Cadrul natural si date demografice - judetul mehedinti

CADRUL NATURAL SI DATE DEMOGRAFICE - JUDETUL MEHEDINTI

1.1  .Caracteristicile fizico-geografice ale judetului Mehedinti

a) Parte componenta a spatiului carpato-dunarean, judetul Mehedinti se evidentiaza ca o unitate administrativa bine individualizata, care a oferit inca din vremurile stravechi conditii prielnice de etnogeneza si de mentinere a populatiei autohtone.

Judetul Mehedinti, situat in partea de sud-vest a Romaniei, cuprinde un teritoriu de 4.900 kmp. reprezentand cca. 2,1% din suprafata tarii.

Dupa cum se poate observa in Fig. 1 , ordonarea etajata a formelor de relief, pe o diferenta de nivel de peste 1400 m intre Varful lui Stan (1446 m) si circa 40 m in Lunca Dunarii va genera o mare bogatie a ecosistemelor .

 Grevata pe diversitatea naturala a formelor de relief, structura teritoriului dupa natura ocuparii terenului se prezinta astfel :

- Terenuri agricole, insumand un total de 293.977 ha, reprezentand 59,6% din totalul de     493.289 ha al intregului judet.

- Vegetatia forestiera, ocupa o suprafata de 48.351 ha, reprezentand cca. 30,1% din suprafata judetului

- Apele de suprafata, ocupa cca. 3,5% din suprafata judetului, insumand o suprafata de 17.302 ha.

- O suprafata de 33.659 ha (6,82%), este ocupata de obiective industriale, cladiri si

curti, drumuri si cai ferate.

Fig. 1.1 Judetul Mehedinti - Harta fizica

b)

Prin pozitia sa in partea de sud-vest a tarii, judetul Mehedinti are o clima temperat continentala, in care se simt influente submediteraneene

TEMPERATURI - in timpul anului, dar mai ales iarna au loc invazii de mase de aer umede si calde de origine mediteraneeana si oceanica.

In acest fel iernile sunt mai blande iar ingheturile se produc mai rar si cu intensitate mai redusa .

Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de peste 38⁰ C ca urmare a invaziei de aer fierbinte tropical. In general in partea de sud-est a judetului au loc fenomene de uscaciune si seceta, ca urmare a patrunderii aerului continental din est - nord-est.

Fig. 1.2 Temperaturi Fig. 1.3 Precipitatii

PRECIPITATII - regimul precipitatiilor este tot un rezultat direct al influentei climatului submediteraneean.

Precipitatiile inregistreaza doua maxime: una la sfarsitul primaverii si inceputul verii si cea de-a doua toamna in luna noiembrie.

Iarna pe langa ninsorile obisnuite au loc foarte des precipitatii sub forma de ploaie si lapovita, de aceea concluzia care se impune este ca cea mai mare parte a precipitatiilor este sub forma lichida.

Zapezile putin abundente fac ca grosimea stratului de zapada sa fie redusa, grosimea medie variind in jurul valorii de 10 cm.

Tabel 1.1

1.2. Resurse naturale

La nivelul judetului Mehedinti exista mai multe categorii de resurse naturale, regenerabile si neregenerabile. Ponderea si impactul acestor resurse in economia actuala dar si in dezvoltarea viitoare a zonei sunt diferentiate in ceea ce priveste accesibilitatea, marimea si capacitatea de a le valorifica in mod rational si durabil. Ordonarea etajata a formelor de relief, pe o diferenta de nivel de peste 1400 m, intre Varful lui Stan (1446 m) si circa 40 m in Lunca Dunarii, conduce la o mare bogatie a ecosistemelor. Grevata pe diversitatea naturala a formelor de relief, structura teritoriului, dupa natura ocuparii terenului se prezinta astfel :

terenuri agricole, insumand un total de 293977ha, reprezentand 59,6% din totalul de 493289 ha al intregului judet ;

vegetatia forestiera, ocupa o suprafata de 148351 ha, reprezentand cca. 30,1% din suprafata judetului;

apele de suprafata, ocupa cca. 3,5% din suprafata judetului, insumand o suprafata de 17302 ha.

O suprafata de 33659 ha (6,82%), este ocupata de obiective industriale, cladiri si curti, drumuri si cai ferate.

1.2.1.   Resursele naturale regenerabile sunt cele mai importante resurse care sustin economia judetului in prezent si se prefigureaza ca ponderea acestora este in continua crestere.

In mod indiscutabil, dintre resursele regenerabile, pe primul loc sunt resursele de apa, in special ale fluviului Dunarea, pe o lungime totala de 195 km la nivelul judetului.

Fig. 1.2.1

Bazinul hidrografic aferent judetului Mehedinti are o suprafata de 4933 km² si o retea hidrografica in lungime de 1456 km construita din cursuri de campie cu curgere lenta si cursuri de deal si munte cu scurgere rapida.

Aceste resurse, pe langa activitatile nemijlocite pe care le sustin in mod direct, transporturi, producerea de energie electrica in cele doua sisteme Portile de Fier I si Portile de Fier II, piscicultura si agricultura, constitue materia prima si pentru producerea apei grele utilizata ca moderator la centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda. Tot in judetul Mehedinti exista si sunt exploatate, la un nivel mediu, ape subterane cu potential balnear demonstrat (Schela Cladovei, Bala).

Resursele forestiere ocupa aproape o treime din suprafata judetului si constitue baza pentru mentinerea si dezvoltarea resurselor de flora si fauna si pentru conservarea biodiversitatii in judetul Mehedinti.

1.2.2. Resurse naturale neregenerabile sunt constituite de zacamintele de carbune, marmura, calcar, piatra, siderita, etc. Exploatarea carbunelui efectuata in mare masura, la suprafata dar si in subteran, in perimetrele miniere, Livezile, Zegujani si mai ales Husnicioara, a fost restructurata puternic, iar capacitatile de productie s-au diminuat substantial. Majoritatea acestor perimetre sufera in prezent un sustinut proces de reconstructie ecologica. Alte tipuri de zacaminte sunt exploatate cu tehnologii putin agresive pentru mediu care permit integrarea produselor secundare in ecosistemele respective.         Exploatarea de cupru de la Baia de Arama a fost inchisa, iar in prezent este in faza finala de reconstructie ecologica si de consolidare a iazului de steril. Exploatarile de piatra si nisip din carierele Mala I si Mala II se executa intr-un sistem integrat, in principal de agenti economici care ulterior prelucreaza si valorifica superior aceste resurse in activitatea de constructii.

1.3. Date demografice

1.3.1. Procesul de urbanizare

Urbanizarea reprezinta procesul de dezvoltare intensa a oraselor existente si de crestere in ritm accentuat a numarului oraselor si a populatiei urbane. Urbanizarea este un fenomen obiectiv, specific perioadei contemporane, avand la baza dezvoltarea social-economica si evolutia politica a tarilor. Se poate realiza pe mai multe cai: prin extinderea oraselor existente, prin trecerea unor asezari rurale in categoria celor urbane si prin patrunderea unor caracteristici urbane in toate tipurile de comunitati.

Procesul de urbanizare a devenit un fenomen general, specific si ireversibil, fiind

rezultatul unor factori obiectivi ca: dezvoltarea comertului, a transportului, a industriei, etc.

In judetul Mehedinti procesul de urbanizare se realizeaza prin dezvoltarea continua a oraselor existente, printr-o tendinta de dezvoltare si inglobare a localitatilor rurale aflate in imediata vecinatate a oraselor si municipiilor.

1.3.2. Concentrarile urbane

Tab 1.3.2