Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
GEOGRAFIA POPULATIEI
GEOGRAFIA ASEZARILOR UMANE
Bilantul natural – Diferea dintre natalitate si mortalitate, exprimata in valori
absolute sau relative (%, ‰) pt un anumit interval de timp; se mai numeste si spor natural.
Explozie demografica – Crestere numerica a populatiei realizata intr-un ritm
foarte rapid si la valori mari.
Mortalitate – Numarul sau proportia deceselor dintr-o populatie intr-un interval de timp.
Natalitate – Numarul sau proportia nasterilor care au loc intr-o populatie, intr-un anumit interval de timp.
Populatie – Colectivitatea umana care traieste pe un anumit teritoriu.
Recensamant – Operatia administrative si statistica de inregistrare a unor date asupra populatiei unui teritoriu.
Emigrare – deplasarea populatiei dintr-un stat spre alt stat.
Exod – deplasarea in numar mare (in masa) a populatiei dintr-o
regiune sau dintr-o
Imigrare – sosirea intr-un stat a unei populatii venite din alta parte.
Migratie – deplasarea populatiei de la locul de resedinta, in mod temporar sau definitive.
Migratie externa(internationala) – deplasare a populatiei care are loc in afara granitelor unui stat.
Migratie interna – deplasare a populatiei in interiorul teritoriului unui anumit stat.
Mobilitatea populatiei – transformarile care au loc in populatia unui teritoriu sub aspect spatial (mobilitatea spatiala sau teritoriala) si sub aspect socio-profesional (trecerea oamenilor dintr-o categorie sociala si profesionala intr-o alta).
Navetism – deplasarea pentru munca din localitatea de domiciliu in alta locuinta; se realizeaza zilnic sau la alte intervale de timp; dar nu presupune schimbarea domiciliului.
Bilantul migratoriu – diferenta dintre numarul celor care pleaca (emigranti) si care sosesc (imigranti) dintr-un stat, calculate in valori absolute sau este numit si spor migratoriu.
Deficit demografic –
Emergent – in sens demografic este un loc de plecare a populatiei; tarile emergente sunt tarile care dau un numar important de personae plecate.
Miscarea populatiei – schiumbarile suferite in numarul populatiei unui teritoriu datorita principelelor grupe de femomene demografice: miscarea naturala (reflectata in bilantul natural) si miscarea migratorie (reflectata in bilantul migratoriu); expresia ei este bilantul total al populatiei acelui teritoriu
Demografic – referitor la populatie.
Exod rural – deplasarea populatiei din zonele rurale spre zonele urbane datorita unor cauze economice diferite
Contingent – numarul de personae care au aceeasi varsta (sau care sunt nascute in acelasi an).
Dialect – varietate regionala sau locala a unei limbi.
Limba oficiala – limba oficializata ca limba a unui stat si utilizata in administratie.
Limba de comunicare – limba practicata intr-o
Limba maternal – limba invatata in familie si prima practicata ca atare.
Piramida varstelor – reprezentatare grafica prin care se redau valorile numerice ale fiecarui contingent (sau grupe de ani), pe sexe si varste, la un anumit moment.
Structura populatiei – repartitia statistica, pe clase sau grupe, a unei populatii ce ocupa un anumit teritoriu dupa criterii demografice, entice, culturale, socio-economice.
Imbatranire demografica – cresterea ponderii grupei de varste mari (peste 60 ani), in raport cu populatia tanara.
Populatie activa – acea parte din populatia unui teritoriu care exercita in mod obisnuit o activitate. Cuprinde populatia populatia ocupata si populatia neocupata.
Populatei neocupata – populatie care nu are loc de munca (someri).
Populatia ocupata – populatia care este angrenata efectiv intr-o activitate economica si care obtine venituri din aceasta.
Rasa – subdiviziune majora a populatiei umane bazata pe anumite caracteristici (aspectul morfologic, functionale, grupe sanguine) care, reunite, dau un anumit aspect de omogenitate vizibila.
Calitate a vietii – suma bunurilor si sercitiilor analizate sun aspect calitativ si cantitativ de care beneficiaza membrii societatii. Se disting calitatea vietii materiale, biologice, spirituale, psihice etc.
Aplicatii
pag 25
v Utilizand aceasta harta si harta politica a lumii( pag 10-11) identificati cele trei tari din fiecare grupa de crestere a populatiei.
Indicele mediu al cresterii populatiei (in %, in ultimul deceniu):
-
negatiu (<0):
- redus (0,1-1,0%): Australie, SUA, Spania;
-
mijlociu (1,1-2,0%):
- mare (2,1-2,9%): Mexic, Egipt, Kazahstan;
-
foarte mare (3-5%): Arabia
Analizati acest grafic si exlpicati cum se modifica indicatorii demografici in cele doua momente (A si B) ale tranzitiei.
Deoarece in
momentul A natalitatea este aproape
Explicati fenomenul de tranzitie demografica din ultimile doua secole, utilizand elementele hartii alaturate.
In
ultimele doua secole, cea mai mparte din Africa, unele tari din Asia si
pag 27
Explicati cauzele deplasarilor de populatie care au loc in diferite perioade istorice (utilizand Fig. 1).
O data cu
marile descoperiri geografice, descoperindu-se noi state, acestea au inceput sa
fie populate mai ales cu populatie din
Precizati directiile actuale ale mobilitatii teritoriale a populatiei (pe baza analizei hartii din Fig, 2), identificand cateva exemple de tari din fiecare categorie.
Directiile actuale ale mobilitatii teritoriale a populatiei sunt fluxuri “Sud-Sud” (deplasari din tarile mai putin dezvoltate spre cele care au un deficiu demographic): in interioriul Americii de Sud, in Africa, Din sudul Asiei spre Africa si fluxul “Sud-Nord”: din America Crntrala spre Europa sis pre America de Nord, din Africa spre Europa, din Asia spre Europa, Australia si America de Nord, Din America Centrala spre America de Nord.
Principalele
tari care primesc inimranti sunt:
Principalele
tari de emigrare sunt:
pag 29
Comparati tarile europene (DOC 2) si extraeuropene (DOC 1) sub raportul cresterii populatiei in perioada 1950-2004, utilizand doar datele din aceste doua tabele.
Tarile europene prezinta o crestere mai lenta a populatiei decat tarile extraeuropene.
Analizati tabelul alaturat (DOC. 3), graficul de mai sus (DOC. 4); precizati principalele elemente observate, construind un text scris in acest sens, de cel mult o pagina.
Populatia
tarilor dezvoltate si din America Centrala sufera o crestere lenta pana in
jurul anului 2004 , apoi numarul populatiei va ramane relative constant. Tarile
din Asia si
pag 31
Explicati modul in care influenteaza zonele de litoral concentrarea populatiei.
Mediul litoral ofera conditii favorabile activitatilor umane, dar differentiate dupa zona in care se afla situate. Golfurile, estuarele, stramtorile sunt areale de concentrare a activitatilor economice. Platformele continentale (Marea Nordului, Golful Persic, Golful Mexic etc.) au mari zacaminte de hidrocarburi, exploatarea lor modificand peisajul. Percuitul intensive duce la diminuarea resurselor biotice marine. Turismul litoral se dezvolta aproape in toate regiunile. Poluarea insa este in crestere, Fapt ce afecteaza asezarile omenesti si locuitorii lor.
Comentati, sub raportul concentrarii populatiei, regiunile reci cu cele aride.
Regiunile reci sunt slab sau deloc populate, lafel ca si regiunea tropical arida.
pag 35
Utilizand documentele si figurile alaturate, explicate repartitia geografica a doua familii lingvistice, la alegere.
a) Indoeuropeana: limbi germanice (engleza, germana, olandeza, daneza, suedeza); limbi romanice (spaniola, portugheza, franceza, italiana, romana, catalana); linbi slavo-baltice (rusa, ucrainiana, poloneza, ceha, belarusa, bulgara, slovaca, sarbo-croata); limbi indo-iraniene (hindi, Bengali, urdu, Punjabi, marathi, gujerati, persana, asameza, sindhi, nepali, kurda etc.); alte limbi indoeuropene (greaca, albaneza, armeana).
b) Sino-tibetana: limbi sinice (mandarin, canton, wu, min etc.); limbi tibetano-birmaneze (thai, burma, tibetana).
Crestini
v catolici: Franta, Mexic, Venezuela, Italia, Brazilia;
v protestanti: Australia, Regatul Unit, SUA, Canada, Suedia;
v ortodocsi: Romania, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Bosnia si Hertegovina.
Musulmani
v suniti: Angora, Egipt, Niger, Kazahstan, Pakistan;
v siiti: Iran, Afganistan.
Budisti: Mongolia, Nepal, Thailanda, Vietnam, Myanmar.
Hindusi: India.
Confucianisti si taoisti: China.
Sintoisti: Japonia.
Evrei: Brazilia, Argentina, Franta, Germania, Maroc, Rusia.
Animisti: Australia, Rusia, Mongolia, SUA, Republica Democrata Congo.
pag 36
Fenomenul de imbatranire demografica apare atunci cand rata de natalitate scade favorizand astfel imbatranirea persoanelor.
Forma piramidei varstelor este fusiforma, crescand foarte mult in anii 1967-1969.
pag 39
Factorul care il consider a fii cel mai important in repartitia geografica a populatiei este clima, deoarece ea influenteaza cresterea plantelor si animalelor, necesare hranirii omului.
Omul se poate adapta usor la conditiile de mediu impuse de natura, dar mediul nu se poateadapta la conditiile facute de omdeoarece se distruge.
Omul poate schimba cum vrea mediul, dar asta inseamna si distrugerea naturii prinincalzirea climei, extinderea suprafetelor desertice etc.
pag 45
Densitatea populatiei creste odata cu gradul de urbanizarii a unui oras, iar sistemul de metropole este repartizat unde densitatea populatiei este cea mai mare.
Elementele unei metropole sunt: cladirile inalte, hyperaglomerarea, iluminatul masiv, numarul mare de automobile si spatii de lucru etc.
pag 46
Localitatea natala are ca functie principala extragerea si prelucrarea sari din subteran, iar structura functionala este realizata de cele doua uzine ale orasului cea de Soda si cea de Salina precum si magazinele si spatiile comerciale mari.
Functia Comerciala: oras = loc de intalnire intre oamenii dintr-o regiune pentru facilitarea schimbului produselor;
Functia Industriala: zonele de periferie – zonele in care se concentreaza de obicei toata activitatea economica;
Functia Culturala: atesta gradul de civilizatie si cultura la care a ajuns respectivul oras;
Functia Universitara: prezenta doar in orasele mari si este specifica centrelor universitare;
Functia Religioasa: este categoria centrelor religioase ca: Ierusalim, Vatican, Mecca etc.
Functia Administrativa si Politica: Specifica numai in cazul capitalelor, care sunt de obicei orase mari;
Functia Agroindustriala: caracterizeaza orasele mici si foarte mici, aceasta categorie fiind prezenta doar in cazul tariilor subdezvoltate;
Functia Financiara: este evidenta in cazul oraselor cu o mare activitate de concentrare bancara;
Functia Portuara: specifica oraselor de pe malul marilor sau fluviilor.
Natalitatea si mortalitatea pe Glob si pe Continente
Graficul de mai jos ilustreaza diferenta dintre natalitate si mortalitate pe continente, punand in evidenta diferente mari fata de media mondiala. Se observa indeosebi caracterul deosebit al cresterii populatiei in Africa, America Centrala si de Sud si, proportional, intr-o masura mai redusa, in Asia.
Cresterea totala a populatiei in unele state exrtaeuropene:
STATUL |
Populatia (mil. loc) |
Cresteri 1950-2004 |
||
1950 |
2004 |
(%) |
ori |
|
R.D. Congo Etiopia Egipt Algeria Maroc Peru Nepal Rep, Africa de Sud Australia Afganistan Rep. Coreea Canada Myanmar (Burma) Argentina |
3,9 6,0 11,2 4,9 5,1 8,3 9,3 33,2 16,6 11,3 20,5 8,8 8,9 7,9 8,3 13,3 8,1 11,8 20,3 13,7 18,7 17,1 |
25,7 23,0 58,3 25,0 23,5 36,5 39,1 137,2 67,8 42,3 76,1 32,1 32,2 27,5 27,0 42,7 19,9 28,5 48,5 32,5 42,7 39,1 |
558,9 433,3 420,5 410,2 360,7 339,7 320,4 313,2 308,4 274,3 271,2 264 261,7 248,1 225,3 221 145,6 141,5 138,9 137,2 128,3 128,6 |
6,5 5,3 5,2 5,1 4,6 4,3 4,2 4,1 4,0 3,7 3,7 3,6 3,6 3,4 3,2 3,9 2,4 2,4 2,3 2,3 2,2 2,2 |
Cresterea totala a populatiei in unele state europene :
STATUL |
Populatia (mil. loc) |
Cresteri (1950- 2004) (%) |
|
1950 |
2004 |
||
Olanda Elvetia Polonia Franta Spania Grecia Bulgaria Norvegia Romania Danemarca Suedia Portugalia |
10,1 4,7 24,8 41,7 28,0 7,5 7,2 3,2 16,3 4,2 7,0 8,4 |
16,3 7,4 38,6 60,4 40,2 10,6 7,5 4,5 22,3 5,4 8,9 10,5 |
61,3 57,4 55,6 44,8 43,5 41,3 4,1 40,6 38 28,5 27,1 25,0 |
Primele 20 de state dupa nr de locuitori, in 2004, cu proiectia pana in 2050
STATUL |
Populatia (mil. loc) |
STATUL |
Populatia (mil. loc) |
2004 |
2050 |
||
Cnina India SUA Indonezia Brazilia Pakistan Fed. Rusa Bangladesh Nigeria Japonia Mexic Filippine Vietnam Germania Egipt Iran Turcia Etiopia Thailanda Franta |
1298 1065 293 238 184 159 144 141 1327 127 105 86 83 82 76 69 69 68 65 60 |
India China Pakistan SUA Nigeria Indonezia Brazilia Bangladesh Etiopia Iran Congo Mexic Filippine Vietnam Egipt Fed. Rusa Japonia Turcia Rep. Africa de Sud Tanzania |
1533 ↑ 1517 ↓ 357 ↓ 348 ↓ 339 ↑ 318 ↓ 243 ↓ 218 213 ↑ 170 ↑ 165 ↑ 154 ↓ 131 ↑ 130 ↓ 115 114 ↓ 110 ↓ 98 ↓ 91 ↑ 89 ↑ |
Evolutia populatiei Globului in intervalul 1950-2005 si estimarea cresterii ei pana in 2075
Clasificarea statelor dupa densitate
STATUL |
DENSITATEA (mil. loc) |
STATUL |
DENSITATEA (mil. loc) |
Bahrein Rep. Coreea Olanda Martinica Liban Belgia Japonia Salvador Rwanda Sir Lanka Israel Haiti Reunion Regatul Unit Germania Luxemburg Italia Elvetia China Moldova Rep. Ceha Danemarca Albania |
6774 6450 1266 1014 990 628 588 485 436 399 364 356 347 337 337 310 310 300 290 285 279 246 231 193 192 179 135 131 131 125 122 |
Polonia Portugalia Franta Slovacia Ungaria Serbia si Muntenegru Slovenia Austria Romania Cipru Grecia Croatia Ucraina Spania Macedonia Bosnia si Hertegovina Bulgaria Irlanda Lituania Belarus Letonia Estonia SUA Brazilia Suedia Finlanda Norvegia Fed. Rusa Islanda Canada Australia |
120 114 110 110 107 106 99 97 94 86 83 80 80 79 78 78 68 57 55 50 36 31 30 22 20 15 14 8 3 3 3 |
Indoeuropeana (50,8%): Romania, SUA, Franta.
Sino-tibetana (21,4%): China, Myanmar.
Australo-indoneziana (6,4%): Madagascar, Cambodgia, I. Kalimantan.
Afro-asiatica (5%): Algeria, Arabia Saudita, Egupt.
Nigero-congoleza (4,7%): Republica Democratica Congo, Zambia, Angora.
Dravidiana (3,8%): India.
Japoneza (2,2%): Japonia.
Altaica (2,1%): Mongolia, Kazahstan, Uzbekistan.
Alte limbi (3,6%): Namibia.
Cele mai vorbite limbi de pe Glob (2004)
Limba |
Persoane (mil.) |
Limba |
Persoane (mil.) |
Mandarin Engleza Hindi Spaniola Bengali Araba Portugheza |
940 480 430 390 260 240 210 |
Franceza Urdu Germana Vietnameza Telugu Tamil Italiana |
130 120 100 85 85 85 65 |
Indicele de dezvoltare umana (IDU) pe grupe de state
locurile 1-5
Loc |
Statul |
IDU |
1 2 3 4 5 |
Norvegia Suedia Belgia |
0,942 0,941 0,940 0,939 0,939 |
locurile 170-174
Loc |
Statul |
IDU |
169 170 171 172 173 |
Burkina-Faso Mozambic |
0,325 0,322 0,313 0,277 0,275 |
Valorile IDU sunt calculate de PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), 2003
Evolutia in timp (ultimele doua secole) a ponderii populatiei urbane in populatia globului
Anii |
Ponderea populatiei urbane (%) |
1800 1850 1900 1950 2004 |
3 6 13 28 56 |
Populatia cu varste cuprinse intre 10 si 18 ani din
Varsta (ani) |
Total |
Masculin |
Feminin |
Excendentul masculin |
10-11 11-12 12-13 13-14 14-15 15-16 16-17 17-18 |
346.960 355.985 369.570 332.620 343.273 309.275 304.389 343.262 |
176.293 182.212 188.160 169.580 175.287 157.988 154.976 175.277 |
170.667 173.773 189.410 163.040 167.986 151.287 149.413 167.985 |
5.626 8.439 6.750 6.540 7.301 6.701 5.563 7.292 |
Valoarea PNB pentru primele 15 state in anul 2003
Statul |
% din totalul mondial |
% cumulat |
SUA Japonia Regatul Unit Franta Italia Brazilia Spania Mexic Rep. Coreea Olanda |
30,8 14,5 6,6 4,7 4,6 3,7 3,4 2,1 2,0 1,9 1,6 1,5 1,3 1,3 1,2 |
- 45,2 51,8 56,5 61,1 64,8 68,2 70,3 72,3 74,2 75,8 77,2 78,6 79,9 81,1 |
Componentele habitatului uman
Teritoriul:
- apropiat (locuit direct)
- inconjurator (utilizat)
- caracteristicile substratului, reliefului, clima si microclima, componenta hidrica, invelis biotic, calitatea mediului de viata
Populatia:
- originea, numar
- densitate, repartitie
- structura
Asezarea Umana:
- planul localitatii
- sistemele de cladiri
- infrastructura (strazi, dotari)
- zone functionale
Activitati Econimice:
- Resurse directe
- Conditii si resurse indirecte
- Activitati industriale
- Tipul de tehnologie
- Caile de comunicatie
Calitatea Mediului de Viata:
- Gradul de transformare a mediului natural
- Gradul de poluare (inclusiv sonica)
- Dimensiunea estetica a peisajului
Gradul de urbanizare
Gradul de urbanizare este un indicator care arata ponderea populatiei urbane in totalul populatiei. In prezent, acesta este de 56%. Situtatia la nivel mondial este diferita pe tari. Cel mai inalt grad de urbanizare (peste 70% din totalul populatiei) caracterizeaza cea mai mare parte a Europei Occidentale, SUA si cea mai mare parte a Americii de Sud (majoritatea tarilor avand acesta valoare ridicata)
Tarile foarte populatee (India, China) si o parte din tarile africane au valori ale indicelui de urbanizare de sub 30%.
Taxonomia formelor de aglomerare umana
Forma de aglomerare umana |
Suprafata (km2) |
Populatie (nr. loc.) |
Locuinta individuala Grup de locuinte Sat Grup de sate Oras (individual) Aglomeratie
Conurbatie Metropola Megalopolis |
0,01 - 0,1 0,1 - 1 1 - 10 10 - 102 102 - 103 102 - 104 102 - 104 102 - 104 103 - 105 |
1-10 10-102 102-104 103-105 104-106 106-107 106-107 106-107 107-5x107 |
Cele mai mari concentrari urbane 2004
(populatia – in milioane locuitori)
Limba |
Persoane (mil.) |
Limba |
Persoane (mil.) |
Sao Paolo Ciudad de Mexico Mumbay Los Amgeles Shangai |
27 19,3 18,8 17,9 17,1 15,2 14,8 14,1 13,7 12,7 12,7 12,4 11,5 11,1 11,0 |
Beijing Lagos (Nigeria) Manila (Filippine) Cairo Seul Istanbul Paris Tianjin (China) Moscova Lima (Peru) Bangkok (Thailanda) Londra Bogota Teheran Hong Kong |
10,8 10,6 10,5 10,0 10,0 9,7 9,7 9,3 8,2 8,0 8,0 7,6 7,6 7,2 7,2 |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate