" MAREA BARIERA DE CORALI"

UNIVERSITATEA CRESTINA ,, DIMITRIE CANTEMIR "

Facultatea de Management Turistic si Comercial

PROIECT

" MAREA BARIERA DE CORALI"

Introducere

Am ales aceasta tema deoarece Marea Bariera de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume cuprinzand circa 3000 de recifuri si 300 de insule in apropierea de Queensland , in NE Australiei .

Marea Bariera de Corali din Australia poate fi caracterizata Marea drept o minune a lumii in adevaratul sens al cuvantului, ce te lasa mut de uimire . Giuvaierul taramului Queensland aduna pe suprafata sa culori superbe precum: azur, indigo , safir si alb din cel mai pur , vizibil chiar de pe Luna.

Atunci cand incearca sa descrie universul recifelor de corali, cei care au avut sansa sa-l exploreze folosesc intotdeauna un limbaj plin de culoare. Toti vorbesc despre magnificele gradini minerale , populate de creaturi stranii, cu forme si culori uimitoare, in care lupta pentru hrana si spatiu este intensa si continua .

O minune a lumii in adevaratul sens al cuvantului, astfel poate fi caracterizata Marea Bariera de Corali din Australia. In fata acestei frumuseti ramai fara cuvinte si nu trebuie decat sa explorezi cel mai mare sistem de recif coraligen din lume, care cuprinde aproximativ 3.000 de recife si 300 de insule ce se intind de-a lungul a 2.600 de kilometri si acopera o suprafata de 344.400 km. Suprafata ocupata de recife este mai mare decat Irlanda si Marea Britanie impreuna. Reciful este situat in Marea de Corali, in apropiere de coasta Queensland-ului. Intinzandu-se pe circa 2.030 de kilometri de-a lungul placii continentale a Australiei de Nord-Est, este cea mai mare entitate vie de pe pamant.

Pe alocuri se grupeaza in jurul unor insule reale - de fapt, culmile unui lant muntos, prabusit de mult. Dar extraordinara bogatie provine de la cele 3.000 de recife, insule, bancuri de nisip si lagune, fiecare in alt stadiu de dezvoltare. Recifele sunt rezultatul a 10.000 de ani de activitate, in timpul carora oceanul s-a ridicat pana la nivelul actual, dupa ultima era glaciara. Marea Bariera de Corali ofera un spectacol superb de corali colorati si peste 10.000 de specii marine unice (6.000 de specii de crustacee, moluste, broaste testoase, delfini).

Pentru oamenii de stiinta, pentru iubitorii vietii acvatice, pentru fotografi, pentru scufundatorii amatori, pentru pescari sau pentru orice turist, Marea Bariera de Corali este un loc de vis. Animale, minerale si vegetale, toate intr-un singur loc.

Capitolul I Prezentarea de ansamblu a ecosistemului Marea Bariera de Corali

1.1. Localizare geografica . Limite

Parte a Oceanului Pacific marginita de coasta de NE a Australiei, Noua Guinee, insulele Solomon, Vanuatu si Noua Caledonie; suprafata: 4 790 000 km2; adancime medie: 2 400 m, cu trei fose adanci in extremitatea estica. Contine numeroase insule si recife de coral, pe o suprafata de peste 1 000 000 km2. Insulele, teritoriu australian, sunt nelocuite, cu exceptia unei statii meteorologice aflata pe Insula Willis. Marea Bariera de Corali se intinde de-a lungul extremitatii vestice a acestei mari, in largul coastei E a Australiei.

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

1.2. Evolutia paleogeografica si alcatuirea geologica a regiunii

In 1768 , exploratorul englez James Cook s-a imbarcat pe HMS Endeavour , un vapor solid pornind in prima sa calatorie spre Pacific .

El ducea o echipa de astronomi intr-o expeditie stiintifica in Tahiti pentru a observa trecerea planetei Venus prin fata soarelui . Lui Cook i se mai ceruse si sa gaseasca un continent sudic , Terra australis , care , conform oamenilor de stiinta , ar fi existat pentru a echilibra masa de pamant a emisferei nordice . Navigand la sud-vest de Tahiti , Cook a descoperit Noua Zeelanda , pe care a cartografiat-o timp de sase luni .

Continuand drumul spre vest , Cook a dat peste coasta de sud-est a Australiei ; in aprilie 1770 a debarcat in golful Botany - pe care el si naturalistul Joseph Banks (aflat si el la bord) l-au numit astfel datorita fascinantei flore necunoscute pe care au descoperit-o pe tarmuri . Cotind spre nord , el a ramas aproape de coasta pentru a o cartografia corect , dar s-a pomenit in apele de mica adancime ale lagunei care separa toate recifele de corali de tarm - avand aici o latime de 16 pana la 160 km . In ciuda precautilor lui Cook , corabia s-a impotmolit curand in corali . A tras-o pe plaja si , in cele doua luni cat au durat reparatiile , a avut suficient timp pentru a studia minunatiile Marii Bariere de Corali . Joseph Banks, botanistul de pe vasul Endeavour, a fost uimit de aceste locuri . Dupa ce corabia a fost reparata, el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa sau oriunde altundeva decat in aceste mari. E un zid de corali ridicandu-se perpendicular din oceanul fara fund

De atunci, generatii intregi de exploratori , oameni de stiinta si turisti au catalogat reciful si minunile sale. Acesta se intinde pe mai mult de 2300 km paralel cu linia de coasta nord-estica a Australiei , serpuind dupa conturul placii continentale .

Spectaculoasa viata marina si imprejurimile uluitoare fac din Bariera de Corali australiana una dintre cele mai mari minuni naturale ale lumii . E si una dintre cele mai tinere : structura actuala a crescut deasupra unei platforme mai vechi acum vreo 18000 de ani - relativ recent in termeni evolutionisti . Diversitatea vietii care a evoluat intr-un rastimp atat de scurt dovedeste conditiile idilice existente pentru acele vietati care au reusit sa se adapteze la conditiile din aceste ape cristaline .

1.3. Caracteristici generale

O minune a lumii in adevaratul sens al cuvantului, astfel poate fi caracterizata Marea Bariera de Corali din Australia.

Reciful este alcatuit din circa 2900 de plute si insulite de corali legate intre ele, in diverse stadii de dezvoltare si separate prin canale inguste, intortocheate. In unele locuri, precum langa Capul Melviile din nord, reciful este o panglica subtire de corali, in timp ce langa Capul Manifold din sud sunt plute de pana la 320 km latime.

Coralii au fost initial clasificati ca plante. Culorile si modelele lor delicate au inspirat

compararea recifului cu o gradina in care coralii sunt flori. Si intr-adevar, cand tentaculele coralilor se leagana in apele limpezi si calde sau se deschid ca niste flori cand se pregatesc sa-si prinda prada, nu e greu sa-ti imaginezi intregul recif ca pe o imensa plantatie. Dar analogia este falsa: polipii de corali, ale caror schelete externe creoase contin substanta solida a unui recif de corali, sunt animale nevertebrate inrudite cu anemonele de mare. Spre deosebire de anemone insa, corpul moale, cu multe capete ale unui polip de coral are un invelis dur, pe care il creeaza cam la fel cum isi construieste casa un melc. Fiecare afloriment de coral consta dintr-o baza de schelete ale mai multor generatii de corali morti acumulate si un invelis de suprafata din polipi de coral vii, care ies prin despicaturi sau gauri din carapacele lor pentru a captura hrana. Pentru a construi recife, coralii depind de algele unicelulare care traiesc lipite de corpurile lor intr-o relatie reciproc avantajoasa. Algele sunt ocrotite de coral si isi extrag nutrientii din lichidele corporale ale acestuia; si pentru ca algele sunt plante, ele pot folosi lumina soarelui pentru a produce hrana, o parte din aceasta fiind absorbita de corali. Mai important, ele permit coralilor sa transforme sarurile de calciu din apa marii in carbonat de calciu pentru a-si forma scheletele. Fara alge, polipii de coral ar fi niste anemone de mare care traiesc in colonii si recifele de corali n-ar exista.

Recifele se formeaza numai in conditii stricte. Apa limpede, de mica adancime care permite patrunderea luminii solare e esentiala; nu exista recife vii in ape mai adanci de 150 m. Apa trebuie sa fie curata: orice sediment impiedica tentaculele coralului sa prinda hrana, iar temperatura trebuie sa fie de minimum 21oC tot anul. In sfarsit, scheletele de coral trebuie sa se ancoreze de ceva solid, deci e nevoie de un fund de mare stancos. Coloniile de corali se formeaza oriunde se intrunesc aceste condiții; ca urmare, multe din insulele ce marginesc coasta Australiei au franjuri de corali.

Exista cel putin 350 de specii de corali pe Marea Bariera, extrem de variate ca forma, dimensiuni si culoare. Unele sunt microscopice, altele (precum coralul-creier, ale carui forma si santuri de suprafata amintesc de un creier uman) pot atinge latimea de 2 m. La extremitatile recifului sunt specii cauciucoase, capabile sa reziste la presiunea valurilor puternice, in timp ce varietatile delicate, ca o dantela, trebuie sa se adaposteasca in ape mai linistite. Exista corali in forma de evantai, de cupola, de bice si de coarne, copaci si flori in miniatura. Asa cum apele care-i adapostesc au culori de la alb pana la azuriu si indigo, si coralii au culori de la roz pal pana la rosu inchis, galben tare, albastru si verde stralucitor.

In mediul foarte competitiv al recifului, un loc la soare este important si diversele specii si-au dezvoltat moduri proprii de a se asigura ca obtin lumina de care au nevoie. Unele isi intrec concurentii: multe dintre speciile de corn de cerb (Acropora), de exemplu, se pot extinde cu pana la 26 cm2 pe an. Altele isi pot schimba forma in functie de adancimea apei in care sunt ancorate, aplatizandu-se in ape adanci, unde lumina e puina si transformandu-se intr-un fel de "degete" inalte, acolo unde soarele ptrunde puternic.

Adancimile, gradul de claritate si de calm, temperaturile si tipurile de hrana diferite ale recifului inseamna ca mii de forme de viata pot gasi exact conditiile de care au nevoie. Se estimeaza ca peste 1500 de specii de pesti si de crustacee, in afara de anemone, viermi, bureti si pasari, traiesc in Marea Bariera de Corali si in jurul ei; coralul insusi constituie doar 10% din viata recifului. Castravetele de mare nevertebrat are un rol esential in protejarea structurii recifului, pentru ca fragmentele microscopice de cochilie si de nisip pe care le secreta coboara in fundul oceanului, lipind crapaturile din fundatiile de coral.

Multi pesti au trebuit sa se specializeze pentru a face fata solicitarilor vietii pe recif. Pestele fluture forceps, de exemplu, si-a dezvoltat un bot lung, ca un tub, pentru a putea perfora fisuri in cautarea hranei.

Pestele buzat curatitor cu dungi albastre intretine sanatatea altor specii mancand parazitii lipiti de ei. Pestele socat uita de instinctul pradator si ramane ca in transa, cu gura si branhiile deschise, in timp ce pestele buzat extrage parazitii, chiar din gura lui. Pestii din familia Bleniidae, in schimb, s-au adaptat pentru a arata si a se comporta exact ca pestii buzati; dar in loc sa indeparteze parazitii de pe alti pesti, ei musca din ei.

Unii pesti de pe recif atrag atentia asupra lor prin coloritul strident , probabil pentru ca avantajele de a fi vazuti de o pereche potentiala depasesc pericolele reprezentate de pradatori . Altii au un camuflaj extraordinar; pestii scorpion sunt drapati cu aripi de piele, pentru a semana cu stancile acoperite cu alge .

Pana cand vad prada , stau nemiscati , apoi se deplaseaza cu o viteza uluitoare . Bibanii de mare pot sa-si schimbe instantaneu culoarea si modelul pentru a se confunda cu mediul . Totodata si-au adaptat gura si falcile , care se deschid atat de mult , incat pot suge prada direct in tubul digestiv .

Habitatul recifului de coral are un echilibru fragil, care poate fi usor tulburat de schimbari. In anii '60 si '70, Marea Bariera de Corali a fost amenintata cand populatia stelelor de mare cu coroana de spini , care isi varsa sucurile digestive pe coral si il omoara , s-a extins peste limitele normale . Aceasta s-a datorat vanatorilor de suveniruri care au golit reciful de tritoni - moluste pradatoare ce reduc de obicei numarul stelelor de mare . Protejarea tritonilor a redus din nou numarul stelelor de mare , dar unele parti ale recifului s-ar putea reface abia in 40 de ani.

Pentru oamenii de stiinta, pentru iubitorii vietii acvatice, pentru fotografi, pentru scufundatorii amatori, pentru pescari sau pentru orice turist, Marea Bariera de Corali este un loc de vis.
Viata recifului este sezoniera: octombrie, noiembrie si decembrie sunt luni cu viata subacvatica activa de imperechere; din ianuarie pana in mai este o gradinita ce invadeaza apele din jurul recifelor; din iunie pana in septembrie este sezonul de pescuit al delicateselor. Giuvaierul taramului Queensland este cea mai mare structura de pe Terra si are unele dintre cele mai frumoase ornamente de pe pamant. Pretiosul loc aduna pe suprafata sa culori superbe precum: azur, indigo, safir si alb din cel mai pur, vizibil chiar de pe Luna .

Pentru a face fata competitiei nemiloase si pericolelor ce domnesc pretutindeni in recif, unele vietuitoare, separate adesea de multe trepte pe scara zoologica, sunt gata sa accepte "casatorii din interes", adica asocieri (termenul general este "simbioza") care, cel putin la prima vedere, par de-a dreptul ciudate. Asa este convietuirea dintre speciile de pesti-clovn (genul Amphiprion, familia Pomacentridae) si marile actinii numite si anemone, cu tentaculele garnisite de celule urzicatoare (nematociste), capcane mortale pentru speciile care formeaza zooplanctonul, dar si pentru majoritatea pestilor de dimensiuni mai reduse. Pestii-clovn par sa se bucure de o imunitate totala fata de veninul din tentaculele anemonei, acestea transformandu-se intr-un adapost .
Este o asociere fascinanta intre un celenterat, din increngatura Cnidaria, aflat abia pe treapta a doua a metazoarelor, imediat dupa spongieri (bureti), si un animal vertebrat, un peste.

Astazi este acceptata parerea ca pestii Amphiprion reusesc sa se protejeze de efectul urzicant al tentaculelor anemonei printr-un strat gros de mucus, care le acopera intreaga suprafata a corpului. Daca acest strat de mucus se subtiaza sub o anumita limita sau dispare, pestele este pierdut. Paralizat imediat de veninul celulelor urzicatoare, el este devorat. Dar astfel de situatii sunt, se pare, destul de rare. In mod obisnuit, pestii-clovn stau aproape permanent printre tentaculele anemonei sau in preajma acestora, dar se refugiaza grabnic in mijlocul lor, de indata ce apare un potential pradator.

Capitolul II Specificul componentelor abiotice si biotice la nivelul ecosistemului Marea Bariera de Corali

Relatiile intre componentele mediului inconjurator

Relatiile abiotice se refera la toti factorii fizici, chimici, care influenteaza un individ, un element sau un component.

Relatiile biotice reprezinta totalitatea legaturilor care se stabilesc intre organismele vii.

Dupa influenta lor in mediu, relatiile pot fi :

-pozitive

-negative

La randul lor, relatiile pozitive sau negative pot fi in raport de:

-subordonare

-coordonare

Dupa gradul de dificultate ele pot fi:

-simple (in mediul abiotic)

-complexe (mediul biotic si antropic)

Relatiile complexe din mediul biotic sunt:

-spatiale (un element care este determinat de alt element)

-temporale

-forice (un element devine purtator pasiv al altui element)

-falorice (utilizarea unor produse ale unor elemente de catre altele)

-trofice (bazate pe nutritie).

Mediul de viata,oricare ar fi el,cuprinde doua componente:

- mediul abiotic

- mediul biotic

2.1. Mediul abiotic

Mediul abiotic cuprinde un ansamblu de factori fara viata,care se afla in interactiune si care dau caracteristicile locului respectiv.

• solul-poate fi diferit de la un loc la altul(sarurile minerale,apa,oxigenul pot fi diferit ca proportie de la un loc la altul)De asemenea,poate sa difere temperatura solului de la o regiune la alta.
• apa-poate fi statatoare sau curgatoare,dulce sau sarata,cu valuri si curenti;limpede sau tulbure,calda sau rece,cu cantitati diferite de oxigen sau dioxid de carbon dizolvate in ea.
• aerul-poate avea o anumita temperatura,umiditate,lumina,curenti de aer ce formeaza vanturile.

Ansamblul acestor factori fara viata formeaza mediul abiotic

2.2. Mediul biotic

Mediul biotic cuprinde toti factorii cu viata adica plantele,animalele si oamenii.
Mediul de viața cuprinde ansamblul factorilor abiotici si biotici care se afla in stransa interactiune.

Nici un organism viu nu poate trai in afara mediului abiotic si nici izolat de alte organisme vii.

Organismele vii au nevoie de hrana, adapost, caldura,apa,oxigen cat si de alte organisme vii cu care convietuiesc.

In natura,viața organismelor vii este mult influentata de factorii care alcatuiesc mediul inconjurator. Intre organismele vii si mediul de viata se stabilesc relatii foarte stranse in care mediul influenteaza organismele vii,dar si acestea influenteaza mediul in care traiesc.

Coralii acopera aproape 400.000 de kilometri patrati din fundul oceanelor tropicale, dar au nevoie de lumina soarelui, de ape calde si de un nivel ridicat de carbonati pentru a trai fara probleme.

Cei mai multi corali se gasesc in Marea Bariera din Australia, o colectie de 2.900 de recife, pe o intindere de 2.100km, in lungul coastei de nord-est a continentului, intr-un parc marin de marimea Germaniei.

Capitolul III Tipuri de impact asupra mediului in cadrul ecosistemului Marea Bariera de Corali

3.1. Sursele de poluare

Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizice , chimice si biologice ale apelor , produsa direct , sau indirect in mod natural sau antropic . Apa poluata devine improprie utilizarii normale .

Poluarea poate avea loc :

-continuu ( permanent ) cum este cazul canalizarii dintr-un oras , sau rezidiile provenite din industrie si deversate in ape

-discontinuu la intervale regulate sau neregulate de timp

-temporar

-accidental

Sursele de poluare a apelor se clasifica dupa mai multe criterii data fiind diversitatea lor :

• Dupa provenienta : activitatile menajere , industria , agricultura si transporturile .
• Dupa aria de raspandire a poluantilor : -surse locale ( conducte de canalizare , rampe de descarcare ) , -difuze cand poluantii se raspandesc pe o arie mare .Uneori este dificil de localizat sursa sau sursele poluante.
• Dupa pozitia lor : -surse fixe , -surse mobile ( autovehicule , instalatii ce se deplaseaza etc)

Poluantii apelor sunt foarte diversi si de aceea clasificarea adopta mai multe criterii :

• Dupa natura lor exista poluanta : organici , anorganici , biologici , radioactivi , termici
• Dupa starea de agregare se diferentiaza : suspensii (substante insolubile in apa ), poluanti solubili in apa , dispersii coloidale
• Dupa durata degradarii naturale in apa se deosebesc : poluanti usor biodegradabili , greu biodegradabili , nebiodegradabili , refractari

Poluarea organica apare de obicei la fabricile de celuloza si hartie care elimina si 1000-3000 l apa poluanta /s.

Poluarea anorganica rezulta din industria produselor clorosodice , chimice , extractia titeiului , prepararea minereurilor , hidrometalurgie .Apele poluante contin saruri , acizi , baze , modifica pH-ul apelor naturale , corodeaza conductele , instalatiile , aduc prejudicii agriculturii .

Poluarea biologica este produsa de activitatile menajere , abatoare , zootehnie . In apa apar microorganisme patogene , care genereaza imbolnaviri uneori in masa . Prin apa se transmit boli : bacteriene (febra tifoida , dizenteria , holera ) , parazitare (amibioza , giardioza ), virotice ( poliomielita , hepatita epidemica ) . Apele poluate biologic favorizeaza inmultirea unor paraziti ca : tantari , transmitatori de paludism , musca tze-tze , transmitatoare a bolii somnului etc.

Poluarea termica apare prin deversarea de apa calda in efluentii naturali . In aceste conditii scade continutul de oxigen din apa , creste sensibilitatea organismelor acvatice la poluanti , unele vietuitoare dispar , se inmultesc algele albastre etc. Acest tip de poluare apare pe langa unele instalatii industriale si din energetica nucleara.

Poluarea radioactiva apare la apa rezultata din industria extractiva a minereurilor de uraniu , sau thoriu , la instalatiile de preparare a minereurilor radioactive din zonele de depozitare necorespunzatoare a deseurilor radioactive in urma unor avarii la reactoarele nucleare , naufragii de vapoare cu incarcatura nucleara etc.Apele naturale pot degrada poluantii organici sub actiunea microorganismelor existente , a radiatiilor solare si a oxigenului.

Poluarea distruge flora , fauna acvatica si pe cea de la mal . Pe mal iarba nu mai creste , copacii sunt afectati , se dezvolta ciuperci si mucegaiuri parazite . In apa se dezvolta organisme inferioare , viermi , alge , insecte , pestii contin germeni patogeni. Eutrofizarea si apoi putrefactia duc la degajarea de gaze neplacute . Apa nu mai poate fi utilizata pentru consum , spalari , agrement .

Apele marine sufera poluare cu produse reziduale provenite din industrie , din activitatile menajere , de la platformele de foraj marin si din transportul naval . Studiile au pus in evidenta existenta in corpul vietuitoarelor marine a unor produsi chimici , uneori foarte toxici .

Substantele din titei sunt toxice , distrug flora si fauna , in primul rand prin intreruperea contactului cu aerul , apoi este impiedicata asimilatia clorofiliana , sunt distruse ouale , larvele , pasarile ihtiofage nu isi mai gasesc hrana , mor de frig prin imbibarea penajului cu titei. Hidrocarburile cancerigene se concentreaza in corpul animalelor acvatice , putand ajunge la om.

Apele de suprafata poluate patrund prin straturi pana la apele subterane . Acestea deja sunt localizate in strat impermeabil , deci nu mai exista posibilitatea de migrare prin roci si in consecinta se concentreaza in poluanti . Nivelul poluarii depinde de structura geologica a straturilor strabatute si de o serie de factori hidrodinamici . La inceput straturile retin poluantii , dar in timp acestia sunt antrenati de apa .

Prin poluare se declanseaza o serie de fenomene :

Fzice : absorbtia unor substante , desorbtia , retentia capilara , schimbul ionic .

Chimice : hidroliza cu formare de geluri , precipitare

Biologice : biodegradare

Poluarea straturilor de apa subterane se realizeaza in timp mai indelungat , datorita vitezei reduse de deplasate a poluantilor , de ordinul de a cativa metri pe an , dar uneori si de cativa kilometri pe an. Poluarea se produce si datorita dizolvarii straturilor strabatute astfel ca in apa apar ioni de clor , sulfat , azot . Prin poluare apa poate dizolva si din stratul suport acvifer , marindu-si continutul de ioni de calciu , magneziu , fier , mangan , argila . Deoarece apele subterane sunt de multe ori surse de apa potabila , s-au instituit zone de protectie sanitara a lor . Aceste zone sunt :

Zone de protectie cu regim sever in care nu se permite accesul persoanelor , nu se depoziteaza fertilizanti sau alte materiale

Zona de restrictie , formate din teritoriul care inconjoara prima zona , pentru evitarea contaminarii de orice natura si a impurificarii chimice.

Ca si alte recifuri din lume, Marea Bariera este amenintata de poluare si de distrugere fizica dar la fel de important sau poate chiar mai mult de numeroase efecte ale schimbarilor climatice .

In 2008 o treime din speciile de corali au ajuns pe lista celor amenintate cu extinctia .Un studiu ofera dovezi puternice conform carora cea mai mare colonie de corali din lume , Marea Bariera de Corali , este in pericol dupa cum precizeaza cercetatorii de la Institutul Australian de Stiinta Marina .

De'ath a analizat sanatatea a 328 de colonii de corali Porites din 69 de locatii diferite aflate in perimetrul celor 2000 de km ai Marii Bariere de Corali. Mostrele au fost colectate de-a lungul unei perioade mai lungi de timp din 1983 pana in 2005 si includ atat indivizi tineri de numai 10 ani cat si adevarati ,,veterani,, , vechi de mai bine de 400 de ani . Echipa de cercetatori a folosit raze X pentru a studia cercurile anuale de crestere ale fiecarei colonii . Din 1900 reciful a cunoscut o dezvoltare aproape spectaculoasa pana in 1970 ,cand a intrat intr-o recesiune a calciului . Din 1990 cresterea a incetinit cu aproximativ 14% si continua.

Cresterea temperaturilor si scaderea nivelurilor de pH , reprezinta schimbari de amploare ce au avut loc relativ recent si ambele au un impact foarte mare asupra dezvoltarii coralilor . Ceea ce reprezinta un pericol pentru corali in mod implicit se restrange si asupra miilor de alte specii care depinde de constructiile de calcar ale acestora .

Avand in vedere ca in atmosfera se regasesc cantitati mai mari de dioxid de carbon , si in oceane se dizolva mai mult gaz , facandu-le mai acide .PH-ul reduce ionii carbonati pe care coralii ii folosesc pentru ,, fortaretele ,, ce le construiesc , iar de la inceputurile industrializarii , continutul de carbonati din oceane a scazut cu 16%. Acest lucru ar putea ameninta o varietate de ecosisteme marine care se bazeaza pe recife .

Prevenirea si combaterea poluarii apelor :

Realizarea unui complex de lucrari de amenajare

Este necesar ca toate lucrarile dintr-un bazin hidrografic sa se incadreze intr-o conceptie

unitara referitoare la gospodaria cantitativa si calitativa a resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor de apa ale tuturor folosintelor : energetice , potabile , agrement , industrie etc .

Reglementari privind calitatea apelor naturale si efluentilor

In vederea asigurarii unei calitati corespunzatoare a surselor de alimentare cu apa , pentru

protectia calitatii apelor si mai ales pentru verificarea respectarii reglementarilor de protectie este strict necesar sa se realizeze o baza de comparatie , adica unele norme de calitate . Aceste norme pot sa fie pentru cursurile de apa sau pentru efluenti .

Reducerea poluarii poate fi realizata prin mai multe cai :

-introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluante in procesele industriale

-reducerea cantitatilor de ape uzate , evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apei

-recuperarea materialelor utile din apele uzate , avand astfel avantajul asigurarii unei adevarate surse de materii prime

-extinderea procedeelor de colectare si evacuarea pe cale uscata a reziduurilor

-imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectioanrea tehnologiilor , instalatiilor si exploatarii acestora .

Supravegherea si controlul calitatii apelor

Realizarea unei eficiente protectii a calitatii apei nu este de conceput fara organizarea unui

sistem de supraveghere si control .In prezent , eficienta unor astfel de sisteme de supraveghere la nivel national este strans legata de aparatura de control automat al calitatii apei .

Formarea de cadre

Ansamblul problemelor legate de lupta impotriva poluarii apelor presupune participarea unor

specialisti din multiple domenii tehnice , economice si sociale .

Sensibilizarea opiniei publice

Protectia mediului in general si cea a resurselor de apa , in special este o actiune cu caracter

permanent in care fiecare membru al societatii trebuie sa-si aduca contrbutia , un aport constient si responsabil .

Prevenirea poluarii resurselor si surselor de ape subterane , ca si a celor de suprafata , este mult mai ieftina decat activitatea de depistare , tratare si eliminare a efectelor poluarii , constituind un motiv in plus pentru determinarea si instituirea corecta a perimetrelor de protectie corespunzatoare .

3.2. Efectele incalzirii globale asupra ecosistemului

Cresterea nivelului marilor si oceanelor - acest fapt va fi datorat topirii gheturilor

calotelor glaciare si a altor zone reci .

Apele marilor si oceanelor vor inainta de-a lungul bazinelor fluviale provocand mari inundatii , sarea acestor ape va distruge multe specii de plante si animale ce traiesc de regula in jurul raurilor si fluviilor .

Efecte asupra habitatelor si vietii - schimbarile climatice datorate incalzirii globale

vor influenta foarte grav un numar mare de specii de plante si animale .

Foarte multe vor disparea , inmultindu-se in schimb o serie de daunatori - sobolani si tantari .

Culturile - o crestere cu 2 grade Celsius produce mari pagube culturilor , in special

celor de grau . Incalzirea globala va produce accentuarea fenomenului de infometare a populatiei - astazi exista aproximativ 400 milioane de oameni afectati de acest fenomen - tinandu-se seama si de o crestere demografica necontrolata .

Rezervele de apa potabila - vor fi de asemenea amenintate de incalzirea globala ,

acest fenomen provocand scaderea lor .

Topirea ghetii reprezinta una din manifestarile cele mai vizibile ale incalzirii

globului .

Ca rezultat vor cadea mai multe ploi in sezonul ploios , se va reduce masa de gheata si zapada , si se va topi mai putina zapada pentru alimentarea raurilor in sezonul secetos .

In acest caz se vor restrange resursele de apa pentru irigatii in timpul verii , iar alimentarea cu apa a marilor orase va avea de suferit .

Sanatatea umana - va fi afectata de cresterea temperaturii prin accentuarea sau

revenirea unor boli specifice mediului tropical -de exemplu malaria .

Alte efecte sunt legate de schimbari ale elementelor meteorologice si posibile migrari

ale populatiei din zonele de coasta spre interiorul continentelor.

Incalzirea globala este un proces ireversibil.

Ecosistemul Marea Bariera de Corali este in pericol de disparitie . Incalzirea globala , scaderea continutului de carbohidrati din apa de mare , ignoranta oamenilor cu privire la acest aspect are repercusiuni nefaste asupra lui .Astfel rata de crestere a acestui ecosistem este cea mai mica inregistrata in ultimii 400 de ani, in acest ritm procesul de formare a recifului se poate opri in 2030 .

Acest lucru va duce la disparitia barierei de corali si impreuna cu ea vor disparea si vietatile marine care o populeaza , coastele australiene vor fi si ele afectate fiind lasate prada vicisitudinilor naturii si intregul ecosistem va simti efectele negative . Deja se vad simptomele mortii iminente , albirea coralilor are loc cand organismele vii, care imprima culoarea specifica , mor , lasand in urma doar scheletele calcaroase ale coralilor si are drept cauze atat cresterea temperaturii apei ,cat si ploile acide. Un raport efectuat de Institutul de cercetare marina din Australia , arata ca temperaturile din partea de nord a recifului au crescut pe timpul iernii cu circa un grad Celsius fata de normal .

In 1979 si 1980, numeroase incidente de decolorare a coralilor s-au produs pe intreaga lungime a Marii Bariere de Corali In unele zone 100% din corali s-au decolorat , iar 70% au murit .Cauza aparitiei decolorarii este necunoscuta; suspecte sunt poluarea, incalzirea globala si radiatiile ultraviolete . Nu s-a dovedit care dintre factori duce la declansarea decolorarii , dar cercetarile recente indica una dintre cauze: apa neobisnuit de calda.

Temperatura optima pentru cresterea coralilor este intre 26-27° C . Temperaturile de peste 29°C produc solicitarea coralilor si pot ridica rata fotosintezei, astfel producandu-se mari concentratii de nutrimente in tesuturile coralilor. Polipii solicitati pot alunga algele, cauzand decolorarea coralului.

Recuperarea este dificila. Un recif se poate reface in ani de zile sau poate sa nu se mai refaca niciodata. Fara alga coralii nu mai sunt capabili sa depuna carbonatul de calciu pentru a forma fundatia recifului. Nu numai coralii, dar si toate organismele recifului pot sa-si piarda habitatul din cauza decolorarii , datorita erodarii structurii scheletice a recifului .

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

3.3. Impactul activitatilor turistice

Marea Bariera de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume , o atractie de mare interes international .

Turismul in Marea Bariera de Corali este ceva obisnuit tot timpul anului , cu oameni care vin din toate partile lumii .

Minunatele gradini minerale populate cu creaturi bizare , cu forme si culori din care cele mai diverse si uimitoare atrag mii de turisti.

Marea Bariera de Corali din Australia reprezinta o oaza de relaxare si aventura pentru orice turist dornic de a scapa de tehnologie , trafic si stresul de la serviciu . Turistii se pot bucura de frumusetea oceanului , de coloritul si bogatia apelor , de asemenea pot descoperi lumea subacvatica .

Orice turist pasionat de scufundari , snorkelling , golf , rafting , tenis sau alte sporturi nautice poate veni in Marea Bariera de Corali , locul ideal pentru a petrece cateva zile de vis .De asemenea hotelurile ofera cazare pentru toate buzunarele.

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

In Australia tot timpul anului e vara ( iarna temperaturile nu scad sub 25 de grade Celsius), ofertele statiunilor fiind valabile pe tot parcursul anului . Scafandrii cu experienta sunt de parere ca cea mai buna perioada pentru scufundari e intre lunile octombrie si decembrie, cand apa atinge 29 de grade Celsius iar vizibilitatea se pastreaza intre 20-30 de metri ( uneori chiar 50 de metri ). Din ianuarie si pana in martie vorbim de perioada musonilor , motiv pentru care vizibilitatea in apa scade datorita ploilor abundente .

Numarul vizitatorilor veniti de peste ocean in anii 1966-1975 a inregistrat o crestere de la 187000 la 519000 . Turistii au cheltuit in turism peste 200.000.000 $ .

Pentru un vizitator, reciful este o lume frumoasa si pasnica , insa in realitate aici se duce o lupta continua , o veritabila concurenta pentru hrana si spatiu vital.

Din anul 1981, Marea Bariera australiana face parte din patrimoniul UNESCO . Ea ofera un spectacol superb de corali colorati si peste 10.000 de specii marine unice (6000 de specii de crustacee, moluste, broaste testoase, delfini). Pentru oamenii de stiinta , pentru iubitorii vietii acvatice , pentru fotografi , pentru scufundatorii amatori , pentru pescari sau pentru orice turist , aceasta parte a Australiei este un loc de vis.

In prezent , turismul in Marea Bariera de Corali genereaza mai mult de 8,3 bilioane de dolari si asigura locuri de munca pentru 103 000 locuitori .

Capitolul IV Conservarea biodeiversitatii mediului in ecosistemul Marea Bariera de Corali

4.1. Legislatia de mediu

Dreptul mediului reprezinta ansamblul complex al normelor juridice care reglementeaza relatiile ce se stabilesc intre oameni , referitoare la atitudinea lor fata de componentele naturale si artificiale ale mediului inconjurator si de conservare a acestor componente .

Dreptul mediului inconjurator s-a desprins ca o ramura a dreptului , in stransa legatura cu celelalte ramuri de drept se refera la patrimoniul natural , geologic , cultural , construit , urban si rural .

Obiectul ,,Dreptului mediului" il reprezinta relatiile sociale specifice legate de conservarea si dezvoltarea atat a resurselor naturale cat si a celorlalte componente de mediu . Aceste relatii sunt reglementate printr-un grup de norme juridice distincte . Pentru ocrotirea componentelor mediului , in conditii tot mai diverse si complexe , capitolele de ,, Dreptul mediului " sunt oricand susceptibile de reglementari .

,,Dreptul mediului" porneste de la precizarea urmatoarelor notiuni :

mediu inconjurator

natura

poluant

poluare

Mediul inconjurator este asadar definit prin ansamblul factorilor naturali (aer, apa , sol , subsol , energie solara ) si organismelor existente , cu toate procesele de interactiune ale acestora .

Natura reprezinta aria ecologica in care activitatea umana inca nu a perturbat circuitele informationale si energetice ale ecosistemelor originare .

Poluantul este orice substanta , microorganism , sunete , vibratii , radiatii care modifica

starea naturala a mediului .

Poluarea apare sub forma unor actiuni ce distrug echilibrul ecologic , dauneaza sanatatii

linistii , starii de confort a oamenilor , produc pagube economice .

,,Dreptul mediului inconjurator" recunoaste urmatoarele principii :

dreptul oamenilor la viata , integritate fizica si psihica ;

dreptul oamenilor la un mediu inconjurator sanatos ;

dreptul amenilor de a avea acces la orice informatie ;

dreptul la despagubiri pentru orice prejudiciu suferit , ca urmare a poluarii mediului ;

dreptul fiecarui cetatean de a sesiza orice autoritate asupra activitatii generatoare de

poluanti;

dreptul persoanelor de a beneficia de facilitatile legale pentru activitati ce realizeaza

protectia mediului .

Normele juridice ce fac obiectul ,, Dreptului mediului" actioneaza asupra urmatoarelor domenii , pentru :

protectia atmosferei

protectia apelor si ecosistemelor acvatice

protectia solului , subsolului si ecosistemelor terestre

regimul zonelor naturale protejate si al monumentelor naturii

protectia asezarilor umane , a fondului peisagistic si recreativ aferent

protectia iimpotriva radiatiilor nucleare .

Asadar , domeniile de actiune sunt toate componentele de patrimoniu , luandu-se in considerare toate manifestarile posibile de poluare . Se acorda o sectiune speciala poluarii radioactive , deoarece are forme specifice de manifestare , cu consecinte deosebit de importante asupra viitorului omenirii si al speciilor in genere .

Normele juridice pentru asigurarea protectiei mediului sunt alcatuite din legea protectiei mediului si legi speciale , elaborate de fiecare tara , intarite de decrete si ordine guvernamentale , ministeriale .

In domeniul mediului , pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a omenirii , in fiecare tara statul are urmatoarele obligatii :

sa promulgheze masuri legislative , norme ecologice pentru gestiunea si protectia

mediului inconjurator

sa asigure respectarea legislatiei mediului , pentru refacerea , ocrotirea mediului ,

mentinerea echilibrelor ecologice si pentru crearea conditiilor de crestere a calitatii vietii .

In Australia s-au elaborat standarde de emisii , continand obiective de calitate si valorile limita pentru unii poluanti foarte periculosi ca dioxidul de sulf , dioxidul de sodiu , emisii de dioxid de carbon care au condus la distrugerea coralilor din Marea Bariera de la tarmul de nord-est al acestui stat.

,,Institute of Marin Science" Australia fac cercetari posibile pentru a putea mentine structura coralior intacta .

"Clima se schimba , incalzirea globala continua . Aceste temperaturi mari vor fi inregistrate pe intregul glob , nu numai in Australia", a declarat David Jones, de la Biroul australian de Meteorologie.

Ministrul australian al mediului, Peter Garrett a folosit acest raport pentru a-i ataca pe politicienii aflati in opozitie care au incercat sa blocheze politica guvernului privind clima si schema pentru reducerea emisiilor de carbon (ETS) .

"Australia este cel mai cald si mai arid loc de pe Pamant , economia noastra va suferi cel mai tare din cauza schimbarilor climatice ", a explicat Garrett .

Guvernul a promis ca va reintroduce in Parlament legislatia ETS in luna februarie , lucru ce ar putea duce la alegeri anticipate in 2010 in cazul in care legea este din nou respinsa .

Oficialitatiile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora , astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat , lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica .

Pana atunci , anul 2009 va ramane in istoria Australiei ca statul pe care incalzirea globala il afecteaza cel mai mult din toate punctele de vedere: economic , turistic , cultural etc .

4.2. Politici de mediu

Procesul de fundamentare si elaborare a politicilor de mediu este extrem de complex , in anumite privinte chiar contradictoriu . Inainte de toate , decidentul trebuie sa tina seama de caracterul tot mai restrictiv al resurselor economice (naturale-materiale, umane, financiare) la care sa se adauge cadrul legislativ necesar realizarii efective a politicilor de mediu .

In acest sens, se parcurg o serie de etape :

constientizarea aparitiei unei disfunctionalitati

promovarea interesului pentru rezolvarea acestuia in randul factorilor implicati

determinarea nivelului de decizie necesar pentru rezolvarea problemei

elaborarea reglementarilor aferente

luarea deciziei privind forma si textul reglementarilor ( norme si legi )

conceperea planului de implemenatare a politicilor respective si implementarea acesteia

controlul si evaluarea la nivel exact a rezultatelor

reluarea procesului ( feed-back )

Resursele necesare aplicarii politicii de mediu:

resurse materiale- specifice (laboratoare , agentii de protectie a mediului )

resurse financiare- partial acoperite prin venituri autogenerate

resurse umane- echipe de inspectie special instruite si antrenate

resurse legislative- majoritatea sunt legi specifice

- standarde de mediu

- sistemul de taxe si impozite .

Necesitatea dezvoltarii unui cadru institutional , care sa stabileasca politicile de mediu , provine atat din nevoia de a impiedica aparitia dezvoltarii nedurabile cat si politicilor in domeniu , necorespunzatoare si care devin in mod necesar tot mai costisitoare . Practicarea acestor politicii ar putea incetini cresterea economica si de aici , pe termen lung , ar putea contribui la subminarea sprijinului pentru dezvoltarea efectiva a politicilor de protectie a mediului .

In mod evident , conceperea unui astfel de cadru institutional implica , deasemenaea , sa fie luate in considerare beneficiile potentiale si costurile actiunii sau lipsei dee actiune sa fie luata in considerare .

In acest context , una din prioritati este aceea de a dezvolta instrumentele statistice cele mai potrivite pentru a realiza politici economice si de protectie a mediului efective si eficiente .     Stabilirea unui sistem de indicatori si indici , care sa caracterizeze presiunea existenta asupra mediului ar putea fi un prim pas . Totusi , deoarece astfel de indicatori nu perimt evaluarea deplina a tuturor costurilor si beneficiilor unei actiuni politice , obiectivul pe termen lung trebuie sa fie crearea unui sistem integrat de conturi cu date economice si ecologice

Noi politici de mediu in Australia

Primul ministru, Kevin Rudd , a stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor cu 5% pana in 2020 si a luat in calcul si o reducere cu 15% in cazul unui consens international . Ales la sfarsitul lui 2007 , Rudd a promis electoratului ca va lua masuri climatice drastice . A promis de asemenea ca va aplica strategii de reducere a emisiilor din iulie 2010 .

Insa grupurile ecologiste doresc ca in Australia sa se reduca emisiile de gaze cu cel putin 25% pana in 2020 pentru a da un exemplu , in special Indiei si Chinei. Australia produce in prezent aproximativ 1,5% din cantitatea de emisii globale .Christine Milne , purtatorul de cuvant al Partidului Ecologist, a spus ca toti australieni au fost profund miscati de tragedia incendiilor si de riscul marit de incendii .

"Pe masura ce comunitatile se vindeca , trebuie sa luam in considerare si faptul ca schimbarea climatica este o problema acuta si ca ea creste sensibil riscul de incendii forestiere din Australia", a mai spus senatorul Milne pentru Reuters.

Brian Fisher , un renumit economist si analist pe politici climatice , a mentionat ca este extrem de important ca Australia sa incerce sa convinga tarile cu emisii mari de gaze sa-si limiteze gradul de poluare .O coalitie alcatuita din 13 oameni de stiinta avertizeaza ca reduceri si mai drastice , cu pana la 90% pana in 2050, vor fi necesare pentru supravietuirea coralilor . Cresterea temperaturii oceanelor provoaca decolorarea organismelor marine si in final moartea .

Degradarea recifelor de corali este atat de avansata incat oamenii de stiinta planuiesc sa conserve mostre din acestea , inghetandu-le , informeaza BBC .Cercetatorii , reuniti la o conferinta in Copenhaga , au anuntat ca cele mai multe specii de corali nu vor supravietui , chiar daca emisiile de gaze cu efect de sera sunt limitate drastic . Din acest motiv , ei au propus depozitarea de exemplare pe cale de disparitie in nitrogen lichid . Atunci cand temperatura globala va fi stabilizata , coralii vor putea fi reintrodusi in oceane .

4.3. Masuri , planuri , strategii de conservare si protejare a mediului

Recifele de corali vor disparea daca nu vor fi ajutate sa tina piept temperaturilor din ce in ce mai mari, care se ins­ta­leaza in apele marilor si ale oceanelor Incalzirea globala afecteaza puternic coloniile de corali si daca , in urmatorii 50 de ani, expertii in domeniu nu vor reusi sa gaseasca metode pentru a-i proteja, din cauza caldurii excesive, aceste microorganisme deosebit de sensibile la efectele schimbarilor climatice nu vor reusi sa supravietuiasca.

Biologii australieni a­van­seaza insa ideea ca anu­mite tipuri de alge ar putea ajuta recifele sa supravietuiasca, dar des­co­perirea lor pare a fi infir­mata de analizele de laborator care certifica faptul ca algele elimina substante toxice si dioxid de carbon.   

In secolul XX, insa, au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv, vanatoarea de balene, comertul cu melci marini afumati si goana dupa pretioasele perle. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri, dar turismul este atent controlat. Chiar si in aceste conditii, unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire exploziva a stelelor de mare cu spini, si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi.

Oficialitatile din Queensland si-au asumat solutionarea acestor probleme si au impiedicat aparitia altora, astfel ca la nivel global impactul turismului a fost pana acum moderat, lasand Marea Bariera de Corali sa-si vada de viata zilnica.Daca omenirea nu va limita drastic emisiile de dioxid de carbon din atmosfera, unul dintre cele mai deosebite ecosisteme de pe Terra va disparea fara urma, avertizeaza acelasi grup de cercetatori. La aceeasi concluzie a ajuns si Charlie Veron, cercetator in cadrul Institutului Australian de Stiinte Oceanografice . Cercetatorii sunt de parere ca aceste masuri nu trebuie sa duca atat la stoparea emisiilor de carbon , cat la gasirea unei modalitati de a degaja atmosfera de dioxidul de carbon din prezent .

Pentru a proteja bijuteria Australiei de soarta care urmeaza sa o aiba cele mai importante masuri care trebuiesc luate sunt legate de :

de pescuit care este practicat in mod excesiv . Multe specii de pestii dispar

distrugandu-se ciclul de viata din jurul Barierei de Corali;

informarea si apelarea la ajutorul populatiei pentru a proteja acest ecosistem care

e pe cale de disparitie;

masuri luate impotriva degajarilor de emisii de carbon care duc la albirea

coralilor , respectiv moartea lor . Masuri de a degaja atmosfera de dioxid de carbon trebuiesc si trebuiau luate inainte ca ecosistemul sa fie adus in stare avansata de degradare;

masuri luate impotriva poluarii apei care poate duce la imbolnavirea chiar

moartea multor specii de corali si pesti din ecosistem .

Concluzii

Marea Bariera de Corali din Australia poate fi caracterizata drept o minune a lumii in adevaratul sens al cuvantului, ce te lasa mut de uimire .

Joseph Banks, botanistul de pe vasul Endeavour, a fost uimit de aceste locuri . Dupa ce corabia a fost reparata, el a scris: "Un recif ca acela prin care tocmai am trecut este lucru rar cunoscut in Europa sau oriunde altundeva decat in aceste mari. E un zid de corali ridicandu-se perpendicular din oceanul fara fund".

Spectaculoasa viata marina si imprejurimile uluitoare fac din Bariera de Corali australiana una dintre cele mai mari minuni naturale ale lumii

Capul Melviile din nord, reciful este o panglica subtire de corali , in timp ce langa Capul Manifold din sud sunt plute de pana la 320 km latime .Coralii au fost intial clasificati ca plante .

Recifele se formeaza numai in conditii stricte : apa limpede , de mica adancime care permite patrunderea luminii solare e esentiala; nu exista recife vii in ape mai adanci de 150 m. Apa trebuie sa fie curata: orice sediment impiedica tentaculele coralului sa prinda hrana , iar temperatura trebuie sa fie de minimum 21oC tot anul . Unii pesti de pe recif atrag atentia asupra lor prin coloritul strident , probabil pentru ca avantajele de a fi vazuti de o pereche potentiala depasesc pericolele reprezentate de pradatori .

Pentru oamenii de stiinta, pentru iubitorii vietii acvatice, pentru fotografi, pentru scufundatorii amatori, pentru pescari sau pentru orice turist, Marea Bariera de Corali este un loc de vis.

Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizice , chimice si biologice ale apelor , produsa direct , sau indirect in mod natural sau antropic .

Relatiile abiotice se refera la toti factorii fizici, chimici, care influenteaza un individ, un element sau un component.

Relatiile biotice reprezinta totalitatea legaturilor care se stabilesc intre organismele vii.

Sursele de poluare a apelor se clasifica dupa mai multe criterii data fiind diversitatea lor : dupa provenienta , dupa aria de raspandire , dupa pozitie , dupa natura, dupa starea de agregare ,dupa durata degradarii lor .

Ca si alte recifuri din lume, Marea Bariera este amenintata de poluare si de distrugere fizica dar la fel de important sau poate chiar mai mult de numeroase efecte ale schimbarilor climatice . Cresterea temperaturilor si scaderea nivelurilor de pH , reprezinta schimbari de amploare ce au avut loc relativ recent si ambele au un impact foarte mare asupra dezvoltarii coralilor

Ecosistemul Marea Bariera de Corali este in pericol de disparitie . Incalzirea globala , scaderea continutului de carbohidrati din apa de mare , ignoranta oamenilor cu privire la acest aspect are repercusiuni nefaste asupra lui .Astfel rata de crestere a acestui ecosistem este cea mai mica inregistrata in ultimii 400 de ani, in acest ritm procesul de formare a recifului se poate opri in 2030 .

Marea Bariera de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din lume , o atractie de mare interes international .

Marea Bariera de Corali din Australia reprezinta o oaza de relaxare si aventura pentru orice turist dornic de a scapa de tehnologie , trafic si stresul de la serviciu . Turistii se pot bucura de frumusetea oceanului , de coloritul si bogatia apelor , de asemenea pot descoperi lumea subacvatica .

Din anul 1981, Marea Bariera australiana face parte din patrimoniul UNESCO . Ea ofera un spectacol superb de corali colorati si peste 10.000 de specii marine unice (6000 de specii de crustacee, moluste, broaste testoase, delfini).

Pentru a proteja bijuteria Australiei de soarta care urmeaza sa o aiba cele mai importante masuri care trebuiesc luate sunt legate de :

de pescuit care este practicat in mod excesiv . Multe specii de pestii dispar

distrugandu-se ciclul de viata din jurul Barierei de Corali;

informarea si apelarea la ajutorul populatiei pentru a proteja acest ecosistem care

e pe cale de disparitie;

masuri luate impotriva degajarilor de emisii de carbon care duc la albirea

ANEXE

Marea Bariera de Corali

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

   

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

   

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

   

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

   

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Sursa : https://www.barrierreefaustralia.com

Bibliografie

• Scurtu I. , Sima C. , Posirca R. - Ecologie si protectia mediului inconjurator, Editura Independenta Economica , 2005
• Daduianu Vasilescu I. - Mediul si Economia , Editura Didactica si Pedagogica , R.A. Bucuresti
• Visan S. , Anghelescu A , Alpopi C. - Mediul inconjurator , Poluare si protectie , Editura Economica , Editia a II a
• Baciu. A., Baciu C. I. - Energia electrica si mediul inconjurator, Editura Tehnica , 1982
• Bran F. -Poluarea , protectia si legislatia de mediu , Editura A.S.E. , Bucuresti , 1996
• Negulescu M. , Vaicum L. , Ianculescu S. , Bonciu G. , Patru C. , Patru O. , -Protectia mediului inconjurator , Editura Tehnica , Bucuresti , 1995
• Platon V. , - Protectia mediului si dezvoltarea economica , Editura Economica , Bucuresti 1997
• Puiu O. , Gust M. , Ciochina F. , Sigala S., -Politici economice internationale , Editura Independenta Economica , Pitesti , 2000
• Rojanschi V. , Bran F. -Politici si strategii de mediu , Editura Economica , Bucuresti , 2002
• Sima C. , Marin GH., -Ecologie si protectia mediului , Editura Independenta Economica , 199
• https://www.barrierreefaustralia.com

• www.greatbarierreaf.ro