 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
I. PREZENTARE GENERALA
INTINDERE
Republica Turca (limba turca: Türkiye), este o tara intinsa pe doua continente. 97% din suprafata tarii se afla in Asia (Anatolia) si 3% in Europa (peninsula Balcanica). Turcia are granite cu opt tari: Grecia si Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia si Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; si Irak si Siria la sud. Turcia este o republica democratica, laica, constitutionala al carei sistem politic a fost stabilit in 1923. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC si Consiliului Europei. In octombrie 2005, Uniunea Europeana a deschis negocierile de aderare cu Ankara.
Stramtoarea Bosfor care separa Asia de sud-vest de Europa de sud-est se afla in Turcia. Anatolia e situata intre Marea Neagra la nord si Marea Mediterana la sud, si Marea Egee si Marea Marmara la vest. Unii geografi considera Turcia ca o parte a Europei datorita anumitor caracteristici culturale, politice si istorice. Datorita pozitiei sale geografice intre Europa si Asia si intre trei mari, Turcia a fost o rascruce istorica, patria si campul de lupta a mai multor mari civilizatii si un centru de comert.
CLIMA
Clima Turciei este temperat-maritima pe litoralul Marii Negre si subtropicala pe litoralul Marii Mediterane
Litoralul Marii Mediterane si al Marii Egee au parte de veri fierbinti si ierni blande si ploioase. Sunt crescuti maslini si citrice, smochine, struguri, bumbac si fructe primavaratice. Paduri rarefiate alterneaza cu iarba mica. Podisul central al Anatoliei are un climat continental cu veri fierbinti si ierni mai reci decat cele de pe litoral. Pe litoralul mediteranean si al Marii Egee mai mult de o treime din precipitatiile anuale (650 mm) cad in decembrie si ianuarie. Podisul primeste doar jumatate din cat primeste litoralul, dar sunt mai bine repartizate in timpul anului. Campiile si terenurile arabile abunda pe platou cu paduri pe pantele mai inalte.
Regiunile inalte din est au ierni lungi si reci. Se gasesc cateva paduri iar la punctele mai inalte este comuna vegetatia alpina, iar padurile umede de foioase ce se gasesc de-a lungul Marii Negre, au climatul bland si ploios.
In ianuarie, temperaturile medii sunt de 5°C in nord, la Samsun, -4°C in podisul Anatoliei la Kayseri si 11°C in sud, la Antalya. Precipitatiile sunt reduse in sud si centru (in jur de 400 mm/an) si bogate in nord-vest, pe litoralul Marii Negre (1.600 mm/an).
POPULATIA
Teritoriul Turciei a devenit casa pentru mai multe grupuri distincte din punct de vedere etnic si cultural, de la hititi, frigieni si asirieni la greci, persi si arabi. Stramosii nomazi ai turcilor au venit din centrul Asiei cucerind Imperiul Arab si Bizantin, proclamandu-se conducatori. Ei au lasat urme in cultura si in limba turcilor, fiind un instrument de lupta impotriva Crestinismulul.
Turcia are o populatie de 66.493.970 locuitori si o densitate egala cu 85 loc./km2 , dintre care 74% locuiesc in mediul urban. Cele mai mari concentratii sunt in Istanbul si pe litoral.
Desi Istanbul este cel mai mare oras, capitala este la Ankara. Alte orase importante sunt Izmir, Adana si Bursa.
Limba oficiala este turca, iar aproximativ 10% din populatie vorbeste alta limba, de obicei kurda sau araba.
Islamul este cea mai mare putere religioasa din Turcia din 1928. Din totalul populatiei, 99% sunt musulmani, cei care cred in Iisus fiind doar in numar de 20.000.
RESURSELE NATURALE
In afara de carbune si minereu de fier, Turcia are un numar mic dar important de depozite minerale: crom (langa Guleman si Fethiye), magnetita (Divrigi) si plumb si zinc in cateva regiuni. Se gasesc si cupru si argint si de asemenea petrol in sud-est.
Turcia este o importanta parte a productiei minerale din lume. Ea este printre liderele mondiale in privinta prelucrarii de minereu de crom, extragand 1,7 milioane tone in 1996. Exporta cupru (58.000 tone). Extractia de combustibil fosil este folosita in special in acoperirea nevoilor interne; in 1999 Turcia producea 23 milioane bari de petrol, 850 milioane tone de carbuni. O mare parte din el era lignit de slaba calitate, desi cantitati de carbune superior erau extrase. Alte minereuri includeau bauxita, minereu de fier, magneziu, plumb, zinc si sulf. De asemenea, Turcia se afla pe locul 5 in lume in cea mai mare utilizare directa a puterii geotermale.
Turcia detine 40% din rezervele mondiale de marmura (in peste 100 varietati) si la unele resurse minerale, intre care: 66% din rezervele mondiale de bor, 50% din rezervele de pirita, 20% din resursele de bentonita, 6,9% din resursele de bariu, 4,9% din resursele de azbest, 2,5% din resursele de wolfram si antimoniu si 1.1% bauxita, mercur si zinc. Turcia ocupa locul 3 mondial in privinta consumului de aur (peste 80 tone) dupa China si India, fiind urmata de SUA.
Turcia este o tara partenera a programului energetic al Uniunii Europene INOGATE, care are patru puncte cheie: consolidarea securitatii energetice, convergenta pietelor de energie de stat membru pe baza principiilor UE, piata interna a energiei, sprijinul pentru dezvoltarea durabila a energiei, precum si atragerea de investitii pentru energie, proiecte de interes comun si regionale.
ECONOMIA TURCIEI
Rata de crestere a PIB 2002 - 2007 in medie de 7,4%, a facut din Turcia una dintre economiile cu cea mai rapida crestere din lume in acea perioada. Cu toate acestea, cresterea PIB-ului a scazut la 4,5% in 2008, si de la inceputul anului 2009, economia Turciei a fost afectata de criza financiara mondiala, iar FMI prognoza o recesiune globala de 5,1% pe an, comparativ cu estimarea guvernului turc de 3,6%.
Economia Turciei nu mai este dominata de activitatile agricole traditionale in zonele rurale, dar mai ales de un complex extrem de dinamic industrial in marile orase, in mare parte concentrate in provinciile de vest a tarii, impreuna cu un sector dezvoltat de servicii. In 2007, sectorul agricol a reprezentat 8,9% din PIB, in timp ce sectorul industrial a reprezentat 30,8% si sectorul serviciilor a reprezentat 59,3%.
Alte sectoare cheie ale economiei Turciei sunt sectorul bancar, constructii, aparatele electrocasnice, electronice, textile, rafinarii de petrol, produse petrochimice, produse alimentare, industria miniera, fier si otel, industria de masini si industria de automobile. Turcia are o mare industrie auto, care a produs 1.147.110 de vehicule cu motor, in 2008, clasandu-se pe locul 6 ca cel mai mare producator din Europa (in spatele Marii Britanii si deasupra Italiei), precum si pe locul 15 ca cel mai mare producator din lume. Turcia este de asemenea una dintre cele mai mari natiuni de constructii navale, in 2007, tara s-a clasat pe locul 4 in lume (in spatele Chinei, Coreei de Sud si Japoniei) in ceea ce priveste numarul de nave comandate, si, de asemenea, 4 in lume (in spatele Italiei, SUA si Canadei) in ceea ce priveste numarul de comenzi de iahturi.
Turcia este un membru fondator al Organizatiei Natiunilor Unite (1945), OCDE (1961), OIC (1969), OSCE (1973), ECO (1985), OCEMN (1992) si G-20 economii majore ( 1999). La 17 octombrie 2008, Turcia a primit voturi din 151 de tari si a fost aleasa in calitate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite, in numele Europei Occidentale, impreuna cu Austria, care a primit 132 de voturi. Aderarea Turciei la Consiliu in mod eficient a inceput pe 1 ianuarie 2009. Turcia au fost anterior un membru al Consiliului de Securitate ONU, in 1951-1952, 1954-1955 si 1961.
In conformitate cu orientarea sa traditionala de Vest, relatiile cu Europa au fost intotdeauna o parte centrala a politicii externe turcesti. Turcia a devenit un membru fondator al Consiliului Europei in 1949, a aplicat pentru calitatea de membru asociat al CEE (predecesorul ale Uniunii Europene), in 1959 si a devenit membru asociat in 1963. Dupa decenii de negocieri politice, Turcia a solicitat drepturi depline al CEE in 1987, a devenit membru asociat al Uniunii Europei Occidentale, in 1992, a ajuns la un acord de uniune vamala cu UE in 1995 si a inceput oficial negocierile de aderare formale la Uniunea Europeana incepand cu 3 octombrie 2005. S-a crezut ca procesul de aderare va dura cel putin 15 ani, datorita dimensiunii Turciei si adancimii de dezacorduri asupra anumitor aspecte. Acestea includ dispute cu membrul UE, Republica Cipru, care a invadat Turcia cu trupe militare in 1974. Din 1974, Turcia nu recunoaste, in esenta, Republica Cipru, ca unica autoritate de pe insula, ci sprijina comunitatile cipriote turce, sub forma de Republica Turca a Ciprului de Nord, care este recunoscuta doar de Turcia.
Alt aspect care defineste relatiile externe ale Turciei a fost legatura sa cu Statele Unite. Bazata pe amenintarea comuna reprezentata de catre Uniunea Sovietica, Turcia a aderat la NATO in 1952, asigurandu-si relatiile bilaterale stranse cu Washington-ul in timpul Razboiului Rece. In perioada de dupa razboiul rece, importanta Turciei geostrategice s-a reorientat spre apropierea sa de Orientul Mijlociu, Caucaz si Balcani. Precum si gazduieste o importanta baza aeriana NATO in apropierea Siriei si Irakului pentru operatiunile SUA in regiune, statutul Turciei ca o democratie seculara si a relatiilor sale pozitive cu Israelul din Ankara, face un aliat important pentru Washington. In schimb, Turcia a beneficiat de politica Statelor Unite, sprijinul economic si diplomatic, inclusiv in probleme-cheie, cum ar fi oferta tarii de a adera la Uniunea Europeana.
In anii 1980, Turcia a inceput sa coopereze tot mai mult cu economiile de frunte din Asia de Est, in special cu Japonia si Coreea de Sud, pe un numar mare de sectoare industriale; variind de la co-productie de echipamente de transport auto si altele, cum ar fi seturi de tren de mare viteza, la bunuri electronice, electrocasnice, materiale de constructii si hardware militare.
Independenta statului turc de Uniunea Sovietica in 1991, cu care Turcia imparte un patrimoniu cultural comun si lingvistice, i-a permis sa extinda relatiile sale economice si politice adanc in Asia Centrala. Cele mai importante dintre aceste relatii au dus la finalizarea unui sistem de miliarde de dolari din extractiile de petrol si conductele de gaze naturale de la Baku in Azerbaidjan la portul Ceyhan din Turcia. Baku-Tbilisi-Ceyhan, cum este numit, a facut parte din strategia de politica externa a Turciei de a deveni un canal de energie spre Vest. Cu toate acestea, granita Turciei cu Armenia, un stat din Caucaz, ramane inchisa in urma ocupatiei sale pe teritoriul azer in timpul razboiului Nagorno-Karabah.
Turcia este una dintre cele mai mari surse de investitii straine directe din Europa Centrala si de Est, cu mai mult de 1.5 miliarde dolari investiti in aceste tari. 32% a fost investit in Rusia, in primul rand in resurse naturale si sectorul de constructii, si 46% in vecinii Turciei de la Marea Neagra, Bulgaria si Romania. Companiile turce au, de asemenea, stocuri in Polonia, de aproximativ 100 milioane dolari.
Exporturile au ajuns la 115.3 miliarde dolari in 2007, iar importurile au crescut la 162.1 miliarde dolari, in special datorita cresterii cererii de resurse de energie, precum gazele naturale si titeiul. Obiectivul Turciei este sa ajunga sa exporteze in valoare de 200 miliarde dolari in 2013, si sa detina un comert total de cel putin 450 miliarde dolari. Nu a fost o schimbare considerabila a exporturilor, in ultimele doua decenii. Procentul de gaze naturale a scazut de la 74% in 1980 la 30% in 1990 si 12% in 2005. Ponderea produselor de inalta tehnologie si de mijloc a crescut de la 5% in 1980 la 14% in 1990 si 43% in 2005.
Principalii parteneri comerciali ai Turciei sunt:
Uniunea Europeana (a reprezentat 59% din exporturi si 52% din importurile in 2005)
Statele Unite ale Americii
Rusia
Japonia
Turcia a profitat de o uniune vamala cu Uniunea Europeana, semnata in 1995, pentru cresterea productiei industriale pentru export, beneficiind in acelasi timp de investitiile origine straine ale Uniunii Europene in tara.
B. EXPORTURILE TURCIEI
Cu toate ca exporturile de produse agricole a crescut cu 7,5% in 2007, ponderea sa in totalul exporturilor a scazut de la 4,2% la 3,6%. In industria extractiva si productiva, o crestere de peste 44,9% a fost observata fata de 2006, iar cota sa in total de exporturi a fost inregistrata ca 1,5% in 2007. Pe de alta parte, ponderea produselor fabricate in total pentru exporturi a fost 94.2 %, in 2007, inregistrand o crestere anuala de 25,9% precum si in valoare de 101 miliarde dolari. Mai mult, bunurile de consum au constituit o mare parte din totalul exporturilor in 2007, cu pondere de 46,0% si 40,7%, respectiv. Printre produsele industriale; autovehicule, masini si dispozitive mecanice, fier si otel, articole vestimentare, masini electrice si echipamente, combustibili minerali si uleiuri, articole de fier si otel, materiale plastice au fost principalele produse de export, in 2007. Exporturile de vehicule, altele decat feroviare sau materiale de tramvai au aratat o crestere semnificativa de 33,8% in 2007, s-au ridicat la 15.9 miliarde dolari. Exporturile de masini si aparate mecanice au crescut cu 34,7%, similar cu cresterea in exporturile de fier si otel (33,5%). Nu a fost, de asemenea, o crestere remarcabila a exporturilor de articole de imbracaminte si accesorii din tricot (15,6%) precum si in masini si echipamente electrice (17,3%). In plus, valoarea exportului de fructe comestibile, care au constituit coloana vertebrala a exporturilor agricole de ani de zile, a crescut cu 11,8% in 2007 s-au ridicat la 2,6 miliarde USD.
Pietele de export din Turcia sunt foarte diversificate. Germania a continuat sa fie cea mai mare piata de export pentru produsele turcesti. Exporturile turcesti spre Germania au crescut de la unificarea Estica si Vestica a Germaniei, iar volumul de export in Germania a ajuns la 12 miliarde USD pana in 2007, avand o pondere de 11,2% din totalul exporturilor. A doua mare piata de export a Turciei este Regatul Unit, cu o cota de 8,0%, intrucat Italia cu cota sa de 7,0%, constituie a treia piata, pentru produsele de export turcesti. In plus, Franta, Rusia, Spania si SUA au fost principalele piete de export, cu ponderea de 5,6%, 4,4%, 4,3% si 3,9%, respectiv.
Exporturile Turciei in tarile din Orientul Mijlociu si Asia au crescut in general din 1990. In ceea ce priveste Embargoul ONU comertul cu Irakul, ridicat in mai 2003, Turcia a realizat 2,8 miliarde USD din exporturile in Irak, in 2007, cu o pondere de 2,7% in total si Irak a fost partenerul numarul 10 in export al Turciei. Exporturile Turciei catre Irak au crescut cu 75% in primele doua luni ale acestui an, iar obiectivul este acela de a ajunge la 5 miliarde de dolari in acest an. Per ansamblu, exporturile Turciei au inregistrat o reducere mai mare de 30%, insa exporturile catre Irak au crescut subtantial.
Exporturile Turciei de textile din bumbac au crescut in primele doua luni ale anului 2008, in crestere cu 29,4 %, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior la 287,90 milioane de dolari. Italia a ramas liderul Turciei pe piata de textile din bumbac, cu transferurile in crestere cu 21,8 procente, pana la 43,03 milioane dolari in primele doua luni ale anului. Exporturilor de produse textile din bumbac pentru Polonia a urcat 54,9%, pana la 17,71 milioane dolari in perioada ianuarie-februarie 2008, ceea ce face din Turcia a treia piata mare din lume. Nu a fost o crestere similara substantiala a exporturilor de bumbac in Rusia, care au fost de pana la 50,2 %, pana la 10,47 milioane dolari. Dar cea mai mare rata de crestere a exporturilor a fost in Tunisia. Dupa dublare in 2007, asa cum un intreg, exporturile turceti de produse textile din bumbac in Tunisia au crescut cu 99,2% in perioada ianuarie-februarie 2008 la 11,89 milioane dolari.
In 2007, tarile membre ale OCDE au avut o pondere de 61,2% din totalul exporturilor, cu o valoare de 65,7 miliarde USD. Exporturile catre tarile Uniunii Europene s-au ridicat la 60,4 miliarde USD, care este egala cu 56,3% din totalul exporturilor.
Principalele sectoare de export (USD milioane)
In ultimii ani, exporturile din sectorul de automobile turc in Rusia au crescut considerabil. Cu exporturile auto in Rusia in crestere cu 116 la suta, pana 697.6 milioane dolari, Rusia ajunge pe locul al cincilea in spatele Germaniei, Frantei, Italiei si Marii Britanii pentru volumul importurilor auto din Turcia.
Principalele produse de export:
v Produse textile si de imbracaminte
v Utilaje industriale
v Fier si otel
v Produse electronice
v Petrol
v Autovehicule
v Bumbac
v Pietre pretioase, perle
v Tutun
v Produsele alimentare
Cei mai importanti parteneri de export ai Turciei:
Statele Unite ale Americii
Italia
Germania
Rusia
Franta
Marea Britanie
Cifra de afaceri a comertul Turciei cu Armenia, Azerbaidjan si Georgia, este substantial mai mica decat cu Rusia. Desi frontiera terestra dintre Turcia si Armenia a fost inchisa incepand cu anul 1993, bunurile turcesti ajunge la consumatorii armeni prin intermediul cailor de teren din intreaga Georgia si Iran. Desi acest lucru nu este inregistrat in Statisticile oficiale de schimburi comerciale ale Turciei, sunt exportate marfuri in valoare de aproximativ 120 milioane dolari in 2007, si o data ce frontiera pentru drumuri si trafic feroviar este deschis, exporturile ar putea creste la 300 milioane dolari. Turcia a devenit sursa principala a importurilor in Georgia. Afaceristii turci care au investit masiv in sectorul energetic, in Azerbaidjan, precum si in Compania de petrol din Azerbaidjan (SOCAR), au dobandit 51% din actiunile Companiei turcesti petrochimice, Petkim. Deschiderea preconizata a Baku-Tbilisi-Kars de cale ferata din 2011 ar putea intensifica schimburile comerciale si facilita transportul de marfuri din Asia Centrala in Turcia. Acest lucru ar putea imbunatati importanta strategica a Georgiei pentru Turcia.
Exporturile catre Uniunea Europeana
UE si Turcia se bucura de o relatie profund comerciala. Uniunea Europeana este numarul 1 atat in importurile cat si exporturile din Turcia, in masura ce Turcia se afla pe locul 7 in UE pe pietele de import de top si 5 pe pietele de export.
Datorita uniunii vamale dintre Turcia si Uniunea Europeana, exista deja un grad considerabil de convergenta intre Turcia si UE in domeniul comertului. De fapt, Turcia este singura tara candidata care are o uniune vamala cu UE. Prin urmare, cel putin in ceea ce priveste comertul cu bunuri, Turcia este aproape o parte a pietei unice. Provocarea viitoare in ceea ce priveste consolidarea stadiului actual al integrarii comerciale este de doua feluri. In primul rand, uniunea vamala prezenta trebuie sa fie aprofundata prin rafinarea modalitatilor si solutionarea deficientelor sale. In al doilea rand, gradul de integrare de comert poate fi largit prin incorporarea zonelor excluse cum ar fi serviciile si agricultura, in uniunea vamala.
Uniunea vamala dintre Turcia si UE este necesara deoarece, in afara de liberalizarea bilaterala a tarifelor industriale si alinierea tarifelor externe industriale, Turcia a fost obligata sa adopte Legislatia comunitara, in ceea ce priveste eliminarea barierelor tehnice din calea comertului, protectia concurenta si de administrare a procedurilor la frontiera, inclusiv regulile de origine. Turciei i s-a cerut de asemenea, sa adopte politicii comerciale ale Comunitatii fata de tarile terte, inclusiv de instituire a zonei de liber schimb cu toti partenerii Uniunii preferentiali, punerea in aplicare a dispozitiilor sectoriale diferite (masuri care sa acopere produse textile si confectii), precum si asigurarea compatibilitatii cu acordurile internationale pentru protectia drepturilor de proprietate intelectuala.
10
1
Exporturile Turciei din 2006 vazute ca procent din piata de varf (Germania - 9.681.780.000$)
Germania ramane cel mai important partener economic si comercial al Turciei in cadrul UE. Volumul schimburilor comerciale bilaterale, in valoare de 14 miliarde de euro anual, s-a dublat in ultimii zece ani. Aproape 14% din exporturile Turciei au ajuns in Germania, in timp ce 17 % din exporturile totale ale Germaniei s-au dus in Turcia. Exista aproape 1100 de firme germane care functioneaza in Turcia astazi, si peste trei milioane de turisti germani viziteaza Turcia in fiecare an. Exista un procent estimat de 2.5 milioane turci care locuiesc in Germania de azi, si 600.000 dintre acestea au devenit deja cetateni germani.
Franta. Paris si Ankara au semnat un plan de actiune in anul 1998, care a introdus o dimensiune strategica pentru relatiile turco-franceze. Companiile franceze sunt enumerate ca cei mai mari investitori din Turcia, cu toate ca Franta se claseaza doar pe a cincea pozitie in functie de volumul de investitii. Turcia a exportat in valoare de 2,12 miliarde de dolari SUA marfuri in Franta in 2002, in timp ce valoarea importurilor s-a ridicat la 1,76 miliarde de dolari SUA. Franta se situeaza pe pozitia a patra ca cea mai mare sursa de turism pentru Turcia. Intre timp, in mare masura anti-islamice extrema dreapta a facut progrese semnificative de pe scena politica franceza - in contextul in usoara crestere reticenta publicului la admiterea de noi membri in clubul UE-15.
Exporturile catre Olanda au totalizat 332 miliarde de euro in anul 2008. Fibrele, articolele vestimentare, legumele si fructele sunt produse de export importante catre Olanda. Impreuna, aceste categorii reprezinta aproape jumatate din importurile olandeze din Turcia. Mai mult de 7% de imbracaminte importate in Olanda au venit din Turcia, ceea ce face a treia cea mai mare tara de import pentru imbracaminte, dupa China si Germania. P Turcia si-a scazut treptat incepand din 2005.
Comertul Uniunii Europene cu Turcia in perioada 2004-2008
Exporturile catre Rusia
Avand in vedere aparitia Federatiei Ruse ca un actor international independent de la inceputul anilor 1990, relatiile turco-ruse au intrat intr-o noua era. In aceasta noua era, a legaturilor economice si comerciale servi ca forta motrice a relatiilor si o imbunatatire remarcabila poate fi vazuta in acest domeniu - in special in ultimii ani. In acest sens, in prezent nu exista probleme politice intre Turcia si Rusia. Relatiile economice si comerciale dintre cele doua tari s-au imbunatatit in mod remarcabil.
In 2004, schimburile comerciale intre Turcia si Rusia au fost de circa 11 miliarde dolari. Pana la sfarsitul lui august 2005, aceasta cifra a ajuns la aproape 10 miliarde dolari, si era de asteptat atat de Moscova si Ankara sa creasca pana la 25 miliarde dolari pana in 2007. Rusia este al doilea cel mai mare partener comercial al Turciei, dupa Germania, in timp ce Turcia este al 14-lea partener comercial al Rusiei. Turcia exporta in Rusia:
produse textile (30%),
masini vehicule (23%),
produse chimice (15%) si produse alimentare (15%).
Rusia este cel mai mare partener comercial al Turciei, cu fluxuri de aproape 38 de miliarde de dolari in 2008.
Exporturile catre Statele Unite ale Americii
Istoria comertului intre Statele Unite si Turcia a fost foarte puternica. Cele doua natiuni au avut un comert general si acord tarifar din anul 1985 si nivelul de tranzactionare intre cele doua tari a crescut in mod semnificativ de atunci. Dupa un declin de comert, in 2001, fluxul comercial bilateral a crescut in mod constant. In 2001, valoarea bilaterala de debit a fost 6,16 miliarde dolari. In 2006, aceasta suma a crescut la 11,1 miliarde dolari, o crestere cu17% fata de anul anterior. Acest lucru a facut din SUA, dupa statisticile CIA World Fact Book, in 2007, a patra tara din lume importatoare din Turcia, reprezentand 5,9% din toate exporturile turcesti. Desi America se afla in clasamanet sub Germania (11,4%), Marea Britanie (8,0%) si Italia (7,9%), ea este cea mai mare tara importatore de marfuri turcesti din afara Uniunii Europene.
Un motiv pentru aceste impresionante statistici de comert este, faptul ca Statele Unite a inclus Turcia ca tara care poate beneficia de programul sau Sistemul General de Preferinte (SGP). Acest program este conceput pentru a promova cresterea economica, care ofera intrarea duty-free pentru mai mult de 4650 de produse din 143 de tari si teritorii. Din aceste produse in conformitate cu SGP se califica pielea, bijuteriile, si piesele de automobile.
a. Sectorul pielariei
Exporturile turcesti sunt afaceri foarte promitatoare, cu exporturi de ansamblu ce au doborat recordul in 2006 la 85,7 miliarde dolari USD, cu 1,7 miliarde dolari mai mult fata de cat era prevazut pentru anul respectiv. Valoarea exporturilor turcesti a continuat sa creasca de la an la an, ajungandu-se in 2007 la 100 miliarde USD. La 13 martie, la trei luni in acelasi an, exporturile au crescut cu 25,82% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Conform Turkish Weekly, 88,94% exporturile totale in luna mai, au fost din sectorul de productie, care include produse din piele. 33% din exporturile turcesti de piele ajung fie in Franta, fie in SUA.
Exporturile turcesti de piele au crescut in sase luni cu 9,1% in 2004, comparativ cu aceeasi perioada, in anul anterior. Turcia este acum un concurent puternic pe piata internationala cu exporturile de piele si este in continua crestere. De asemenea Turcia se afla pe locul 2 dupa China, la capitolul capacitate. Turcia detine 1.500-2.000 companii in industria de piele si 25.000 de angajari la 30.000 de oameni.
|
ANUL |
PIELE SI ARTICOLE DIN PIELE EXPORTATE |
EXPORTURILE TOTALE GENERALE TURCESTI |
EXPORTUL DE PIELE (%) |
Unitate: 1000$
Tab. 1. Exporturile totale ale Turciei in perioada 1997-2003
Tabelul urmator arata cat de multa piele importa Statele Unite din Turcia in fiecare an, incepand din 2002. In general, SUA este cea mai mare importatoare de piele anual din Turcia. Desi anul 2004 a fost un an de scaderi, urmatorii doi ani au inregistrat cresteri uimitoare in cadrul sectorului.
|
ANUL | |||||
|
CASTIGURI ANUALE($) |
Astazi Turcia are produse de mare valoare si de inalta calitate, in articolele de imbracaminte de piele, care sunt recunsocute in intreaga lume. Ca un simbol al calitatii produselor, articolele de imbracaminte din pielea turceasca, cel mai probabil, in viitor, vor avea o pondere mai mare pe pietele mondiale, dupa statisticile publicate pe turkishleather.com. Chiar daca sectorul de piele devine mai putin important pentru exporturile globale turcesti, acesta continua sa creasca si sa prospere. Asa cum Statele Unite continua sa importe mai mula piele din Turcia si din intreaga lume, Turcia este nevoita sa-si aprofundeze bazele pe industria de piele. Judecand dupa statisticile anterioare, acest lucru ar putea duce la o crestere mai mare a exporturilor turcesti nu numai in Statele Unite, dar si in jurul lumii.
Un alt sector infloritor pentru exporturile turcesti in Statele Unite este sectorul de bijuterii. Afacerea cu bijuterii turcesti a cunoscut o crestere exponentiala de la inceputul anilor 1990, in ciuda:
crizei economice din 1994-1998,
unui puternic cutremur in 1999;
scaderii severe, in schimbul ratei de lira turceasca noua in 2001;
criticii in afaceri pentru a face versiuni la pret redus la designerele italiene cunoscute.
Incepand cu anul 2002, bijutierii turci au fost in masura sa fabrice repede si sa dezvolte un stil turc recunoscut, care a fost important pentru cresterea industriei, asa cum a declarat JCK's High Volume Jeweler, o publicatie ce ofera acoperire si analiza in vanzarile bijuteriilor cu amanuntul. In ciuda acestor critici si dezastre, industria turca de bijuterii este cea mai productiva din tara atunci cand se vorbeste in termeni eficienti de capital.
Aceasta stabilitate si crestere in vremurile instabile este ceea ce a facut exporturile de bijuterii turcesti sa ajunga pe locul 11 in lume in termeni de bani (numerele de pe tabelul de mai jos). Dintre aceste exporturi, piata Americii de Nord a cumparat cele mai multe bijuterii din Turcia.
|
ANUL | |||||
|
CASTIGURI ANUALE ($) |
|
Cu toate ca Turcia exporta in Statele Unite o cantitate mult mai mare de bijuterii decat acum 5 ani, exporturile de bijuterii sunt inca in scadere din 2005, cu circa 100 milioane dolari, iar in anul precedent exporturile au scazut cu 17%.
Turcia este intr-o pozitie excelenta, atat in locatia fizica cat si in industria in ansamblu, care urmeaza sa fie printre cele mai bune tari din lume exportatoare de piese de schimb auto. Turcia este centrul de automobile din Orientul Mijlociu, cu o valoare a productiei de piese auto de 5,3 miliarde dolari.
Institutul Global McKinsey a raportat ca rata productivitatii, in 2003, a fost de 91% la nivelul SUA. Ea ar fi putut fi mai mare, dar barierele specifice o impiedica sa se deplaseze in mod substantial la potentialul sau de 12,7%. De asemenea, se mentioneaza ca succesul in acest sector ar putea duce la o crestere economica de 8% pe an, si crearea de 170.000 de noi locuri de munca pana in 2015.
Cu toate ca statisticile pot indica un viitor promitator intre Statele Unite si Turcia in acest sector, suma pe care Statele Unite se bazeaza pe piesele turcesti de automobile este foarte mica. Nu sunt multe lucruri care ar putea impiedica cresterea economica a Turciei, in acest sector in cadrul economiei SUA, de asemenea. Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala, aduce la cunostinta unele dintre aceste probleme de crestere, printre care:
Modelele de vehicule difera intre tarile in curs
Vehicul de productie in Canada si Mexic compliment de productie in SUA
Cea mai mare parte a productiei vehiculelor turcesti este orientata spre Europa
Turcia nu este o locatie atractiva pentru aprovizionarea pietei americane
Turcia nu este perechea potrivita pentru piata din Statele Unite (diferenta culturala si a localizarii)
Partenerii europeni sunt suficienti pentru a spori exporturile turcesti in acest sector, fara a fi nevoie ca Turcia sa se concentreze asupra Statele Unite, ca principala sursa a exporturilor de piese auto.
Exporturile catre Canada
Exporturile Turciei catre Canada sunt un pic mai variate, cu toate ca mai mult de jumatate din valoarea lor in 2002 au fost de la trei grupe generale de produse. Aceste exporturi de top au fost fier si otel, de imbracaminte si accesorii si produse ceramice. In ultimii ani, Canada a importat mai multe bunuri din Turcia decat le-a expediate in aceasta tara, punand balanta comerciala in bunuri intr-o situatie de deficit.
Volumul schimburilor comerciale bilaterale intre Canada si Turcia, care a ramas la un nivel relativ scazut pana in anul 2002, a crescut treptat si a ajuns la nivelul de 980 milioane de dolari in 2006. In primele 10 luni ale anului 2007, volumul schimburilor comerciale a ajuns la nivelul de de 958.847 de milioane de dolari.
In 2006, Canada s-a clasat pe locul 41 intre destinatiile Turciei de export in ansamblu cu cota de 0,35%, iar pe pozitia 25 in importurile catre Turcia, cu o cota de 0,48%.
Constienta de avantajele pozitiei geografice a Turciei, Canada, considera aceasta tara un partener convenabil pentru cooperare in pietele importante, cum ar fi Orientul Mijlociu, Asia Centrala si Caucaz.
Regimul de importuri turcesti scoate in evidenta liberalizarea acestora, in conformitate cu angajamentele pentru finalizarea uniunii vamale cu UE, relatia sa cu AELS si obligatiile care ii revin in cadrul OMC. Turcia a pus un accent deosebit privind angajamentul sau de a reduce taxele vamale in scopul de a se alinia la Tariful Comun Vamal. Turcia a facut modificarile necesare in regimul de import, si de la 1 ianuarie 1996 Uniunea Vamala cu UE a intrat in vigoare. Obiectivele de baza ale politicii de import turcesti de la inceputul anilor 1980 ar putea fi rezumate astfel:
. Reducerea masurii protectioniste in conformitate cu noile norme GATT.
. Reducerea procedurilor birocratice.
. Asigurarea aprovizionarii cu materii prime si bunuri intermediare, la preturi adecvate anumitor standarde de calitate.
Elementele majore de import in tara sunt instrumentele optice si fotografice, masinile electrotehnice si echipamente, produsele farmaceutice, navele, aeronavele spatiale si parti ale acestora de fier si otel.
Potentialul de import al Turciei este de 202 miliarde dolari in 2008 (in crestere cu 18,7% fata de 2007). Uniunea Europeana este primul partener la importul si la exportul Turciei, iar Turcia este al saptelea partener la importul UE si al saselea la export.
In 2007, importurile turcesti au inregistrat o crestere de 21,8%. Aceasta crestere a importurilor a fost din cauza puternicei cereri interne, preturilor ridicate ale petrolului, puterii lirei turcesti si cresterii cererii pentru produsele de export turcesti ce depinde foarte mult de intrarile importate in productie.
In 2008, Turcia a importat produse vegetale in valoare de 2,1 miliarde dolari, din care: cereale, seminte de legume si plante in valoare de 242 milioane dolari.
Primele 20 de produse la importul Turciei, reprezentand 85% din totalul importului in 2008,
sunt:
Importul de produse agricole si alimentare este protejat prin numeroase bariere netarifare, intre care:
- interzicerea importului de bovine vii, carne si produse din carne de bovine
- certificate de control, inspectie fitosanitara si carantina la importul de plante si legume
- certificat de origine si de sanatate la importul de furaje care contin ingrediente fabricate in tari din afara UE
- controlul pretului la bauturi alcoolice de catre autoritatea de reglementare
- suprataxe la importul de vin: 63.3% taxa de consum dar nu mai putin de 3,25 TL/litru (275% la vinuri spumante), 50% taxa speciala la importul de vin din tarile UE si 18% TVA
In conformitate cu principalele grupuri de marfuri, ponderea bunurilor de capital in numarul total de importuri a fost 15,9% cu o crestere de 15,9% fata de 2006. Importurile de bunuri intermediare pe de alta parte a constituit 72,7% din totalul importurilor si a ajuns pana la 123,6 miliarde de euro, cu o crestere de 24,1%, comparativ cu anul precedent. O crestere de 16% a fost inregistrata in importurile de bunuri de consum la sfarsitul anului 2007. In plus, cota de bunuri de consum a fost 11%, cu o valoare de 18,6 miliarde USD. In ceea ce priveste principalele sectoare, ponderea produselor agricole in importurile totale a fost de 2,7%.
Importurile de produse de minerit si exploatare in cariera a luat o cota de 14,9%. In 2007, produsele fabricate au continuat sa fie cel mai mare grup de produse in importuri. Ponderea produselor fabricate a fost 78,8%, cu o valoare de 133,9 miliarde USD in 2007 si cu o crestere de 21,3%, comparativ cu anul precedent. In ceea ce priveste produsele industriale care constituie cea mai mare parte din totalul importurilor, combustibili minerali si uleiuri, utilaje si dispozitive mecanice, de fier si otel, masini si echipamente electrice, autovehicule, produse din plastic, perle si alte pietre pretioase, produse chimice organice si produsele farmaceutice, au fost principalele elemente in 2007.
Turcia este dependenta in proportie de 72% de importul de resurse energetice (fata de 50% media UE), din care: in proportie de 93% la consumul de titei (23,3 mil.tone in 2007, 17,7 mil. tone in 2008) si 97% la consumul de gaze naturale (30,8 miliarde mc in 2007, din care 64% din Rusia).
Ca si in ultimii ani, tarile
membre ale OCDE au luat cea mai mare parte (54,0%) din totalul importurilor, in valoare de 91,8 miliardede euro in 2007. Importurile din tarile UE au luat o
pondere de 40,3% si a constituit 68.6 USD miliarde de euro. Patru membri
ai UE au aparut in randul primilor zece
furnizori de pe piata turca. Federatia rusa a fost prima sursa
pentru importurile din Turcia. Importurile din Rusia au inregistrat o crestere de 32% fata de anul
precedent si s-au ridicat la 23.5 miliarde USD, in 2007. Federatia rusa avea cota totala
de importuri de 13,8% in 2007. Germania s-a clasat pe locul doi ca o sursa
importanta cu o cota de 10,3% si o valoare 17.5 miliarde de euro.
Acesta este urmata de una dintre cele mai izbitoare tari a
importurilor turcesti, China, luand o cota de 7,8% si care arata
o crestere de 36,9% in 2006. Italia, care a
scazut in spatele Chinei in
2006 a inregistrat aproximativ 10 miliarde de dolari si a constituit o
pondere de 5,9% din totalul importurilor in Turcia
in 2007. A cincea tara
furnizoare a Turciei in 2007 a fost SUA, cu
o cota de 4,8 % si o valoare de 8,1 miliarde USD. Importurile de la
aceasta tara au crescut cu 30,4% fata de anul precedent. In cele din urma, importurile din Franta au scazut
de la al cincelea rang la rangul al saselea in 2007, cu o cota de 4.6%
si o valoare de 7,8 miliarde USD.
Importurile din tarile membre ale OCDE au
crescut cu 18% in 2007. O crestere semnificativa cu 12,6% a fost, de
asemenea, observata la importurile din tarile membre ale
Conferintei Islamice, ajungand pana la 21,5 miliarde USD si care
constituie o pondere de 12,7% fata de totalul importurilor.
In 2008, Olanda a exportat bunuri in valoare de aproximativ 4 miliarde de euro catre Turcia, 2% mai mult decat in 2007. Pentru al saptelea an de functionare, exporturile au crescut. De la inceputul secolului, exporturile s-au dublat aproape, dar importurile din Turcia au fost 3% in jos pe 2007. Cele mai importante importuri din Olanda in anul 2008
Exporturile catre Turcia reprezinta 1% din totalul exporturilor din Olanda. Alte produse importante exportate in Turcia sunt deseuri de metal, materiale plastice, medicamente si produse farmaceutice si dispozitive de telecomunicatii.
Exporturile americane de orez, carbune non-metalurgic de clasa si pacura au postat castiguri mult mai mari de 1,000% in 2008:
v Orez 75,5 milioane dolari, in crestere cu 6,626% fata de 2007
v Non-carbune metalurgic grad si a altor combustibili 16,6 milioane dolari, in crestere cu 4,058%
v Ulei de combustibil 814,9 milioane dolari, in crestere cu 1,590%
v Legume 11,4 milioane dolari, in crestere cu 7,106%
v Motoare marine 67,2 milioane dolari, in crestere cu 196.8%
v Peste si crustacee 9,6 milioane dolari, in crestere cu 61.6%
v Autobuze, camioane si vehicule cu destinatie speciala 49,5 milioane dolari, in crestere cu 565.3%
v Produse lactate si oua 10.6 milioane dolari, in crestere cu 302%
v Fier si produse din otel moara 17.5 milioane dolari, in crestere cu 257.8%
v Carbune metalurgic de clasa 382.5 milioane dolari, in crestere cu 202.2%.
Din motive de protectie a mediului, securitate publica, sanatate morala publica si pentru respectarea angajamentelor internationale, in Turcia este interzis importul la urmatoarele 10 articole: produse narcotice (hasis si opium preparat); substante cu continut diminuat de ozon; substante colorante; arme chimice; instrumente de masuri neconforme cu standardele turcesti; arme si munitii, explozibili, focoase si capse detonatoare; instrumente pentru jocuri de noroc, cu exceptia celor destinate turismului; produse interzise la utilizare publica; pamant, frunze, ramuri si compost natural pentru utilizare in agricultura si germeni pentru viermi de matase. Din anul 1996, Turcia a interzis importul de animale vii si carne de vita, capra, oaie si pasare.
Cele mai importante 10 tari importatoare ale Turciei in perioada 2006-2007:
Rusia
Germania
China
Statele Unite ale Americii
Franta
Iran
Marea Britanie
Elvetia
Ucraina
Koreea de Sud
Printre tarile vecine si din apropiere, tarile care au inregistrat cele mai mari cresteri a importurilor din Turcia au fost:
Qatar, cu o crestere de 346,5%.
Kargazstan, cu o crestere de 73,3%.
Tadjikistan cu o crestere de 64,4%
Djibouti cu o crestere de 62,7%
Mongolia, cu o crestere de 62%
Slovenia, cu o crestere de 48.3%
Kazahstan, cu o crestere de 45,6%
Liban, cu o crestere de 33,2%
Principalele produse importate de Turcia sunt:
v Petrol
v Utilaje
v Autovehicule
v Produse electronice
v Fier si otel
v Metale pretioase
v Materiale plastice
Princopalele sectoare de import
III. RELATIILE DINTRE TURCIA SI ROMANIA
Cu o populatie de 20 de milioane de locuitori, Romania reprezinta un considerabil potential comercial in procesul de aliniere la standardele pietei libere. Economia sa in crestere precum si imbunatatirea indicatorilor economici sunt incurajatoare pentru investitori. Pozitionarea sa la intersectia unor importante rute comerciale, forta de munca calificata si infrastructura imbunatatita reprezinta alte motive pentru care Romania este o tara atractiva pentru investitori.
Iata doua cifre edificatoare pentru schimburile comerciale din 2004: exporturi - 23,54 miliarde dolari; importuri - 28,43 miliarde dolari. Principalii partenerii comerciali ai Romaniei pentru importuri sunt Italia cu 19,6%, Germania cu 14,9%, Rusia cu 8,3% si Franta cu 7,3%. Produsul Intern Brut este de 7.700 dolari. Datorita pozitiei sale geografice, Romania reprezinta o piata ce ofera acces catre tarile din Europa Centrala, tarile baltice, si chiar cele din Orientul Mijlociu. De asemenea, Romania este, dupa Polonia, cea mai mare piata din Europa Centrala si de Rasarit.
Turcia este principalul partener comercial extracomunitar al Romaniei. Turcia si Romania sunt cei mai mari parteneri comerciali din Balcani si cele doua state depun eforturi active pentru a mentine securitatea si stabilitatea acestei regiuni. In 2008, Turcia a ocupat locul 5 in cadrul schimburilor comerciale totale ale Romaniei, respectiv locul 4 la export si locul 6 la import.
Turcia a semnat un Acord de liber schimb cu Romania unde traiesc 80.000 de cetateni turci. Relatiile comerciale cu Romania au o traditie indelungata. Dupa 2002, desfiintarea taxelor vamale pentru schimburile de produse industriale a reprezentat un pas urias in vederea cresterii schimburilor comerciale. In acest cadru, relatiile bilaterale au cunoscut o tendinta constant ascendenta, crescand din 1989 si pana in prezent, de 8 ori, iar in momentul de fata Turcia ocupa locul 4, in totalul schimburilor comerciale, dupa Italia, Germania si Franta, si locul 5 in importurile Romaniei.
In prezent, volumul schimburilor bilaterale a depasit 900 de milioane de $, ceea ce reprezinta un factor pozitiv pentru perpetuarea schimburilor economice bilaterale de care suntem co-interesati.
Turcia are cele mai puternice relatii comerciale si economice cu Romania, dintre toate tarile balcanice. Trecutul politic, cultural, social si economic al celor doua tari a condus in ultimii ani la o imbunatatire a relatiilor comerciale si economice dintre Turcia si Romania. In plus, cei aproape 6.000 investitori turci activi in Romania reprezinta un avantaj important pentru a usura accesul companiilor turcesti pe piata romaneasca.
Principalele produse turcesti exportate in Romania sunt materii textile care reprezinta aproximativ 26% din cifra totala de exporturi. Exporturile sunt un factor de vizibilitate si garantie a acordurilor solide dintre cele doua tari. Cererea pe piata romaneasca este inca foarte ridicata, produsele turcesti sunt agreate, de aceea avem exporturi de masini, aparate, echipamente electrice, vehicule si echipamente de transport, metale comune, produse chimice si produse vegetale. In 2007, ca urmare a cresterii semnificative a cererii de materiale de constructii pe piata Romaniei, metalele comune si produsele din acestea au ocupat primul loc la exportul Turciei (871,5 milioane dolari, reprezentand 23,3% din totalul exportului turc in Romania), devansand exportul de autovehicule si componente pentru acestea.
Romania este a 7-a piata a Turciei pentru exportul de autovehicule (406 milioane dolari/an) si a 9-a piata pentru exportul de componente auto (115 milioane dolari/an).
Romania a importat din Turcia materii textile si produse din acestea in valoare de 399 milioane dolari si a exportat in Turcia articole textile din lana, filamente si fire sintetice si articole de pasmanterie in valoare de 36 milioane dolari.
Importurile romanesti de masini si echipamente au totalizat 2,1 miliarde de dolari in 2002, din total importuri in valoare de 28,43 miliarde dolari. Noile tehnologii de care are nevoie industria producatoare de masini din Romania in procesul de modernizare reprezinta un indicator important care arata ca importul de astfel de produse va creste. In structura acestei cereri, masinile si echipamentele folosite in panificatie, patiserie, productia de biscuiti, paste fainoase, dulciuri, cacao, ciocolata, au o pondere mare.
Sectorul constructiilor este de asemenea bine reprezentat in expozitie. Sectorul constructii are un potential comercial considerabil in Romania - 5,5 miliarde de euro. Activitatea din sectorul constructii arata ca interesul pentru masinile si echipamentele pentru constructii prezentate in cadrul expozitiei va fi considerabil.
Romania exporta in Turcia mai ales metale comune si articole metalice, care reprezinta aproape jumatate din totalul exporturilor la care ne referim, fiind urmate de produse minerale, in proportie de 18%, produse chimice in proportie de 12%, mase plastice si articole conexe, 8,6%, masini, aparate si echipamente electrice, 2,4%, confectii si materiale textile, intr-o proportie de aproximativ 1,6%. In 2008, Romania a exportat in Turcia autoturisme si componente auto in valoare de 151 milioane dolari In 2008, valoarea totala a exportului Romaniei in Turcia a insumat 3,3 miliarde dolari
Romania este angajata in indeplinirea obligatiilor de standardizare europeana, ceea ce va duce cu siguranta, intr-un timp scurt la diversificarea plajei de produse competitive in plan international si ca urmare la interesul reprezentantilor economici si comerciali din Turcia pentru produsele romanesti.
Schimburile comerciale dintre Romania si Turcia au inregistrat o scadere cu 50% in semestrul 1 2009, insa autoritatile din cele doua tari vor incerca o crestere a schimburilor pana la un volum de 10 miliarde dolari, in 2010.
produse exporta firmele romanesti in Turcia
Produsele exportate de Romania in Turcia
Tarile catre care exporta Turcia in perioada 2000-2007
Tarile din care importa Turcia in perioada 2000-2007
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
