Asezare   

Judetul Maramures, situat la granita nordica a Romaniei cu Ucraina, cuprinde vechile 'pamanturi' ale Maramuresului, Chioarul, Lapus si Depresiunea Baia Mare. Municipiul Baia Mare este resedinta administrativa a acestui judet. Judetul se invecineaza in nord cu Ucraina, in est cu judetul Suceava, in vest cu judetul Satu Mare, la sud cu judetele Cluj, Salaj, Bistrita Nasaud. Acest judet are o suprafata de 6304 kmp, respectiv 2,6 % din teritoriul tarii si are o populatie de 519.057 de locuitori (la 1 iulie 2003), resedinta fiind la Baia Mare.

Judetul este situat in regiunea Transilvania din Romania. Din punct de vedere al culturii traditionale, actualul judet Maramures este alcatuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Tara Chioarului, Tara Lapusului, Tara Maramuresului (jumatatea de sud a Maramuresului Istoric) si Tara Codrului (partea de est), la care se adauga Zona Metropolitana Baia Mare.

Judetul este bogat in elemente etnografice si folclorice. Arta populara este conservata intr-o forma specifica acestei zone: case si porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri populare. Judetul Maramures are portile deschise pentru turistii care doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmatiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanta. In acest judet se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in orase si sate. Datorita bogatiilor in aur, argint, plumb, zinc, sare, pasuni intinse, paduri si terenuri agricole, fauna si flora, au facut ca acest judet sa fie locuit cu mii de ani in urma.

Lista oraselor din judetul Maramures:

• Baia Mare (in maghiara Nagybánya, in germana Frauenbach) este resedinta judetului Maramures si un important centru urban din nord-vestul Romaniei, situat la poalele Carpatilor Orientali.
• Sighetu Marmatiei (colocvial Sighet, maghiara Máramarossziget colocvial Sziget, in traducere 'Insula', germana Marmaroschsiget, ucraineana Сигіт Мармароський Снгет, slovaca Syhoty) este un municipiu din judetul Maramures, Transilvania, Romania, foarte aproape de frontiera Romaniei cu Ucraina.
• Borsa, Viseu de Sus, Baia Sprie, Targu Lapus, Seini, Cavnic, Ulmeni, Maramures, Salistea de Sus, Dragomiresti, Somcuta Mare, Tautii-Magheraus.

Populatia este alcatuita din romani (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), romi (1,3 %), germani (0,6 %) si alte nationalitati. Din suprafata de 6.215 kmp a judetului, zona montana ocupa 43 %, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai     inalt din Carpatii Orientali - si zona vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.300-1.800 m); 30 % din suprafata sunt dealuri si platouri iar 27 % sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase. Locurile pitoresti, aflate langa orasul Baia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judet sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), in special langa Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Poiana Botizii. Judetul Maramures are 62 de terenuri de vanatoare cu o suprafata de 587.000 ha. Deasemenea se mai afla si opt rezervatii naturale.

Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul dintre nucleele 'tari' de civilizatie si habitat aparte in spatiul geo-spiritual romanesc. O calatorie in Maramures este o incantare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului roman dar uitate in alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va inconjoara. Natura se desfasoara maiestroasa de jur imprejur, iar viata localnicilor , atat de linistita dar atat de bogata, nu va va lasa indiferenti.

Accesibilitate

Judetul Maramures ofera un numar de poteci marcate pentru trasee turistice in muntii ce domina zona Maramureseana. Creasta principala - banda rosie (Dealu Stefanitei-Saua Pietrii-Batrana-Rebra-Saua Puzdrele-Galatu-Gargalau, iar de aici spre sud in judetul Bistrita Nasaud, prin varful Ineu pana la Pasul Rotundu), punct albastru ( Borsa Complex-Puzdrele-Saua Laptelui), triunghiu rosu (Borsa Complex-Cascade Izvorul Cailor-Stiol-Prislop), banda albastra (Borsa Complex-Cascada Cailor). Din creasta principala se intind alte poteci marcate, inspre sectoarele sudice si estice ale masivului

Judetul ofera atat turistilor cat si localnicilor diferite cai de transport:

Drumuri. Judetul Maramures este strabatut de o retea totala de drumuri de 612 km, 336 m impartita astfel :

Drumuri nationale 225 km, 918 m din care o retea de 210 km si 615 m pietruiti sunt intretinuti de Directiunea Generala a Drumurilor, iar orasul Sighet 4 km 153 m.

Drumuri judetene 216 km 156 m, din care Administratia judetului intretine o retea pietruita de 201 km 456m.

Drumuri comunale 170 km 262 m.

Lungimea podurilor este de 4.980,60 m repartizata astfel : poduri nationale 2.114,70 m, judetene 1.962,35 m si comunale 903.55 m.

Prin judet trec 3 drumuri nationale, legand urmatoarele localitati :

.  Campulung- Sighet - Carei .  Sighet - Baia Mare .  Beclean - Moisei

Calea ferata Judetul Maramures este strabatut de o retea totala de cale ferata de 131 km, din care 92 km linii secundare simple si 39 km linii inguste. Pe langa liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam linia particulara Viseu- Valea Babei.

Itinerarii importante : Accelerate : Valea Viseului, Dragos - Voda (Praga).

Statii importante : Valea Viseului, Dragos Voda, Sighet, Sugatag.

Cai de acces: aeroport (Baia-Mare, Satu-Mare); cale ferata (Timisoara-Satu-Mare-Baia-Mare; Bucuresti-Jibou-Baia-Mare; Bucuresti-Sighetul Marmatiei); drumuri nationale (din Bihor: DN 1H, DN 19, DN 19B; din Suceava: DN 18; din Cluj: DN 1C, DN 1F, DN 1G; din Bistrita-Nasaud: DN 17C).

Transport aerian

Aeroportul Tautii-Magheraus (la 10 km de Baia Mare) deserveste transporturile aeriene de marfuri si calatori.

Transport feroviar

Regiunea este traversata de magistrala Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu multiple ramificatii. 

Tronsonul dintre Viseul de Jos si Salva prezinta o importanta turistica mai deosebita (61 km) scurtand foarte mult drumul dintre Maramures si partea de nord a Transilvaniei. 

Transport rutier

Existenta mai multor noduri feroviare demonstreaza intensitatea traficului in aceasta regiune: Sighetul Marmatiei, Baia Mare, Targu Lapus.

Majoritatea legaturilor cu judetele invecinate se fac prin pasurile Setref (817 m) si Prislop (1416 m).

Cadrul natural

Maramuresul ascunde frumuseti ce pot fi apreciate doar strabatand si analizand fiecare cadru natural. Varietatea formelor de relief, cum ar fi : conurile vulcanice, stanci abrupte, chei , defileuri, depresiuni intramontane, ne dezvaluie o mirifica lume de basm. Extractia si prelucrarea mineralelor neferoase, taierea si cioplirea in felurite forme a lemnului, cresterea animalelor, pomicultura, demonstraza preocuparile in timp ale oamenilor acestor locuri.

Pe acest front s-a acumulat un bogat tezaur de cultura populara exprimat prin obiecte de arta, productii folclorice autentice si originale, obiceiuri si datorii care au razbatut prin istorie pana in zilele noastre. Numarul foarte mare de obiective turistice naturale si antropice confera Maramuresului atributul de zona turistica de interes major.

Resursele atractive ale reliefului:
Maramuresul este un judet de munte si dealuri, desi partile joase ale depresiunilor coboara la 135 m pe Somes la Seini si la 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudine sunt mari: Petrosul Rodnei cel mai inalt punct din judet(2.303m) domina Depresiunea Maramuresului cu peste 1.600m, iar varful Ignis se ridica deasupra Depresiunii Baia Mare cu peste 1.000m.
Cea mai mare parte a reliefului , 76%, apartine Carpatilor Orientali si este reprezentata prin Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanci de Nord si Depresiunea Maramuresului. Urmeaza o zona depresionara, ca un culoar, sub lantul vulcanic, formata din depresiunile Baia Mare, Copalnic, Lapus. Acest culoar este inchis spre sud de masive cristaline si de dealuri, uneori cu aspect de podis. Ultimele unitati apartin dealurilor Somesului si Silvaniei (Preluca, Dealurile Chioarului, Prisca, Culmea Codrului, Dealurile Salajului si Asuajului), Podisul Somesan (Podisul Boiu, Dealurile Ciceului), Subcarpatilor Transilvaniei (Culmea Breaza, Despresiunea Lapus).
Inaltimile mari ale muntilor, combinate cu urme ale reliefului glaciar: circuri,vai glaciare, morene, formatiuni cu aspecte stranii (Viju din Pietrosul Rodnei), imprima

reliefului o tenta de bazar morfologic apreciata de multi turisti. Muntii sunt strabatuti de numeroase vai (Viseu, Campoiasa, Furului, Rea, Bila, Sesuri, Fantanele, Salhoi) de-a lungul carora turistii pot urma trasee marcate si drumuri forestiere spre rezervatiile naturale si putinele cabane turistice de la gura Pasului Buhaescu, Fantana Stanchii, Hanul Butinarilor. Pantele Muntilor Rodnei sunt favorabile practicarii schiului.

Inca din antichitate acest judet este cunoscut pentru exploatarile de minereuri. Baia Mare, resedinta administrativa a judetului, Baia Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza mineritul. Zona judetului Maramures pastreaza multe din vechile traditii romanesti cum ar fi folosirea lemnului in constructii cat si costumele traditionale purtate in zilele de sarbatoare. Spre exemplu, cele mai faimoase biserici vechi de lemn cu turle inalte, expresie a exceptionalei tehnici arhitecturale, sunt cele din Surdesti (cu o turla inalta de 53 m), Rozavlea, Bogdan Voda. Curtile caselor taranilor din Maramures impresioneaza vizitatorii prin portile monumentale din lemn, sculptate cu motive reprezentand viata ce formeaza o adevarata dantelarie.
 

Turistii pot vizita Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmatiei, Valea Marei, Valea Izei, Tara Lapusului, Tara Chioarului, Sapanta, Borsa, sau un loc de popas.

Cadrul socio-economic

Exploatarea padurilor si industriile elementare derivate, pomicultura, pastoritul, cresterea animalelor, sunt principalele activitati economice ale judetului Maramures.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata de 338.100 ha. Suprafata arabila este de 37.528 ha, adica 11.09% din suprafata judetului si 0,13% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 312 ha, adica 0,83%, iar mica proprietate 37.216 ha, adica 99,17%.

Fanetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.555 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 1.459 ha, cu o productie de 47.801 chint. fan (media la ha 32,7 chint.). Alte fanete cultivate ocupa 2.074 ha, cu o productie de 36.406 chint. fan.

Plantele alimentare ocupa 5.730 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 5.188 ha, cu o productie de 178.986 chint. (media la ha 34,5 chint.), in valoare de 22 mil. lei.

Plantele industriale ocupa 555 ha. Din aceasta suprafata canepa ocupa 428 ha, cu o productie de 1.513 chint. fuior (media la ha 3,5 chint.), si 1.820 chint. samanta.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (338.100 ha), ogoarele sterpe ocupa 6.676 ha.

Fanetele naturale ocupa 48.583 ha, cu o productie de 500.404 chint. (prod. medie la ha 10,3 chint.), in valoare de 3 mil. lei.

Industrie. 2 mori sistematice (Viseul de Sus), 1 fabrica de produse fainoase (Sighet), 1 moara de sare, 1 fabrica de gheata, 1 de basmale si saluri, 1 de tricotaje, 1 de carton ondulat si articole de hartie (toate la Sighet), 1 de extragerea taninului (Viseul de Sus), 3 de tabacarie, 28 de cherestea, 2 de mobile curbate, 2 de perii si de articole de lemn, 1 de maturi, 1 de caramizi si tigle, 1 de nasturi si 1 de sepci (toate la Sighet) si 1 mina de sare la Ocna Sugatag. Mentionam si minele de aur si argint ale Asociatiei maramuresene de mine metalice (comuna Butesti), precum si mina de sare CAM de la Ocna -Sugatag. Majoritatea fabricilor de cherestea din judet apartin Casei Autonome a Padurilor Statului. Cariere de argila la Sighet, piatra calcar pentru fabricarea varului la Bistra, piatra de moara la Glod, piatra de gresie la Viseul de Sus si Valea Viseului.

La sate este dezvoltata industria casnica (covoare si panze de casa).

Comert dezvoltat cu lemn, vite, piei si fructe. Lemne de foc (fag) se exporta in Ungaria, (7.500-8.000 vagoane anual), lemne de constructie (scanduri, grinzi si alte semi-fabricate de lemn moale) se exporta in Germania, Danzig, Ungaria si Anglia ; parchete de stejar si lemn pentru furnir se exporta in Danzig si Anglia. Un articol special pentru export este lemnul de rezonanta (de molid, cel mai bun din Europa). Exportul de fructe in anii buni ajunge pana la 500 vagoane (20- 25 milioane lei).

Judetul importa cereale, alimente, textile si materii prime necesare celor cateva fabrici de textile si tricotaje din Sighet.

Posta, telegraf, telefon In judetul Maramures. sunt 2 oficii P.T.T de stat (amandoua la Sighet) si 23 oficii autorizate.

Oficii telefonice la: Sighet, Bacicoiul Mare, Barsana, Borsa, Costiui, Cuhea, Dragomiresti, Leordina, Moisei, Ocna Sugatag, Petrova, Poeni-de-sub-Munte, Rona deS, Rozavlea, Ruscova, Sapanta, Sacel, Stramtura, Teceul Mic, Valea Viseului, Viseul de Sus.

Statiuni climatice, balneare, turism. Costiui, statiune balneara, Ocna- Sugatag statiune balneara, Breb, statiune balneo-climatica, Suligul ape ferasinoase si bicarbonate, Borsa statiune balneara modesta, Botiza statiune balneara de interes local, Craciunesti, statiune balneara modesta, in valea Tisei, la granita cu Ceho- Slovacia, Dragomiresti statiune balneara de interes local, situata pe valea Izei, Ieud, Valea Vinului, Viseul-de-Sus.

Resurse turistice

Cetate naturala de stravechi asezari omenesti, pe care izvoarele scrise, vestitele diplome maramuresene, o amintesc pentru prima oara cu aproape 800 de ani in urma, cele nescrise ale traditiei si legendelor, o situeaza undeva in primele inceputuri de formare a poporului romin. Despre frumusetile sale de neegalat si oamenii sai minunati, despre trecutul zbuciumat ca si despre viitorul luminos al Maramuresului, s-au scris si se vor mai scrie nenumarate pagini, s-au dat si se vor mai da multe si variate pareri, fiecare dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiratie.
Una si aceeasi idee staruie insa in toate descrierile asupra Maramuresului: asemanarea sa cu o cetate, imagine datorata zidurilor marete ale Carpatilor, cind prapastioase si golase, cind tesite si imbracate, de la poale pina in virf, in haina intunecata a padurilor, care o inconjura din toate partile, incadrind-o, dupa limbajul folosit de geografi, in seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu e prea usor sa patrunzi in interiorul depresiunii maramuresene, caci portile sale sint putine si greu de strabatut. Totusi, Maramuresul nu este izolat. El se leaga strins de Transilvania si de Moldova, prin drumuri, uneori milenare, alteori mai recente, de-a lungul carora iti poti da seama cum omul trecind, nu o data, peste obstacole de necrezut a infrint indaratnicia naturii.

Judetul Maramures are portile deschise pentru turistii care doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmatiei prin cele peste 200 de monumente de arhitectura popularaa de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanta. Locurile pitoresti, aflate langa orasul Baia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de acumulare de la Firiza. Caracteristic acestui judet sunt resursele hidrominerale (peste 100 de izvoare), in special langa Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Poiana Botizii.

Arta populara este conservata intr-o forma specifica acestei zone: case si porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri populare. Judetul Maramures are portile deschise pentru turistii care doresc sa cunoasca originalitatea culturii populare prin muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmatiei; prin cele peste 200 de monumente de arhitectura populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extrem de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei care formeaza un adevarat muzeu in aer liber. Unic in lume este Cimitirul Vesel din satul Sapanta. In acest judet se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectura si 13 zone istorice situate in orase si sate.

Atractii turistice

• Complexe muzeale din Maramures
• Muzeul de Etnografie Sighetu Marmatiei
• Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare
• Centrul artistic Baia Mare - Muzeul de Arta
• Muzeul Florean
• Muzeul de Mineralogie Baia Mare
• Muzeul Memorial Sighetu Marmatiei
• Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Baia Mare
• Monumente de arhitectura si arta populara din Maramures
• Centrul istoric Baia Mare
• Centrul istoric Sighetu Marmatiei
• Turnul Stefan
• Biserici de lemn din Maramures
• Biserici de lemn din Lapus
• Biserici de lemn din Chioar
• Cimitirul Vesel din Sapanta
• Asezaminte monahale din Maramures
• Manastirea Barsana
• Manastirea Peri-Sapanta
• Manastirea de la Moisei
• Manastirea Sfanta Ana din Rohia

Cimitirul Vesel este un cimitir din localitatea Sapanta, judetul Maramures, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din viata si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele cruci exista chiar versuri in care sunt amintite, deseori cu nuante umoristice, persoanele respective. Cimitirul isi are originea in cateva cruci sculptate de Stan Ioan Patras. Astfel, in 1935, Patras a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 incoace, intreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu in aer liber de natura unica si o atractie turistica.

Traseul Bisericilor de lemn: Desesti-Ieud-Bogdan Voda-Barsana -Giulesi - Budesti - Feresti-Vadu Izei-Rozavlea-Rogoz sau pe ruta Sighetu Marmatiei-Vadu Izei-Feresti-Cornesti-Calinesti-Sarbi-Sat Sugatag
  Traseul mestesugurilor populare (confectionarea de lazi de zestre, unelte si obiecte de uz casnic, cruci sculptate si pictate, ceramica populara, prelucrarea lanei si a pieilor de animale s.a.): Desesti - Plopis - Baita de sub Codru-Sapanta-Viseu de Jos-Sat Sugatag -Botiza-Feresti-Calinesti.
  Turul statiunilor balneo-climaterice : Ocna Sugata-Baile Carbunari-Baile Danesti - BaileBotiza-Baile Borsa.
  Hora de la Prislop : o serbare campeneasca si festival de folclor ce reuneste locuitori si formatii folclorice din judetele: Maramures, Bistrita-Nasaud si Suceava in luna august in Pasul Prislop, aflat la 12 km de localitatea Borsa.

Maramuresul este regiunea care a pastrat, de zeci de generatii, unele dintre cele mai frumoase obiceiuri legate de munca, de ciclurile vietii, sarbatori. Din lemn sunt executate artistic si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori: plosca nasilor pentru nunta, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe paine speciala pentru biserica si cuminecatura.

  De asemenea, se cioplesc cruci cu o simbolistica speciala dar, incadrate perfect stilului arhitecturii traditionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe langa crestaturi in forma de dinte de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii, sau ca un colac marcand centrul de imbinare al bratelor.

Judetul Maramures reprezinta o zona turistica aparte, care se oglindeste in frumusetea peisagistica sau statiunile balneare, dar mai ales in elemente etnografice si folclorice, arta populara fiind consevata intr-o forma specifica acestei zone:case si porti din lemn, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in lume, obiceiuri populare.

Analiza echipamentelor turistice

Unitati de cazare

Unitati de cazare din judetul Maramures: hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, agroturism, vile, cabane, champinguri. Sectiunea cuprinde informatii despre posibilitatile de cazare din diverse zone ale Maramuresului : Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Borsa, Tg Lapus, Baia Sprie, Cavnic, Budesti, Breb, Ocna Sugatag,Sapanta, Botiza, Vadul Izei, Poienile Izei, Viseu.

R = I - 100

%

Pe baza datelor din tabel, am analizat indicele de dinamica si ritmul de dinamica. Se observa o crestere a numarului locurilor de cazare in anul 2004 fata de anul 2008.

R = I - 100

%

Agrement

Lacul de agrement Bodi - Mogosa, Maramures

Lacul Bodi - Mogosa, Maramures, este situat pe raza administrativ-teritoriala a orasului Baia Sprie, la o altitudine de peste 730 de metri. Lacul de agrement are o suprafata de patru hectare, iar potrivit autoritatilor sanitare apa acestuia este foarte buna.

 Baze de agrement din judetul Maramures

Bazinul Olimpic Gheorghe Demeca, Baza de agrement din judetul Maramures  Descriere:  Bazin de inot.  

Complex Hotelier Ambassador ****, Baza de agrement din judetul Maramures  Descriere:  Hotel. Servicii de cazare. Restaurant. Club. Centru de fitness si intretinere fizica.  

Complex Turistic Mogosa Sighetu Marmatiei, Baza de agrement din judetul Maramures  Descriere:  Popas turistic. Centru pentru practicarea sporturilor de iarna Paranord A.S. Baia Mare

Baza de agrement din judetul Maramures  Descriere:  Servicii de recreere.

Strandul municipal Baia Mare este situat in zona stadionului 'Dealul Florilor', fiind in administrarea Clubului Sportiv Municipal (CSM) Baia Mare. Baza de agrement nu este foarte bine intretinuta, in aceasta nefiind facute investitii importante de ani buni.

Comuna Ocna Sugatag beneficiaza de un potential turistic valoros insuficient valorificat.

Statiunea Ocna Sugatag, care primeste 25.000 de turisti anual, este situata la o altitudine de 500 m, avand FACTORI NATURALI DE CURA :
- ape minerale clorurosodice concentrate
- bioclimat sedativ de crutare (atmosfera este incarcata de ioni negativi benefici, datorita prezentei padurilor, livezilor si lacurilor saline).

Indicatii terapeutice:
- afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze si poliartroze)
- afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, afectiuni post-traumatice)
- afectiuni neurologice periferice - afectiuni ginecologice

Servicii si oportunitati:

Baza de tratament a statiunii ofera doua bazine si trei vane cu ape minerale incalzite, instalatii pentru fizioterapie, electroterapie si termoterapie, sala de masaj si gimnastica, instalatii cu aerosoli, doua bazine mari si unul mic cu apa rece pentru bai si aerohelioterapie. In zona exista o foarte bogata si diversificata pentru toate gusturile, pretentiile si buzunarele.

Lacurile sarate

In zona Bailor Vechi se afla lacurile antroposaline, repuse in circuitul turistic prin amenajarea zonei, devenind locul preferat pentru turistii veniti cu cortul. Se remarca Lacul Gavril (30 metri adancime, 2,35 hectare suprafata, cel mai mare lac antroposalin din Romania), care, in mod curios, pastreaza la suprafata un strat de apa dulce in care traiesc pesti, si Taul fara Fund (33 metri adancime, cel mai adanc lac de aici). La malul Lacului Gavril, langa Baile Vechi, a fost inaugurat in iunie 2007 Complexul Turistic Lacul Sarat, cu terasa-restaurant, piscina cu apa sarata, iar pe malul lacului s-a amenajat o plaja cu dusuri, un ponton unde se inchiriaza barci, hidrobiciclete si ski-jet. La complex se inchiriaza si ATV-uri, de toate marimile pentru toate varstele.

Medicina naturista

Complementar tratamentului din statiune, Centrul Terapeutic TIBULEAC PLANT ofera tratamente de medicina naturista precum fitoterapie, reflexoterapie, presopunctura si masaje speciale. Aceasta zona din Maramures este cunoscuta pentru initiativele locale ce valorifica resurse naturale precum plantele medicinale sau fructele de padure. Remediile naturale produse din plantele si fructele de padure recoltate din aceasta regiune ecologic pura sunt vestite pentru cresterea fortei vitale si pentru tratarea diverselor afectiuni.

Comuna Ocna Sugatag dispune de o retea vasta de unitati turistice complementare Statiunii Balneoclimaterice, astfel:

 . Hoteluri 3  . Moteluri 1  . Cabane 2 . Pensiuni 24

Maramuresul este considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cu asezarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice,  Maramuresul concentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica  de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. 

Maramuresul este o destinatie unica, situata in inima Europei, care a pastrat cu mare grija cultura, traditiile si stilul de viata al taranului din vremuri trecute. Regiunea tine locul unui testament al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale despre care in zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii nostrii.

Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din generatie in generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta intre ei.

Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator.