate financiara care a inceput foarte repede sa atraga investitori straini, in paralel cu privatizarea accelerata impusa de premierul liberal de atunci, Ivan Kostov.
'In prezent, ne aflam in partea cea mai de jos a crizei, dar masurile anticriza luate de guvern incep sa dea rezultate. Bulgaria va incheia anul cu cel mai bun rezultat fiscal din Uniunea Europeana, iar in 2010 ar putea fi singura tara care sa respecte criteriile de la Maastricht', a spus ministrul bulgar de finante, Simeon Diankov.Pe de alta parte, cifrele releva o prudenta bugetara accentuata. Anul 2008 a fost incheiat cu un excedent bugetar, protejand mult mai bine bulgarii de efectele crizei economice internationale. Nu insa si personalul bugetar care a fost rapid diminuat ca numar, cu 15% in anul 2009, ca principala masura anticriza. La nivelul taxelor si impozitelor, Bulgaria a pastrat neschimbate cota unica de 10% pentru persoanele fizice si juridice si TVA de 20% pentru anul 2010.Au crescut, in schimb, accizele pentru jocurile de noroc de la 10% in 2009 la 15% in 2010, dar a scazut cu 2% contributia patronatelor pentru fondul de pensii. Pentru primul pilon obligatoriu de pensii se platesc contributii de 22,5%, din care angajatului ii revin 9,8% si 12,7% angajatorului/patronul.

CRIME NEREZOLVATE

Bulgaria detine in Europa recordul crimelor nerezolvate: peste 120 de asasinate de tip mafiot comise si ramase nerezolvate in cele doua decenii scurse de la caderea comunismului.De doua decenii incoace, criminalitatea organizata a devenit singurul lucru care functioneaza bine in Bulgaria. Nu pentru importanta sa cantitativa sau numerica. Cifrele raman inca modeste, in comparatie cu ceea ce se intampla in alte tari postcomuniste. Statisticile situeaza Bulgaria undeva pe la mijlocul scarii criminalitatii in Europa, iar lumea interlopa bulgara nu se poate compara cu Camorra italiana sau cu mafia rusa. Ceea ce este insa particular in Bulgaria este absenta cvasitotala a legii, lipsa de reactie sau reactia moale a autoritatilor. Lucrul se explica lesne, daca stim ca sferele puterii si protipendada financiara au radacini adanci in lumea crimei organizate. Atat bulgarii insisi, cat si partenerii externi ai Bulgariei au privit cu neputinta la consolidarea criminalitatii de-a lungul celor doua decenii ale tranzitiei.

Bulgaria este supusa unei monitorizari mai stricte decat cea care vizeaza Romania, intrucat criminalitatea este mai importanta pe malul drept al Dunarii, decat pe cel stang. 'Lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate nu a produs rezultate in Bulgaria', constata anul trecut Comisia Europeana in raportul sau anual despre Bulgaria. 'Desi s-a progresat in cateva cazuri si s-a facut o mare publicitate in jurul «razboiului impotriva coruptiei», acele cazuri reprezinta o parte neinsemnata a problemei criminalitatii.'