Localizarea si caracterizarea socio-economica a judetului Tulcea

Localizarea si caracterizarea socio-economica a judetului

I.1. Localizarea judetului

Judetul Tulcea se situeaza in sud-estul Romaniei, in jumatatea nordica a Dobrogei, fiind traversat in partea centrala de paralela 45. Este inconjurat din trei parti de apa, avand granita naturala Dunarea atat la vest unde se invecineaza cu judetele Braila si Galati , cat si la nord cu Ucraina, la est Marea Neagra, iar in partea de sud este delimitat de judetul Constanta. Are o suprafata de 8498,75 kmp, reprezentand 3,6% din suprafata totala a tarii, locul 4 in Romania.

I.2. Caracterizarea socio-economica a judetului

In judetul Tulcea a fost inregistrata in anul 2006 o populatie de 252.156 persoane, cu 3,9 % mai putin decat in anul 2001; in aceasta perioada populatia a scazut cu 10.440 persoane, avand drept cauza principala scaderea natalitatii mai ales in mediul rural, dar si emigrarea pentru un trai mai bun. Ponderea populatiei urbane in 2001 a fost de 48,6%, inregistrandu-se in prezent o continua scadere a urbanizarii, in 2006 gradul de urbanizare fiind de 49,2%. Judetul are cea mai mica densitate, 29,7 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 90,9 locuitori/kmp, lucru datorat suprafetei mari acoperita de ape. Aproximativ 90% din populatie s-a declarat de etnie romana, iar ca minoritati etnice intalnim rusi-lipoveni, turci, tatari, rromi, greci ce traiesc in armonie cu romanii, contribuind la diversitatea culturala si religioasa a judetului.

Din punct de vedere al zonelor de acces, subliniez in primul rand importanta portului Tulcea, care este port fluvial si maritim, reprezentand un important nod comercial traditional, atat pentru circulatia marfurilor, cat si a pasagerilor. Portul Sulina este foarte important pentru judet datorita legaturii realizate cu tarile apartinand bazinului Marii Negre. Formele de acces specifice acestora sunt navele fluviale si maritime. In partea de sud, se poate traversa singurul hotar terestru cu trenul si automobilul. O alta cale de acces se poate realiza cu avionul prin intermediul aeroportului din localitatea Mihail Kogalniceanu, aflat la o distanta destul de mica de municipiul Tulcea.

Economia judetului a trecut, dupa 1990, printr-o faza de recesiune, in urma careia rata somajului a crescut pana la 12%, ducand la deteriorarea conditiilor de viata; in ultimii ani insa, a inceput sa se resimta o crestere a nivelului de trai. Datorita specificului sau si asezarii geografice nu are o economie si o industrie bine dezvoltate, clasandu-se printre cele mai sarace judete din tara ca nivel de dezvoltare. Chiar daca agricultura continua sa reprezinte cea mai importanta ramura a economiei judetului, Tulcea ramane principalul constructor si reparator de nave din Romania. Astfel, cele mai dezvoltate ramuri economice ale sale sunt, pe langa agricultura, industria si turismul. Domenii cu pondere semnificativa in PIB-ul judetului sunt productia de alumina, industria textila, feroaliajele. Turismul reprezinta unul dintre sectoarele cu cel mai mare potential de dezvoltare, avand in vedere Delta Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe.

Din totalul salariatilor de 48381, locul 38 pe tara, cei mai multi, 4034 salariati, se regasesc in agricultura, vanatoare, pescuit si pescicultura, domenii urmate de industrie si constructii cu 21755 salariati, servicii 22592 salariati. Se observa o crestere a efectivului salariatilor de la 43822 in 2004, la 48381 in 2006, cea mai mare valoare din perioada 2001-2006 inregistrandu-se in 2001, 48423 salariati. Tot in aceasta perioada se evidentiaza si o scadere continua a ratei somajului in judetul Tulcea, de la 9,2% in 2001 pana la 4,7% in 2006, cind numarul somerilor este de 4340, din care 63% femei. Insa in ultimul an, rata somajului este mai mare comparativ cu a Romaniei, 4,7%, ocupand locul 3 pe tara. Se constata o crestere a numarului somerilor in perioadele dupa inchieierea activitatilor sezoniere din agricultura si constructii, dar si o reducerea a numarului de personal din activitatile de turism. In 2006 castigul salarial brut a fost de 1246 lei, locul 20 pe tara, mai mare decat cel de 1146 lei pe total economie.

I.          Prezentarea potentialului turistic al judetului

Turismul in judetul Tulcea s-a bucurat de-a lungul timpului de o imagine buna, atat pe plan national cat si international, fiind recunoscut ca teritoriu cu potential turistic unic in Europa, care a atras un numar impresionant de turisti din toate colturile lumii. Se remarca prin varietatea de forme de relief, prin obiective turistice specifice, dar mai ales prin Delta Dunarii, una dintre cele mai valoroase si complexe zone turistice.

II.1. Resurse naturale

Principalele forme de relief sunt muntii Macinului si Delta Dunarii. Muntii Macinului sunt cea mai veche formatiune gologica, cu altitudinea maxima de 467m in Varful Tutuiatul; Horstul Dobrogean reprezinta un rest al acestor munti. Delta Dunarii este o campie foarte joasa, cu o suprafata de 580 00ha, locul 3 in Europa si 22 intre deltele lumii. Unitatile fizico-geografice componente ale Deltei: Delta Dunarii propriu-zisa, Delta fluviala, Delta Maritima, Complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunarea Maritima, Zona inundabila Isaccea-Tulcea, Zona Saraturi-Murighiol.

Reteaua hidrografica este reprezentata in principal de fluviul Dunarea cu 267 km, din 1075 pe teritoriul Romaniei, cu bratele Chilia (120 km), Sulina(63 km) si Sfantul Gheorghe(69,7 km), iar lacurile naturale mai importante Razim, Zmeica (lacuri marine), lacul Rotund (lac de lunca), lacurile Dranov, Rosca, Gorgova, Lumina, Merhei, Furtuna, Matita.

Delta Dunarii a fost declarata rezervatie a biosferei prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei. Datorita necesitatii conservarii procesului natural de evolutie si a ocrotirii florei si faunei specifice s-au stabilit zone protejate prin lege ce intrunesc o suprafata de aproximativ 50.000 ha. Se remarca dintre acestea:     Rosca-Buhaiova-Letea, 12.000 ha localizate in depresiunea Matita, Lacul Rosca, Merhei, Sacalin-Zatoane care se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe aprox. 21.000 de ha si Periteasca-Bisericuta-Gura Portitei cu peste 4.000 de ha. In total sunt precizate 18 zone strict protejate, dintre care mai mentionez: Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).

Delta Dunarii se poate identifica cu un muzeu viu diversificat al florei si faunei.

Flora Deltei insumeaza in prezent 1615 specii, reprezentand aprox. o treime din totalul de specii cunoscute in Romania. Datorita elementului acvatic predominant s-a dezvoltat in general vegetatia de balta si in special stuful, Delta Dunarii reprezentand cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume - 240.000 ha. In functie de biotopul pe care il ocupa, se intalnesc urmatoarele categorii de flora: plante acvatice (stuful, bradisul, pestisoara, papura, ciulinii de balta, nuferii, pipirig, rogozul, plaurul, etc.), vegetatie terestra, ce ocupa suprafete mai reduse, in special numai grindurile inalte si este formata din paduri amestecate (plopul alb, plopul negru, stejarul, frasinul, salcia alba, ulmul, salcamul, arbusti si tufisuri-macesul, alunul, porumbarul, lemnul cainesc, cornul, catina alba si rosie, ienuparul, iedera, arbustul de nisipuri, lianele, vita de vie salbatica, etc.), precum si plante medicinale (urzica, menta, sunatoarea, papadia).

Fauna Deltei cuprinde 3491 specii, dintre care 3018 nevertebrate si 473 vertebrate. Pasarile sunt foarte variate, la speciile locale se mai adauga si cele migratoare, dintre speciile rare specifice deltei precizez: pelicanul, egreta, lopatarul, bufnita mare, vulturul codalb, cormoranul. Alte specii de pasari: vulturul plesuv sur, vulturul mic, acvila de stepa, soimul dunarean, pelicanul comun, pelicanul cret, lebada, gasca cu gatul rosu, gasca mare, cocorul, rata neagra. Dintre mamifere se dinting: vidra, nurca, hermina, pisica salbatica, lupul, cainele enot, iepurele; reptile: sarpede de casa, sarpele de apa, broasca testoasa de uscat, broasca testoasa de apa; pesti: crapul, somnul, stiuca, salaul, carasul, linul, bibanul; dintre sturioni: pastruga, nisetrul; dintre amfibieni: tritonul, broasca de apa; insecte: vaduva neagra, miriapodul urias, fluturele de noapte.

Clima face parte din climatul temperat-continetal cu influente sub-mediteraneene. Temperatura medie anuala din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din tara, fiind de 11 grade C in partea vestica si 11,6 grade C in partea estica. Precipitatiile medii anuale sunt de 350-500 mm. Iarna se face simtit aerul arctic, din nord, care provoaca scaderea temperaturii., iar usoara crestere de la vest la est se datoreaza cantitatii de caldura generata de stralucirea soarelui, care are o durata medie de aproximativ 2.300-2.500 de ore. Radiatia solara globala ajunge pana la valori de 125-135 kcal/cm² anual, fiind cele mai mari din tara. Temperatura maxima inregistrata a fost de 39,7 grade C in partea vestica si 37,5 grade C in partea estica, iar minima a fost de -27,2 grade C in partea vestica si -25,6 grade C in partea estica.

Dintre resursele naturale intalnite, resursele subsolului sunt reprezentate de roci vulcanice de natura porfirica si granite, de calcarele exploatate ca roci de contsructii sau roci ornamentale, de roci bazice utilizate in lucrari de constructie de drumuri si cai ferate. Resursa de apa este cea mai importanta dintre resurse; in judetul Tulcea apele sunt grupate in doua bazine hidrografice - Dunare si Litoral, care ocupa 71% respectiv 29% din suprafata judetului. Resursa de sol este tot atat de importanta ca si resursa de apa; in judetul Tulcea reprezentative sunt : terenurile arabile, viile, livezile si gradinile, pasunile. Judetul dispune, de asemenea, de diverse resurse balneare: ape minerale si mineralizate, namoluri terapeutice.

II.2. Resurse antropice

Cetatile au o insemnatate deosebita in cultura acestui judet, concentrand in mare parte istoria din teritoriu prin diversitatea acetora: cetati greco-romane (Cetatea Orgame/Argamum, Cetatea Beroe, Cetatea Troesmis, CetateaArrubium, Cetatea Dinogetia, Cetatea Noviodunum, Cetatea Aegyssus, Cetatea Salsovia, Cetatea Halmyris, Cetatea Libia), cetati medievale (Cetatea Enisala, Cetatea Proslavita) si complexul paleocrestin Niculitel.

Lacasele de cult sunt clasificate astfel: biserici medievale (Biserica 'Sf Atanasie' - Niculitel, Biserica cu plan treflat), manastiri, secolele XIII - XIX d. Chr. (Manastirea Cocos, Manastirea Saon, Manastirea Celic Dere, Manastirea Uspenia, Manaatirea Vovidenia), biserici din ecopca contemporana (Biserica Rusa, Biserica Lipoveneasca, Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Unitatii militare, Biserica Catolica, Biserica Adventista), geamii, secolele XVII - XIX d. Chr. Si epoca contemporana (Geamia Azizie, Geamia lui Ali Gazi Pasa), sinagogi (sinagoga din Tulcea).

In judet se gasesc 3 monumente: Monumentul independentei (1879, fondat in prezenta dr.Carol Davila, realizat de George Vasilescu, inaugurat in 1904, refacut in 1932 si 1977), Monumentul lui Mircea cel Batran (ridicat in anii 1900-1902), Monumetul Spiru Haret (executat in bronz de sculptorul tulcean Vasile N. Chiriachide si inaugurat in 19230).

Muzee si obiective din judetul Tulcea sunt: Institutul de cecetari eco-muzeale (infiintat in noiembrie 1949 in casa lui Avramide, continand obiecte arheologice, de geologie, piese numismatice si din diverse domenii ale stiintelor naturii), Muzeul de arta (inaugurat in 1982, ce detine capodopere apartinand lui Darascu, Tuculescu, Ciucurencu, Lucian Grigorescu, dar si modernistilor precum Maxy, Marcel Iancu, Victor Brauner si altii, picturi, icoane vechi pe lemn si sticla, piese de arta decorativa orientala, piese de arta grafica), Muzeul de stiintele naturii "Delta Dunarii"(1949, detine acvarii cu specii de pesti si reptile, colectie cu specii de pasari, insecte rare, esantioane geologice, specii de plante pe cale de disparitie), Muzeul de istorie si arheologie (deschis in 1075, dispune de un bogat patrimoniu arheologic), Muzeul de etnografie si arta populara (organizat in 1989, ofera imagine de ansamblu asupra culturii si civilizatiei traditionale din Dobrogea), Gospodaria Taraneasca conservata "in situ" din Enisala, Casa Panaghia, Casa Memoriala Panait Cerna.

Din punctul meu de vedere judetul Tulcea constituie o importanta sursa de bogatie pentru tara, o regiune privilegiata, detinand in special un potential turistic foarte putin exploatat. Printr-o modernizarea a infrastructurii si prin noi proiecte de dezvoltare turistica, economica, sociala, Tulcea va deveni cu siguranta una dintre principalele destinatii turistice, turismul fiind dupa parerea mea cam singura activitate care ii poate aduce adevarate beneficii si care ii poate ridica nivelul de trai.

II.3. Obiceiuri si traditii

Obiceiurile sunt reprezentate printr-o serie de credinte, gesturi, acte cu o anumita valoare, care, indeplinite conform traditiei intra in cursul normal al desfasurarii activitatilor cotidiene; se pot distinge, asadar, mai multe obiceiuri in functie de anotimp.

Obiceiurile de primavara, obiceiurile practicate in seara de "Lasatul Secului" (apa, focul, ramura verde capata functii magice in acest context, obiceiul are in centrul sau focul cu sensul de purificare, prin arderea furajelor anului ce si-a incheiat ciclul, se face loc noii vegetatii), obiceiuri de Paste, cele practicate in Sambata de Florii (cantecul specific marturiseste moartea violenta a lui Lazar, bocetul fetelor si transformarea eroului in vegetatie au o valoare magica: tot asa sa rodeasca si pamantul).

Obiceiuri de dupa Pasti "Paparuda" se practica in a treia zi de Pasti. Un rol important il are invocarea ploii si trebuie respectat stropitul cu apa a participantilor din alai impodobit cu flori sau ramuri verzi, ce canta pentru ploaie si danseaza. Paparudele sunt stropite de gazde sau se stropesc intre ele, imitand ploaia, iar florile si ramurile verzi reprezinta bogatia culturilor ce vor regenera. Tot in genul acesta se mai practica si "Coloianul": se face o papusa din lut care se ingroapa, iar dupa 9-40 de zile este deshumata, rupta in bucati ce se arunca pe camp. Astfel, "Coloianul" influenteaza, asemenea zeului antic, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.   

Obiceiurile de iarna fixeaza o anumita etapa, de trecere de la anul vechi la anul nou. Gesturile si dansurile ritualice ale ceremonialul de sarbatoare se intalnesc la obiceiurile cu masti: "Mosoiul" se practica in seara Ajunului de Craciun - "Oleleu" - sau in jocuri cu masti precum "Ursul", "Capra", "Brezaia". Colindatul este practicat in seara ajunului de Craciun mai in toate regiunile din tara, reprezentand o reinviere a traditiei, avand ca intrumentar de producere a zgomotelor talanga, biciul, buhaiul. Astefel, in fiecare an, in luna decembrie, se organizeaza de catre clubul elevilor din Macin si Babadag Festivalul de datini si obiceiuri de iarna "Lerui Ler", prin care se pezinta colinde si obiceiuri de iarna. In obiceiul "Oleleu", flacaii bat cu talangile in pamant asezati in cerc sau semicerc, iar gestul cand inconjoara casa se spune ca apara de spiritele rele. "Semanatul" presupune aruncarea de catre copii a boabelor de grau, porumb, fasole, pentru cresterea bogatiei anului ce va veni. Un alt obicei, in ziua de Boboteaza, cand flacaii se arunca in apa pentru prinderea crucii. Intrecerea cu cai desfasurata in aceasta zi semnifica un ritual de initiere. In ziua de astazi, obiceiul este considerat o modalitate de pastrare a traditiei, de destindere, de recreere.

II.4. Evenimente locale

Municipiul Tulcea, poarta de intrare in Delta, oras cu rezonanta istorica, se distinge si prin bogatia activitatilor culturale artistice, stiintifice si economice de interes municipal si judetean, desfasurate cu implicarea Primariei Municipiului Tulcea si a Consiliului Local Tulcea.

Se disting festivaluri ca "George Enescu" ( Festival si Concurs de Interpretare de Muzica Clasica, 20-25 Mai), "Pestisorul de aur" (Festival International Folcloric, august), Festivalul Apei si al Pescuitului (septembrie 21-22), Festivalul Vinului Niculitel (octombrie12-13), Festivalul concurs de muzica usoara "Armonii maciene" (21-23 iunie Macin), Festivalul Berii (iunie-septembrie), Festivalul international al tineretului - Scoala de sah "Dunarea de jos" (august), "Sulina 2005" (Festival National de Creatie si Interpretare a Muzicii Usoare Romanesti, 26-28 august), Serbarile Deltei ( Festival folcloroc al minoritatilor etnice, 29-30 iulie).

Alte evenimente cu potential de atragere a turistilor sunt concursurile, organizate cu specific diferit cum ar fi: "Constantin Gavenea" (concurs national de pasteluri, aprilie, organizat in cadrul Muzeului de Arta Tulcea), "Alexandru Ciucurencu" (Concurs de Arta, iunie), Cupa Porto-franco (Concurs de volei pe plaja din Sulina), Cupa Razelm (Concurs de pescuit la Jurilocva, iulie), Competitia Nautica-Pescareasca "Ivan Patzaichin", august 12-15, promoveaza traditiile locale ale asezarilor de pescari din delta), Concurs de Carting (aprilie); expozitii : Expozitia "Pastele in traditia romanilor"(15aprilie-15 mai, Muzeul de Etnografie si Arta populara, expozitie de oua incondeiate si icoane bizantine pe lemn), Expozitia reprospectiva "Marcel Chirnoaga" (27 aprilie-27 mai); zilele orasului: "Zilele Municipiului Tulcea"-Ziua Marinei (15-16 august, o serie de evenimente artistice), Zilele Dobrogei (noiembrie 10-14).

Consider ca judetul Tulcea a dezvoltat de-a lungul timpului un potential turistic de o valoare inestimabila, cu o istorie si o viata culturala europeana, monumente si cladiri ce te poata in lumea legendei, strabatut de Dunare si dominat de Delta te scalda prntr-o multitudine de plante si te surprinde printr-o diversitate de vietati. Protejand aceste averi si investind in acesta zona, vom atrage cu siguranta interesul turistilor de pretutindeni.

II.       Analiza infrastructurii generata si specifica

III.1. Infrastructura generata

Accesul in judet se poate realiza prin diferite cai de acces, in functie de nevoile, dorintele si preferintele fiecaruia. Se doreste o modernizare si dezvolare a tuturot cailor si formelor de acces pentru asigurarea confortului turistilor, atat romani, cat si straini. Dat fiind faptul ca judetul este inconjurat in trei parti de apa, accesul pe cale terestra se realizeaza numai in sud prin urmatoarele drumuri (Bucuresti-DN2-Harsova-DN22A-Tulcea, Galati-DN2B-Braila-DN22-Tulcea, Constanta-DN22-Tulcea) si cai ferate (Bucuresti-Medgidia-Tulcea, Constanta-Medgidia-Tulcea). Lungimea totala a drumurilor este de aprox. 1318 km, din care modernizate doar 26%, iar lungimea totala a cailor ferate de aprox 108 km, toate fiind linii normale cu o singura cale.

Caile de acces cu navele maritime si fluviale au ca centre portul maritim si fluvial Tulcea si portul maritim Sulina. O alta cale de acces este cu avionul, pe ruta Bucuresti-Tulcea, prin intermediul aeroportului Mihail Kogalniceanu situat in apropiere de Tulcea.

La capitolul utilitati judetul se prezinta astfel: totalul localitatilor cu retea de distributie a apei sunt in numar de aprox. 67, din care municipii si orase 5, lungimea totala simpla a acesteia fiind de aprox. 962,4 km, din care in municipii si orase aprox. 316,8 km; totalul localitatilor cu canalizare publica sunt in numar de aprox. 12, din care municipii si orase 5, lungimea totala simpla a conductelor de canalizare fiind de aprox. 106,3 km; localitatile in care se distribuie gaze sunt in numar de 2, din care un singur oras are retea de distributie.

III.2. Infrastructura specifica

Pe langa atractiile teritoriului si infrastructura generata, foarte importanta pentru dezvolarea activitatii turistice este infrastructura sfecifica, ce asigura satisfacerea cerintelor turistilor prin conditiile si serviciile oferite, dar si prin diversitatea ofertelor in ceea ce priveste confortul, bineinteles cu respectarea rapotului calitate-pret. In functie de categoria de confort stucturile de cazare pot fi impartite in 6 grupe, conform tabelului urmator:

Tabel 1 Numarul si capacitatea structurilor de primire cu functiuni de cazare turistica pe categorii de confort in Tulcea si Romania.

Sursa: "Principalii indicatori ai structurilor de primire turistica cu functiune cazare in judetul Tulcea, 1995-2006", Editia 2007, Biblioteca INSSE.

Cum se poate observa si din tabel si din grafic, in Judetul Tulcea nu se poate asigura un maxim de confort, deoarece nu exista nici o unitate turistica cu grad de confort de 5 stele. In ceea ce priveste hotelurile de 4 stele, cel mai mare confort din judet, ele detin o pondere de 4,5% din totalul pe tara; o pondere relativ mica dupa parerea mea, avand in vedere obiectivele de interes international. Mai numeroase sunt unitatile cu un grad de confort de 2 stele, dar ponderea cea mai mare in totalul tarii o au cele de 3 stele. Cele mai multe locuri de cazare insa, o au hotelurile de 3 stele. Comparativ cu Romania pot spune ca Tulcea prezinta ponderi mai mari a capacitatii de cazare in total pe tara in cazul unitatilor cu un nivel mediu de confort, avantaj in ciuda nivelului de trai scazut.

Pentru a analiza unitatile de cazare turistica prezente in Judet, mi-am propus sa folosesc ca indicatori: numarul de locuri si mii locuri zile in perioada 2001-2006; voi prezenta astfel evolutia acestora in urmatoarele tabele ce vor caracteriza valoric tipologia structurilor de primire turistica, destul de variata in acest judet: hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, canbane turistice, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, poposuri turistice, casute turistice, tabere de elevi si prescolari, pensiuni turistice urbane, pensiuni turistice rurale, pensiuni agroturistice, spatii de cazare de pe navele fluviale si maritime.

Tabel 2 Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica Um=locuri

Sursa: "Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007", Biblioteca INSSE.

Dupa cum se observa, de-a lungul celor 6 ani numarul total al locurilor de cazare s-au dublat avand o evolutie diferita, atat in functie de tipologia structurii de cazare turistica, cat si in cadrul aceleiasi forme. Astfel, ponderea cea mai mare din totalul capacitatii de cazare in decursul acestei perioade o detin hotelurile.

In anul 2006, spre deosebire de anul 2001 tipologia acestor structuri de cazare este cu mult mai variata; apar spatii noi de cazare in popasuri care detin o pondere foarte mica(1%), in casute (4%), pensiuni urbane (4%) si pensiuni rurale (9%) , pe nave fluviale si maritime (2%). Comparativ cu anul 2001, in 2006 se produc schimbari semnificative a nivelului ponderilor detinute de unitatile de cazare deja existente in 2001, cu exceptia hotelurilor au condus detasat in tot acest timp (40%, respectiv 29% in ultimul an). Spre exemplu, taberele, care in 2001 ocupau locul 2 ca pondere ajung pe locul 3, devansate de compingurile care de la o pondere de 12% ajung la 23%, pe locul 2 in 2006, la mica distanta de hoteluri. Numarul de locuri din moteluri si hanuri au o scadere destul de mare, de la o pondere de 16%, la 2%, iar cele din vile credsc remarcabil de la o pondere de 2%. Pana la 12%, in timp ce cabanele detin in continuare ponderi nesemnificative.

Tabel 3 Capacitatea de cazare in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica    Um= locuri zile

Sursa: "Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007", Biblioteca INSSE.

Referitor la numarul total de locuri zile de cazare, acesta a inregistrat scaderi in anii 2002 si 2003, apoi a crescut continuu pana in ultimul an, cand s-a inregistrat o valoare mai mare cu 6,4 % fata de anul 2001. Hotelurile ocupa si de aceasta data o pondere mare, chiar foarte mare in acest caz (50% in 2001, respectiv 46% in 2006). Taberele se mentin pe acelasi loc si in 2006, comparativ cu 2001, insa cu o pondere semnificativ redusa. Capacitatea de cazare in locuri-zile scade in mod evident in cazul motelurilor si hanurilor de la la 13 puncte procentule la numai 2, in timp ce din punct de vedere al procentului ocupat in totalul locuri-zile de cazare vilele recupereaza remarcabil ajungand de la numai 2 puncte procentuale la 18. Diferit de 2001 se remarca o capacitate de cazare in locuri-zile in ceea ce priveste campingurile, popasurile, pensiunile rurale si urbane.

Tabel 4 Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune %

Sursa: "Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007", Biblioteca INSSE.

Utilitatea deosebita a indicilor de utilizare neta a capacitatii in functiune se remarca in cazul analizei ponderii numarului de locuri ocupate. Acestia prezinta un trend ascendent din anul 2003 cand inregistreaza o valoare de 20,8%, pana in anul 2005 cand aceasta valoare ajunge la 27.3%, in 2006 scade la 24,4%. Consider ca valorile sunt mici datorita sezonalitatii turismului in general, iar cresterea acetora se datoreaza intr-o oarecare masura factorilor care influenteaza cresterea numarului de turisti

In plus fata de infrastructura prezentata anterior, echipamente ca restaurante, terase, baruri, parcuri contribuie la cresterea gradului de multumire a turistilor. Cele mai multe si mai moderne astfel de unitati se gasesc in special in municipiul Tulcea in numar de 9 restaurante, 2 restaurante-cofetarii, 2 pizzerii, dintre toate numai 2 cu program non-stop; in plus fata de acestea inca 3 fast-fooduri; si 3 parcuri: Parcul Personalitatilor, Parcul Spiru Haret, Parcul Pensionarilor.

III.           Analiza circulatiei turistice si previzionarea circulatiei viitoare

IV.1. Analiza circulatiei turistice

Pentru stabilirea unei strategii eficace si eficiente este necesara analiza tuturor factorilor care o influenteaza. Analiza circulatiei turistice are o importanta primordiala pentru culegerea informatiilor necesare; ne intereseaza asadar numarul total de turisti romani si straini, precum si cele mai dezvoltate forme de turism din judetul Tulcea, scopul calatoriei. Dupa motivatia calatoriei cele mai intalnite categorii de turism in acest teritoriu sunt: turismul de loisir, recreere si vacante, turismul pentru tratamente medicale, agroturismul.

Tabel 5 Numarul total de turisti romani si straini cazati in judetul Tulcea in perioada 2001-2006

Sursa: "Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007", Biblioteca INSSE.

Pentru o analiza mai exacta a tendintelor de crestere sau scadere a numarului de turisti pe total sau numarului acestora in functie de resedinta permanenta, voi apela la calcularea indicilor de dinamica, relativi si absoluti.

Tebel a Calculul indicilor relativi, absoluti si medii pentru nr. total de turisti in judettul Tulcea

Tabel b Calculul indicilor relativi, absoluti si medii pentru nr. total de turisti romani in judettul Tulcea

Tabel c Calculul indicilor relativi, absoluti si medii pentru nr. total de turisti staini in judettul Tulcea

In urma analizei efectuate mai sus se pot desprinde urmatoarele informatii:

Dinamica cea mai mare fata de anul de baza (tabelul a) s-a inregistrat in anul 2005, cand nr. total al turistilor a crescut de 1,66 ori fata de perioada analizata. In cazul turistilor romani (tabelul b), aceasta s-a inregistrat in anul 2006 cu o crestere de 1,39 ori fata de anul 2001. O perioada semnificativ dinamica se observa in anul 2005 in cazul turistilor staini al caror numar a crescut cu 31,3% comparativ cu 2001.

Media nr. total al turistilor este de 57015, iar cea a turistilor romani este de 44554,5 si cea a turistilor straini de 12469,6; in perioada vizata nr. total al turistilor s-a modificat in medie de 1,08 ori (cu 4909,8 turisti), al celor romani de 1,06 ori (cu 16006 turisti), a celor straini de 1,20 ori (cu 1708, 6 turisti).

Tabel 6 Numarul total de innoptari ale turistilor romani si straini in judetul Tulcea in perioada 2001-2006

Sursa: "Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007", Biblioteca INSSE.

Tabel 7 Sejurul mediu al turistilor in judetul Tulcea in perioada 2001-2006

Acest indicator ne arata numarul mediu al zilelor de sedere in judetul Tulcea. In perioada 2001-2006 se observa variatia acestui indicator intr-un interval restrans 1-3, durata cea mai mare a sejurului pe total turisti inregistrandu-se in anul 2002 (2,19 inoptari ale unui turist cazat), iar cea mai mica in anul 2004 (1,78).

Tabel 8 Densitatea turistica in raport cu suprafata tarii in judetul tulcea in perioada 2001-2006

Densitatea se mai poate calcula prin raportare la populatia judetului, exprimandu-se prin numarul de turisti ce-i revin unui locuitor. Densitatea turistica in raport cu suprafata tarii indica, cat de solicitat este judetul Tulcea ca destinatie turistica. Cea mai mica densitate a totalului de turisti, conform tabelului de mai sus, s-a inregistrat in anul 2002 (4,27 turisti pe kmp), iar cea mai mare densitate in anul 2005 (9,12).

IV.2. Previzionarea circulatiei viitoare

Pentru a previziona circulatia turistica in perioada 2007-2010 in judetul Tulcea am ales sa previzionez numarul de innoptari folosind 3 metode si anume: metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar; previziunea propriu-zisa se va realiza prin aceea metoda care va ajusta seria de date si cu cel mai mic coeficient de variatie.

Tabel 9 Metoda I - metoda sporului mediu

Calculam mai intai sporul de evolutie necesar calculelor tabelare: daca <5%, atunci metoda ajusteaza bine seria de date.

=>

=> >5% ( metoda nu ajusteza bine seria de date)

Tabel 10 Metoda II - metoda indicelui mediu de dinamica (tabel 10)

Calculam mai intai indicele mediu de evolutie necesar calculelor tabelare:

daca <5%, atunci metoda ajusteaza bine seria de date.

=>

=> >5% ( metoda nu ajusteza bine seria de date)

Tabel 11 Metoda III - metoda trendului liniar

Calculam mai intai o fuctia , unde si

daca<5%, atunci metoda ajusteaza bine seria de date.

>5% ( metoda nu ajusteza bine seria de date)

In concluzie, niciuna dintre metode nu ajusteaza bine seria de date, dar cel mai mic coeficient de variatie s-a obtinut in cadrul primei metode; asadar, previziunea numarului innoptarilor in judetul Tulcea, perioada 2007-2010 se va realiza prin metoda sporului mediu astfel:

Tabel 12 Valorile previzionate ale numarului de innoptari in judetul Tulcea, 2007-2010

Cronograma din figura alaturata reda trendul ascendent al valorilor previzionate pentru numarul innoptarilor pana in anul 2010, in care se prevede un total de peste 177 mii innoptari; prin urmare, consider ca vom avea un numar din ce in ce mai mare de turisti, cresterea datorandu-se probabil efectelor investitiilor oamenilor de afaceri, in special in Delta Dunarii.

IV.            Propuneri de valorificarea a potentialului turistic

Turismul, ramura economica cu un extraordinar potential de dezvoltare, ar trebui sa constituie principala prioritate a actiunilor administratiei publice locale, dar si a statului in general, pentru ca acest templu al naturii detinut de judetul Tulcea nu este numai al locuitorilor tulceni, dar si al nostru.

Potentialul turistic este foarte ridicat putand genera o multitudine de oportunitati de exploatare, pacat ca nu stim ce sa facem cu el sau pacat ca nu vrem sa-l valorificam. Pentru a gasi solutiile, foarte important este sa gandim din perspectiva turistului, care trebuie satisfacut din toate punctele de vedere: confort, cultura, infrastructura, obiective turistice atractive, astfel scopul nostru este sa asiguram un nivel cat mai inalt al gradului de satisfacere al acestuia.

Printre principalele obiective ar fi dezvoltarea infrastructurii de turism si de servicii: dezvoltarea de structuri urbane in orasele mai putin dezvoltate, asigurarea eficientei si sigurantei traficului, dezvoltarea si modernizarea cailor de acces in special in Delta Dunarii (unde legaturile de transport sunt extrem de instabile) si in satele izolate, sporirea numarului lucrarilor hidrotehnice, cresterea cheltuielilor de cercetare, dezvoltare, inovare (prin investitii care se vor recupera cu siguranta intr-un timp relativ scurt), dezvoltarea infrastructurii de servicii publice, utilitatilor in orase si imbunatatirea managementului deseurilor, atragerea de investitii straine, cresterea dotarii medico-sanitare, pregatire profesionala a lucratorilor in serviciile de turism, cresterea calitatii serviciilor prin adoptarea unor norme europene, cresterea dotarii medico-sanitare.

Avand in vedere situatia din prezent a portului turistic Tulcea si necesitatea de dezvoltare din punct de vedere al utilitatilor turistice, este necesara realizarea unor proiecte de modernizare si dezvoltare a infrastucturii si suprastructurii de transport fluvial de pasageri in cadrul portului. Toate aceste masuri pot ajuta la patrunderea activa a teritoriului in cadrul circuitelor turistice importante din Romania si din zona de S-E a Europei.

Un rol important in toata aceasta actiune il are promovarea judetului Tulcea, atat in tara, cat si in afara. Aceasta este facilitata in prezent de interesul national pentru conservarea biodiversitatii si prin sustinerea turismului in Delta Dunarii. Ideal ar fi sa se faca auzite toate valorile judetului, sa fie promovate, dezvolate si adaptate standardelor activitati ca: partide de pescuit pentru pescari amatori, dar si profesionisti, excursii de tip "safari" pentru fotografii amatori sau profesionisti in functie de regiunea pe care doresc sa o viziteze, activitati de vanatoare, birdwatching, plimbari cu barca si salupa, festivaluri si concursuri specifice locale.

Foarte interesant mi s-ar parea realizarea unor instalatii de trasport prin cablu in diferite puncte stretegice in Delta Dunarii; construirea unei tabere de elevi in inima deltei, o tabara "plutitoare" de confort peste medie, in care sa se atraga turisti din toate colturile lumii prin organizarea de diferite activitati specifice, expeditii, programe culturale si artistice realizate in specificul zonei. Tot pe aceasta idee, consider ca ar trebui atrasa investitia pentru construirea unui hotel de 5 stele in vederea asigurarii unui grad maxim de confort intruna dintre cele mai valoroase atractii europene.

In concluzie, din punctul meu de vedere, judetul Tulcea dispune de un potential turistic extrem de valoros, dat fiind caracterul unic al Deltei, asa cum am mai spus. Valorificarea acestui potential prin dezvoltarea si modernizarea infrastructurii, a serviciilor oferite, a obiectivelor de atractie va avea efectele pozitive asteptate atat la nivel de judet, dar si la nivel de tara. Investitile vor determina cu siguranta o limitare din ce in ce mai accentuata a procesului de migrare a populatiei tinere din zona, realizarea unui grad mare de ocupare a fortei de munca, toate acestea ducand la o crestere a nivelului de trai pentru locuitorii judetului. Multe tari si-ar dori o delta ca o noastra, iar noi pentru ca o avem trebuie sa profitam de potentialul pe care ni-l ofera, trebuie sa fim capabili sa-l protejam si sa-l dezvoltam.