Orientarea in spatiu

Orientarea in spatiu

In vorbirea de toate zilele a devenit familiar termenul "orientare in sensul de a gasi solutia , atitudinea cea mai buna intr-o anumita imprejurare .

O alta definitie a termenului ,mai veche ,se intelegea prin orientareactiunea de "a cunoaste , a gasi drumul pentru a ajunge la destinatie".

Orientarea in teren este unul dintre cele mai vechi si mai puterniceimpulsuri ale omului.

Pentru omul primitiv,orientarea a reprezentat o manifestare specificaa instinctului de conservare. Simtul orientarii insotea imboldul de cucerirea necunoscutului cu simtul si abilitatea de acomodare intr-un mediu necunoscut.

Prin orientare omul a castigat noi dimensiuni ale existentei, largindu-si

raza de actiune si implicit, spatial vital.

Orientarea in teren , ca o actiune dura pentru atingerea unui tel incaneatens, cat si orientarea pe taram spiritual sant tendinte indreptate sprelargirea orizontului si perfectiunea cunostintelor sub toate aspectele

Se poate afirma ca nu exista om care sa nu fi fost pus macar odata in situatia de a se orienta intr-un oras strain, in calatorie sau excursie.

Nevoia tot mai accentuata a omului de a se apropia de natura a adus cu sine si redescoperirea orientarii.

In relatia om-natura,vesnica neliniste in fata omului a cedat fascinatiei acesteia, ramanand insa dominata de aceeasipermanentaconfruntare care de-a lungul istoriei a pus in lumina superioritateaomului fata de natura.

Prin practicarea orientarii sportive,zeci si sute de mii deamatori din tot mai multe tari invata si cultiva indeletnicirea

straveche a omului,avatandu-se in aceasta activitate de cutezantaplina de farmec si multumiri.

Pentru neinitiati,orientarea sportiva reprezinta o enigma.

Orientarea sportiva consta in parcurgerea unui itinerar in terennecunoscut telul actiunii fiind autodepasirea propriilor forte sau pe cele ale adversarului.

Orientarea fara busola

Dupa soare ne putem orienta ziua.Astfel,dimineata la ora 6 soarele se afla la rasarit(est),iar seara la ora 18,la apus(vest); la ora 12,sorele se afla la meridianul locului si ne arata sudul.

Sa nu se uite insa ca soarele nu apune si nu rasare totdeauna la punctual cardinal vest si est,orele de mai sus variind dupa sezoane

Dupa ceas. In lipsa busolei,punctele cardinale se pot afla si cu ajutorul unui ceasornic si al soarelui.

Pentru aceasta,se aseaza ceasul in pozitie orizontala,cu limba mica(orar) inspre soare.Pentru a mari precizia aflarii punctelor cardinale prin acest mijloc,se recomanda sa se aseze la verticala,pe axul ceasului un bat de chibrit sau un pai drept,a carui umbra sa prelungeasca in linie dreapta,in partea opusa,limba mica a ceasului.

Linia care imparte in doua jumatati egale (bisectoarea) unghiul format de limba mica si cifra 12 de pe cadran ne indica directia N-S.

Dupa stele,nordul ne este indicat de Steaua Polara,care se gaseste in constelatia Carul Mic.

Cum aceasta constelatie se gaseste,direct,mai greu decat constelatia Carul Mare sau Ursa Mare,vom porni in totdeauna in cautarea Stelei Polare de la aceasta constelatie,alcatuita din 7 stele dispuse in forma unui car cu oiste.

Daca prelungim de 5 ori,printr-o linie imaginara,distanta dintre ultimele doua stele care formeaza osia din spate a Carului Mare (in directia PP'S),vom gasi in varful oistei Carul Mic.

Dupa luna.Aproximativ,luna rasare la est si apune la vest.Cand luna creste,coarnele sant in directia est,iar cand descreste,coarnele sant n directia vest;dand luna este plina,la ora 18 se afla la est,la ora 24 la sud si la ora 6 la vest.

La primul patrar,la ora 18 este la sud si la ora 24 la vest;la ultimul patrar la ora 24 arata estul,la ora 6 sudul;luna noua arata la ora 18 vestul,la ora 24 sudul,iar la ora 6 estul.

Semnele naturale de orirntare.

Cele cateva naturale,pe care le descriem mai jos,pot sa ajute la orientare, dar nu trebuie sa se uite ca indicatiile acestora sunt foarte aproximative si adeseori induc in eroare.

Bisericile ortodoxe sunt orientate de la est la vest,avand altarul spre rasarit si usa spre apus.

Arborii izolati sunt in general acoperiti de muschi pe acea parte a trunchiului expusa vanturilor insotite de ploi.Dar faptul ca lichenii si muschii cresc de obiceipe partea de nord a copacilor si a stancilor nu poate construi un mijloc precis de orientare,deoarece aceste plante se dezvolta oriunde gasesc conditii de umezeala si umbra.

Cuiburile,culcusurile si vizuinele animalelor au in general intrare indreptata spre sud

Aspectele terenului.Liniile dealurilor si ale lanturilor de munti ajuta adeseori orientarea. Daca se cunosc directiile generale ale liniei crestelor,a cursurilor de apa sau a lizierii padurilor in raport cu cele 4 puncte cardinale,turistul se poate orienta cu usurinta.Un fapt caracteristic muntilor nostri il reprezintaforma pentala (in forma de pana de pasare) a acestora.

Vanturile pot da si ele indicatii vagi pentru orientare,daca se stabileste la plecare directia din care bat (dupa mersul norilor,fumul caselor,directia in care zboara un obiect usor aruncat in aer).In acest caz,turistul trebuie sa fie atent la schimbarile aproape imperceptibile ale vanturilor.

ORIENTAREA CU BUSOLA

Orientarea dupa punctele cardinale,aflate cu ajutorul semnelor naturale,astrelor, fiind destul de aproximativa,mijlocul cel mai sigur de orientare este cel prin care turistu se foloseste de busola.Acest instrument se bazeaza pe proprietatea acului magnetic de a indica directia nord.

In legatura cuaceasta proprietate a acului magnetic,e bine de stiut ca busola nu indica niciodata polul nord geografic,ci numai un punct din vecinatatea nordului,carese cheama polul magnetic.Diferenta unghiulara dintre acesti doi poli este declinata magnetica,care variaza de la un loc la altul al globului,de la un an la altul si chiar de la o epoca la alta a anului.

Stabilirea directiei de urmat cu ajutorul unghiului de mars.

Cea mai importanta operatie pe care o face turistul cu ajutorul busolii,pentru a

se deplasa fara abateri pe itinerariul fixat,este stabilirea directiei de urmat.In acest scop,

el trebuie sa calculeze exact unghiul de mars.Cel mai usor drum de urmat este cel cu

unghi de mars constant.

In aceasta ipoteza,este sufficient sa se fixeze cu grija punctul unde trebuie sa se

ajunga si sa se vada unghiul care trebuie pastrat in mers, pentru a ajunge la punctual ales.

Luand cateva puncte de reper pe parcurs se va usura si mai mult sarcina orientarii.

Asadar,directia de urmat se stabileste cu ajutorul unghiului de mars.Unghuil de

mars este unghiul format de directia nordului geografic si directia de urmat<acest unghi>

se mai numeste si azimut si se masoaracu ajutorul busolei(BEZARD).

Exprimarea valorii unghiului de mars.

Unghiulde mars se exprima in grade sau in miimi,dupa sistemulincare a fost

gradata busola; adica in grade,cand cadranul buusolei a fost impartit in 360 diviziuni,

si in miimi,cand cadranul busolei a fost impartit in 6400 diviziuni.Miimea

corespunde unghiului din care se vede un metro la distanta de 1000 m.

Este bine sa cunoastem pe dinafara corespondenta catorva din principalele

unghiuri

45⁰ . . . . . . . . .800 miimi

90⁰ . . . . . . . . .1600 miimi

180⁰ . . . . . . . . 3200 miimi

270⁰ . . . . . . . .4800 miimi

360⁰ . . . . . . . . .6400 miimi

Folosirea unghiului de mars.Unghiul de mars serveste pentru mentinerea

directiei de urmat in raport cu punctele cardinale.

Utilizarea unghiului de mars pe trasee necunoscute ne ajuta sa ajungem la

destinatie pe drumul si in timpulcel mai scurt.Operatiile cu busola,in parcurgerea

unui itinerar,cand se foloseste procedeul de orientare unghiul de mars,sunt ur-

matoarele

-stabilirea unghiului de mars al directiei XYpe harta(punctual de plecare X

si punctual de sosire Y);

-rotirea cadranului mobil al busolei,ducand cifra care indica unghiul de mars

stabilit la indicele busolei. Se folosests oglinda busolei,careia i se da o inclinatie de

aproximativ 45⁰,in asa fel , incat sa putem privi prin oglinda cadranul busolei si acul

magnetic

-tinerea busolei in mana dreapta,la nivelul oghilor invartindu-se pe loc,pana

se observa prin oglinda ca nordul de pe cadran se suprapune cu nordul indicat de acul

magnetic

Asteptam apoi pina ce acul,in pozitie orizontala,nu se mai misca.In acest

moment,vizam prin ferestruica busolei un punct de reper de pe teren.Acest punct nu

trebuie sa fie prea indepartat spre orizont si nici sa dispara din cauza unei depresiuni

a terenului pe care il parcurgem.

Dupa ce am ajuns la punctul de reper, repetam operatia de la inceput ,cautand

cu ajutorul busolei in directia data de unghiul de mars, un alt punct de reper, care nu

putea fi vazut din locul de unde am efectuat operatia anterioara.

Directia de urmat nu este insa intotdeauna in linie dreapta. In realitate, drumul

prezinta adeseori cotituri determinate de obstacole naturale, a caror trecere se face cu

abateri din drum.

Alt procedeu pentru a determina distanta parcursa cu piciorul este folosirea

podomttrului. Acest instrument inregistreaza numarul de pasi,de unde nevoia ca

turistul sa-si aiba pasul etalonat: la urcus, pasul este mai mic, si la coborare , mai lung.

Citind pe cadranul podometrului cifra indicata prin transformarea numarului

de pasi in metri se poate afla distanta strabatuta si aprecia unde este punctul din care

va trebui sa schimbam unghiul de mars

Fixarea unghiului de mars de pe teren. Presupunem ca punctul de plecare(X)

se afla pe o inaltime, ca punctul de sosire (Y) este vizibil in momentul stabilirii unghiului de

mars si ca portiunea X Y poate fi parcursa cu piciorul.

Vizam prin ferestruica busolei punctul (Y) si,invartind cadranul mobil pina cand nordul de pe cadran se suprapune cu nordul indicat de acul magnetic, citim la indicele busolei cifra care ne indica unghiul de mars.

Ne deplasam in directia punctului (Y), la fel ca si in cazul unghiului de mars de pe harta, fixindu-ne repere mai apropiate si vizibile pe tot parcursul, pentru eventualitatea ca

Punctual (Y) ar dispare din campul vizual.

Inapoierea la locul de plecare.

De multe ori, parcurgerea unui itinerar impune si inapoierea pe acelasi drum.Se intelege ca inacest caz este util sa memoram locurile pe unde am trecut, dar nu trebuie

sa ne dispensam de busola.

Pentru aceasta, asezam pe harta originea liniei de ochire a busolei in unctul(Y)

cu sageata indreptata catre punctual (X) stabilind astfel unghiul de mars pentru inapoiere.

Se poate proceda insa si mai simplu, daca stim unghiul de mars cu care am parcurs

Distanta (X Y) .Astfel pentru a cunoaste unghiul de mars al itinerarului (Y X),scadem 180

din unghiul de mars al itinerarului (XY) .