Caiet de practica imbunatatiri funciare si ingineria mediului

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI

CAIET DE PRACTICA

Perioada de practica s-a desfasurat intre 05.07.2010 si 22.07.2010,timp in care studentii s-au familiarizat cu: statii de tratare a apei, statii de epurare a apelor industriale si orasenesti, au luat la cunostiinta modul de functionare a mai multor institutii cum ar fi: I.C.P.A.,lucrari de amenajare a unui curs de rau. Tot in acest timp vor fi prezentare: Barajul de la Paltinu, eroziuni si alunecari de teren.

PROGRAM PRACTICA

05.07.2010 - FIFIM ; Prezentarea Ministerului Mediului.

06.06.2010 - vizita la stariile de epurare de la Rosu si Arcuda

Uzina de apa Rosu

Uzina de apa Rosu

Captata la Crivina din raul Arges, apa bruta este condusa printr-o caseta dubla catre Uzina de apa Rosu care are o vechime de peste 40 de ani.

In scopul atingerii parametrilor de calitate ai apei impusi de normele Europene, Veolia Water Solutions & Technologies Romania a realizat pentru Apa Nova Bucuresti noi instalatii performante in vederea optimizarii procesului de coagulare-floculare-decantare.

Rosu - Polimeri

Lucrarile de modernizare au constat in realizarea a cinci posturi de preparare si dozare reactivi care deservesc cele sase decantoare circulare suspensionale cu diametru de 52m. Reactivii sunt utilizati ca si adjuvanti in procesul de coagulare/floculare sau pentru corectia pH-ului apei brute.

Cele doua grupuri a cate trei decantoare fiecare sunt alimentate cu apa bruta prin intermediul a doua camere de distributie echipate cu deversoare si agitatoare cu dubla elice. Acestea asigura amestecul rapid al apei brute cu reactivii si sunt prevazute cu traductori de masura a pH-ului.

Posturile de tratare realizate sunt:

Prepararea/dozarea solutiei de sulfat de aluminiu

Prepararea/dozarea laptelui de var

Prepararea/dozarea solutiei de acid sulfuric

Prepararea/dozarea solutiei de polimeri

Prepararea/dozarea solutiei de soda

Rosu - Filtre

Pentru optimizarea dozajului de reactivi cat si pentru contorizarea apei brute, a fost instalat un sistem de masurare a debitelor de apa bruta pe conductele de refulare ale statiei de pompare.

Dupa punerea in functiune a instalatiilor de tratare cu reactivi, rezultatele calitative ale apei produse la uzina de apa Rosu nu au intarziat sa apara. Inregistrarile efectuate de sistemul de monitorizare SCADA confirma ameliorarea substantiala a calitatii apei produse si permit o exploatare facila si mai putin costisitoare.

Rosu - Sulfat

Tot in cadrul Uzinei de apa Rosu, la statia de filtre, a fost schimbat intreg ansamblul vanelor de pe circuitele de apa de intrare si de iesire si a fost refacuta integral statia de producere si furnizare a aerului de spalare a filtrelor astfel incat spalarea acestora sa poata fi realizata in regim automat.

Uzina de apa Arcuda

Uzina de apa Arcuda

Construita in anul 1900, Uzina de apa Arcuda are o capacitate de tratare de 750.000 m³/zi si este echipata cu 42 filtre rapide cu nisip, dintre care 26 sunt de tipul cuvelor cu planseu filtrant prevazut cu crepine.

In vederea cresterii calitatii apei tratate, cuvele celor 26 de filtre au fost reabilitate prin schimbarea conductelor de insuflare a aerului, a dalelor si crepinelor precum si a materialului filtrant.

Au fost instalate vane noi automatizate pentru apa decantata si apa filtrata.

Procesul de spalare a filtrelor poate fi declansat si condus de catre operator sau poate fi declansat automat.

Sistemul automat de telegestiune SCADA permite supravegherea tuturor parametrilor, transmisia instantanee si continua a datelor conducand astfel la diminiuarea costurilor de exploatare.

Refacuta in intregime in anul 2000, statia de clor din cadrul Uzinei de apa Arcuda, realizeaza dezinfectia apei in mod automat, functionand cu respectarea stricta a normelor de securitate si de protectie a mediului.

S-au realizat deasemenea, posturile de preparare si dozare reactivi si anume:

Instalatia de preparare si dozare sulfat de aluminiu

Instalatie de dozare acid sulfuric

07.067.2010 - vizita la Statia de Trarare a Apei de la Crivina.

Uzina de apa Crivina

Crivina

Uzina Crivina a fost proiectata la inceputul anilor 1990 pentru o capacitate de 6 m³/s. Sursa de apa bruta este raul Arges. Apeductul pentru apa tratata cu o lungime totala de 26 km a fost construit partial (portiunea aval de 14 km) in anii 90 pentru a face pentru a face legatura intre uzina Crivina si municipiul Bucuresti.

Noul proiect al uzinei de tratare a apei de la Crivina a reconsiderat intreaga filiera initiala de tratare, introducand procedee moderne si integrand o parte din cele existente, pentru obtinerea unui sistem de tratare adecvat calitatii apei brute si cerintelor de calitate a apei tratate conform cu Legea 458/2002 si Directiva Europeana 98/83/CE. Noua uzina de apa potabila Crivina are o capacitate de productie de 3 m³/s si include completarea apeductului de apa potabila de la statia de tratare a apei pana la nodul hidrotehnic Dragomiresti (cca. 12 km).

Ce va ofera Veolia Water Solutions & Technologies Romania

Solutii pentru municipalitati

Solutii pentru zona rurala

Solutii tehnologice

Veolia Water Solutions and Technologies (VWS) este lider mondial in conceptia si realizarea lucrarilor de tratare a apei sau epurarea a apelor municipale.

Activitatea principala a Veolia Water Solutions & Technologies Romania consta in:

• conceptia si executia instalatiilor ca antreprenor general pentru tratarea apei pentru potabilizare sau pentru epurarea apelor uzate pentru municipalitati;
• lucrari de mici dimensiuni adaptate nevoilor comunitatilor rurale si semi-urbane;
• darea in exploatare a proiectelor realizate.

Veolia Water Solutions & Technologies Romania ofera comunitatilor rurale proiectarea si executia urmatoarelor lucrari de alimentare cu apa si epurare a apelor uzate:

osisteme de potabilizare a apei eficiente, care pot sa elimine si diverse substante contaminante specifice, printre care: ingrasamintele chimice si pesticidele, arsenicul, fierul si manganul, etc.

ostatii de epurare a apelor uzate menajere si pluviale

Veolia Water Solutions & Technologies Romania ofera solutii complete 'la cheie' sau unitati prefabricate in cadrul urmatoarelor aplicatii:

• potabilizarea apei;
• epurarea apei uzate;
• tratarea namolurilor (uscare solara a namolurilor);
• eliminarea noxelor olfactive prin dezodorizarea aerului viciat din statiile de epurare

Elemente principale

Uzina de apa Crivina (dati clic pe fiecare imagine pentru detalii)

Filiera de tratare a uzinei de apa de la Crivina include urmatoarele trepte de tratare:

Tehnologii moderne de tratare a apei

Pre-ozonare. Statia de ozonare si sistemul de tratare cu ozon a fost realizat impreuna cu Trailigaz;

Coagulare-floculare. Preparare si dozarea reactivilor pentru controlul pH-ului si coagulare floculare se face intr-o statie de reactivi moderna complet automatizata

Decantarea se realizeaza cu ajutorul unui procedeu de decantare lamelara brevetat de VWS (MULTIFLOT300), care indeparteaza materiile in suspensie, culoarea si algele in procesul de potabilizare. MultifloT 300 poate trata si apa bruta cu incarcarea de suspensii in domeniul (10 - 4000 mg/l). Apa decantata are turbiditati sub 3 UNT, in functie de caracteristicile apei brute.

Inter-ozonare

Filtrare rapida pe nisip,cu spalare cu baleiaj orizontal

Clorinare

Corectie pH

Automatizarea completa a noi statii de tratare a apei potabile

Functionarea statiei de tratare este complet automatizata, integrand ultimele tehnologii in domeniu si permitand astfel operarea in deplina siguranta a uzinei cu minimum de personal.

Flexibilitate si robustete

Flexibilitatea in exploatare a uzinei este asigurata prin realizarea a cel putin doua linii de tratare pentru fiecare obiect principal, astfel incat sa permita desfasurarea operatiunilor de operare si mentenanta fara intreruperea productiei de apa sau diminuare calitatii acesteia:

Ozonarea apei si dezinfectia finala cu clor cuprind cate doua linii paralele de injectie si contact.

Decantarea cuprinde o baterie de 4 decantoare identice, iar filtrarea se face in 12 filtre functionand in paralel.

08.07.2010 - uzina de tratare a apei de la Voila Paltinu, Barajul Paltinu.

Barajul Paltinu

Judet: Prahova   Localitate: Valea Doftanei

Lacul Paltinoasa, barajul Paltinul, vegetatia si relieful din zona garanteaza o relaxare binemeritata turistului pe aceste meleaguri. Cheile Doftanei sunt la cativa kilometri de lac, ca si ruinele Bisericii Vechi din satul Traisteni sau rezervatia de brad natural Glodeasa, veche de peste 100 de ani.
Traseele montane marcate sunt cele catre Varful Cazacu, Muntii Baiului sau Pasul Predelus.
Barajul paltinu are o inaltime deasupra fundatiei de 108 m., cota coronamentului barajului fiind la cota 654 m.d.M., Lungimea totala a coronamentului barajului este de 455 m. Barajul este sub forma de arc avand un volum de 301 mii m³.Lacul de acumulare are un volum de 53,7 mil m³ si un debit de 5,00 m³.
Barajul gazduieste o centrala hidroelectrica cu o putere instalata de 10 MW. Centrala este echipata cu doua turbine de tip Francis.
Barajul Paltinu serveste in principal pentru alimentarea cu apa potabila si industiala a municipiilor Cimpina (Campina) si Ploiesti. In subsidiar, barajul asigura si apa pentru irigarea a 9.000 ha in lunca raului Prahova in zona Baicoi-Ploiesti si pentru salubrizarea raului Dambul din Ploiesti
Anul inceperii executiei 1968
Anul darii in functiune 1970
Folosinte alimentare cu apa, irigatii, energie hidroelectrica.

Statia de tratare a apei - Voila

Statia de tratarea apa Voila a fost construita intre anii 1970-1978 pentru:

- alimentarea cu apa potabila a oraselor Campina, Ploiesti si a localitatilor invecinate

-pentru alimentarea cu apa industriala a platformelor Brazi si Teleajen

Capacitatea de tratare este de 3mc/s dispusa astfel:
linie potabila -1.5 mc/s
linie industriala -1.5 mc/s

Statia de tratare apa Voila este alimentata cu apa de suprafata provenita din acumularea Paltinu prin intermediul a doua prize de apa aflate in albia riului Doftana -aval de baraj : priza Brebu si priza Voila.

Priza Brebu

Constructie din beton armat pe riul Doftana cu o sectiune deversanta inclinata dinspre malul sting spre malul drept asfel incit sa asigure accesul in camera de priza a unui debit de 3 mc/s care alimenteaza bazinul de apa curata Lunca Mare

Baraj de priza Voila

Barajul de priza Voila este o constructie de pamint cu deversor central cu 4 deschideri echipate cu stavile clapet

Etansarea este realizata cu pereu de beton pe paramentul amonte si pinten de beton

Nivel normal de retentie -462.85 m.d.m

Nivel maxim de asigurare 0.1%-465.00 m.d.m

Nivelminim de exploatare 461 m.d.m

PRIZA VOILA

Accesul apei in camera de prize este asigurata prin 4 ferestre dupa carea apa trece in casa vanelor prin doua vane fluture actionate manual

Conductele de legatura intre priza Voila si statia de tratare sunt doua :una de 800mm si una de 1000mm

Faza de coagulare-floculare

Bazinul de amestec firul 1 prin doua conducte de Dn 1000mm repartizeaza apa bruta amestecata cu coagulant in doua decantoare radiale cu un diametru de 45m Conducta merge pina in camera centrala si se termina cu un difuzor avind diametrul de 1200mm

Faza de decantare

Apa limpezita este colectata uniform printr-un deversor dintat montat pe creasta jgheabului de colectare amplasat pe circumferinta bazinului de decantare .

Faza de filtrare

Apa decantata ajunsa in hala de filtre este introdusa intr-un bazin tampon care distribuie apa in 12 filtre rapide ,fiecare avind 72mp

Faza de dezinfectie

In rezervoare se injecteaza de la statia de clorinare ,printr-un sistem de conducte PVC gaurite dezinfectantul care este clorul .Clorul se dozeaza cu aparate Advance din containere de 800 Kg.

Apa filtrata este colectata in partea inferioara a filtrelor si introdusa in 4 rezervoare
Rezervoarele sunt din beton armat de forma paralelipipedica ,fiecare avind o
capacitate de 5000 m

Intregul proces tehnologic se controleaza continuu (24H) in laborator

Analize fizico-chimice

Analize bio-bacteriologice

09.07.2010 - ICPA

Activitatea de studii si cercetari in domeniile pedologiei si agrochimiei a inceput in mod organizat inca din prima decada a secolului XX

.

ICPA a fost fondata in anul 1970 in cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice 'Gheorghe Ionescu-Sisesti' (ASAS) prin gruparea diferitelor compartimente de specialitate existente inainte in diferite structuri.

Mandatul ICPA este acela de a promova cercetarea strategica, fundamentala si aplicata, in domeniul pedologiei si al agrochimiei, cu efectuarea monitoringului si a prognozei pe termen lung pentru solurile si terenurile agricole ale Romaniei. Acest mandat implica atat contributii stiintifice semnificative in domeniile mentionate, cat si activitati de consultanta specifice. In acest fel, cercetatorii si cadrele tehnice din ICPA contribuie direct la competitivitatea economica a Romaniei si la imbunatatirea calitatii vietii.

Mandatul este realizat avand in vedere cateva obiective strategice importante:

culegerea, interpretarea si asigurarea datelor privind solurile si terenurile Romaniei, precum si starea lor agrochimica

inventarierea (clasificare, cartare) si monitoringul calitatii solului la scara nationala

aprofundarea cercetarilor pentru o mai buna intelegere si prognoza a diferitelor procese din sistemul sol - planta - mediu inconjurator

dezvoltarea cercetarilor privind procesele pedogenetice si functiile biologice ale solului, atat in sisteme naturale cat si antropizate

acordarea de consultanta specializata, obiectiva si independenta

dezvoltarea si folosirea de noi tehnologii, concomitent cu asigurarea cadrului pentru desfasurarea unei activitati stiintifice de inalta performanta

asigurarea legaturilor cu beneficiarii, ca si a transferului eficient al rezultatelor cercetarii catre acestia

instruirea si perfectionarea unui personal calificat (constituind un adevarat “centru de excelenta”) in domeniul pedologiei si al agrochimiei, ca si in domenii conexe (mediul inconjurator, sisteme informatice geografice, teledetectie, modelare, sisteme suport de decizii etc.)

contributii la sporirea gradului de educatie a opiniei publice, prin diseminarea de informatii despre impactul antropic asupra solului si mediului inconjurator

Managementul Durabil al Resurselor Naturale si al Mediului;

Poluarea Solului; Schimbari Globale; Dezvoltare Rurala

Elaborarea de metodologii pentru evaluarea folosirii durabile a resurselor de sol si teren;

Bonitarea terenurilor in contextul agriculturii private si a tranzitiei la economia de piata;

Evaluarea calitatii solului si stabilirea unor masuri pentru protectia, conservarea si ameliorarea sa;

Poluarea solului - in relatie cu poluarea aerului, apei potabile si apei freatice - si consecinte asupra sanatatii omului;

Caracterizarea pedologica in scopul restructurarii folosintelor agricole si a conservarii resurselor la diferite niveluri (sat, judet si tara);

Evaluarea/bonitarea terenurilor in contextul agriculturii private si economiei de piata; Furnizarea de informatii necesare reformei agrare si pentru planificarea folosintei durabile a terenurilor;

Recomandari tehnologice pentru irigatii, drenaje; lucrarea solului si pentru prevenirea si combaterea eroziunii, saraturarii si caompactarii solurilor;

Refacerea/ameliorarea ecologica a solurilor poluate (petrol, metale grele, pesticide, etc.) prin diferite mijloace, inclusiv prin metode microbiologice; Evaluarea comportarii poluantilor an sistemul sol-planta si stabilirea unor masuri de prevenire, limitare si combatere a efectelor nocive ale acestor poluanti; Evaluarea modificarilor chimice si biochimice in sistemul sol-planta, sub influenta unor factori poluanti;

Refacerea/ameliorarea ecologica a terenurilor degradate si a terenurilor cu deponii rezultate din mineritul de suprafata si din alte activitati umane;

Experiente an camp si modele de simulare pentru estimarea efectelor compactarii asupra solului si a productiei vegetale;

Microbiologia solului; Evolutia microflorei in diferite conditii pedologice;

Monitorizarea secetei in situri reprezentative in vederea caracterizarii vulnerabilitatii unitatilor de teren la lipsa apei;

Estimarea relatiilor dintre seceta si procesele de poluare;

Dezvoltarea unor sisteme de lucrari agricole adaptate la conditiile de sol si clima;

Studiul schimbarilor climatice globale pe baza de scenarii simulate (predictii la diferite scari de timp si spatiu);

Elaborarea de modele specifice de simulare si optimizare;

Dezvoltare rurala.

Managementul Deseurilor Agricole, Urbane si Industriale

• Utilizarea in agricultura a apelor uzate si a gunoiului rezultate din zootehnie;
• Utilizarea agricola a compostului obtinut din deseurile menajere urbane;
• Utilizarea agricola a namolurilor orasenesti;
• Posibilitati de utilizare in agricultura a diferitelor deseuri industriale

Utilizarea Tehnologiei Informatiei

in Pedologie, Agrochimie si Managementul Mediului Inconjurator;

Servicii de Informare-Documentare in domeniul Agriculturii si Mediului

Baze de date privind resursele de sol/teren si mediul inconjurator (proiectare, implementare si exploatare):

Profile de sol (date generale, morfologice si analitice - fizice si chimice - inclusiv privind apa freatica),

Unitati de teren (1:10.000, 1:50.000, 1:1.000.000; caracteristici de sol, relief, hidrologie, clima; note de bonitare pentru 24 culturi si folosinte, neirigat/irigat, etc.),

Monitoringul national al calitatii solurilor (profile de sol, retea transeuropeana regulata 16 km x 16 km),

Monitoringul anual (multianual) al principalelor calitati ale solurilor (la nivel national si judetean),

Caracteristici pedogeochimice ale solurilor (profile de sol),

Standarde de mediu;

Sisteme informatice geografice pentru managementul durabil al resurselor de sol/teren si de mediu; Prelucrarea datelor spatiale, inclusiv a celor de teledetectie;

Aplicarea si elaborarea de modele de simulare (procese din sol, cresterea plantelor, transfer de masa si energie in sistemele agricole, etc.);

Aplicarea si dezvoltarea de modele numerice de teren integrate cu modele de simulare;

Sisteme expert si sisteme suport de decizie pentru evaluarea si managementul durabil al terenurilor (planificarea utilizarii terenurilor, recomandari tehnologice, sensivitatea terenurilor la stresurile de apa, etc.);

Sisteme computerizate de evaluare a proprietatilor fizice ale solurilor si a cerintelor pentru sistemele de lucrare a solului;

Sisteme computerizate pentru optimizarea fertilizarii solului/plantelor;

Sisteme computerizate de diagnoza a deficientelor de nutritie a plantelor si pentru recomandari de prevenire si combatere a acestora;

Programe de calculator pentru balanta nutrientilor intr-o ferma agricola;

Sisteme computerizate de caracterizare a evolutiei agrochimice a solurilor sub influenta diferitelor practici de fertilizare si de management al culturilor;

Elaborarea asistata de calculator a tehnologiilor pentru culturile agricole;

Baze de date ale microorganismelor;

Baze de date de informare-documentare; Furnizarea de servicii de informare-documentare in domeniile agriculturii, pisciculturii, industriei alimentare, silviculturii si mediului inconjurator; Centrul de Calcul al ICPA indeplineste functiunea de Centru national roman AGRIS/CARIS in cadrul retelei AGRIS/CARIS a FAO.

Elaborarea altor sisteme si aplicatii informastice privind resursele de sol/teren si mediul inconjurator.

12.07.2010

Cris tim - Filipesti de Padure

Productie

Mezelurile CRISTIM sunt produse in trei fabrici specializate, la Filipestii de Padure. In cele  trei unitati de productie distincte se obtin specialitatile si suncile, produsele crud-uscate si mezelurile fiert-afumate.

CRIS-TIM dispune de cele mai noi tehnologii din domeniu. In fabricile sale, liniile de productie sunt proiectate dupa cele mai noi standarde europene.

CRIS-TIM are cel mai modern laborator fizico-chimic din tara, laborator in care s-a investit un milion de euro. Laboratorul permite independenta din punct de vedere al analizei de fiecare zi a sarjelor procesate.

Fabricile de mezeluri de la Filipestii de Padure reprezinta cea mai importanta investitie romaneasca din aceasta zona. 

Obiective strategice

Obiectivele strategice in urmatorii 3 ani:

Imbunatatirea continua a calitatii produselor si serviciilor oferite clientilor si consumatorilor

Cea mai buna productivitate in domeniul nostru de activitate

Dezvoltarea unei game de produse light

Obiectivele strategice sunt cele care ne ghideaza in activitatea noastra. Am inceput cu consumatorii si clientii nostrii. Pentru acestia  produsele si serviciile noastre trebuie sa fie cele mai bune.

Productivitatea ne asigura eficienta activitatii noastre si un foarte bun control al businessului. Fiind cei mai buni din industrie si la acest indicator transferam un raport calitate/pret mai departe catre clienti si consumatori.

Tinem cont si de tendintele pietei pe care de cele mai multe ori le anticipam. In acest sens o gama de produse light nu poate sa lipseasca din portofoliul nostru.

Jeras prod S.R.L

Jeras prod S.R.L, a fost fondata in 1994 in Filipestii De Targ, judetul Prahova si este o companie recunoscuta pe plan local pentru promptitudinea si amabilitatea personalului nostru.

Compania noastra va pune la dispozitie produse de calitate ca preparate din carne, mezeluri, carnati, cabanos, kaiser. Firma noastra are un personal de 60 angajati. In principal, produsele si serviciile noastre se adreseaza pietei din Romania.

Noi avem si respectam proceduri clare de lucru, care asigura un nivel inalt, constant, in calitatea produselor si serviciilor noastre. Personalul nostru e pregatit in mod constant in traininguri organizate de companie.

Firma noastra plaseaza in centrul atentiei clientul, cu necesitatile si dorintele sale.

Cunoasterea problemelor clientilor nostri, ajuta compania Jeras prod S.R.L sa isi perfectioneze produsele si sa le adapteze mereu la cerintele pietei.

In speranta interesului dumneavoastra pentru oferta noastra, va invitam sa ne contactati.

13.07.2010

SC ACVARIM SA

Municipiu Rm. Valcea este resedinta judetului Valcea, important centru economic si cultural al tarii, este asezat in partea central-sudica a Romaniei, respectiv la confluenta dintre Olt si Olanesti. Atestarea documentara a judetului Valcea este datata din data de 08 ianuarie 1392, fiind cuprinsa in Condica Manastirii Cozia. S.C. ACVARIM S.A. Rm. Valcea, infiintata la 30.04.1998, conform Hotararii nr. 13 / 1998 a Consiliului Local al Municipiului Rm. Valcea, este o societate furnizoare de servicii publice a carei activitate se desfasoara   in folosul comunitatii municipiului Rm.Valcea, precum urmeaza:
I. Alimentarea cu apa potabila
. Captarea, tratarea, inmagazinarea transportul, pomparea si distributia apei potabile la consumatori
. Controlul si monitorizarea calitatii apei potabile in conformitate cu cerintele legale si alte cerinte privind calitatea apei potabile
.Montarea , repararea si verificarea contoarelor de apa(apometre)
II. Canalizarea si epurarea apelor uzate
. Colectarea,transportul si epurarea apelor uzate in conformitate cu cerintele legale si alte cerinte aplicabile
. Controlul si monitorizarea calitatii apelor uzate deversate in canalizarea orasului si a apei epurate descarcata in emisar(raul Olt)  

Folosirea apei
Apa este un element esential in viata fiecarui om si reprezinta o necesitate pentru bunastarea intregii comunitati. Cu toate acestea, acest bun nu este intotdeauna folosit in mod rational, iar foarte des suntem martorii unei folosiri improprii sau inadecvate a apei de catre oameni.
Domeniile de utilizare a apei
Apa are un rol esential in intretinerea vietii. Fara apa nu ar putea exista viata. In organism apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si lichidelor biologice. Ea dizolva si transporta substantele asimilate si dezasimilate; mentine constanta concentratia sarurilor in organism si, evaporandu-se pe suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii.
Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta in procesul de fotosinteza.
Apa Potabila se deosebeste de apa distilata. In conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabila trebuie: Sa fie limpede, incolora, fara miros sau gust deosebit; Sa aiba temperatura cuprinsa intre 7° si 15°C si sa nu varieze mult in timpul anului; Sa nu contina materii straine in suspensie sau germeni patogeni; Sa contina aer si CO2 in solutie; Substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze intre anumite limite; Sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu exceptia micilor cantitati de Fe, Al, Mn.; Sa nu contina NH3 sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice in prutefactii si nici metan.
Intrebuintarile apei
Apa se intrebuinteaza la: Prepararea solutiilor, fiind cel mai cunoscut solvent; Obtinerea oxigenului si hidrogenului prin electroliza; Prepararea celor mai importanti acizi anorganici; Producerea energiei electrice;
Descrierea Masurii ISPA
Stiri Harti actualizate de transporturi si principalele rute Camera de presa (ultimele stiri, arhiva comunicatelor de presa, informari ale presei si comunicate de presa, adresa speciala de contact - telefon si e-mail - unde se pot cere interviuri si informatii) Informatii de contact Curierat rapid (raspuns garantat in 24 de ore - daca vizeaza probleme de Proiect).

Lucrari de regularizari si indiguiri- Olanesti, barajul de la Voineasa, lucrari de combaterea eroziunii solului.

14.07.2010

Statie de epurare Otopeni

Primaria orasului Otopeni a finalizat unul din obiectivele majore de investitii cu un impact pozitiv asupra vietii locuitorilor cat si asupra dezvoltarii economice a urbei.

Este vorba de statia de epurare ape uzate menajere zona centru - Otopeni amplasata la extremitatea de est a orasului pe strada Transilvaniei langa canalul CCIII.
Lucrarea a fost contractata la inceputul anului 2009 si a fost realizata intr-un timp record, fiind data in folosinta la data de 25 Mai 2010 cand s-a semnat procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor.
Realizarea lucrarilor in termenul contractual a fost posibila datorita unei colaborari perfecte intre constructori, tehnologi si proiectanti sub permanenta coordonare si urmarire a Dlui Primar Silviu Gheorghe.

Valoarea investitiei este de 12,7 milioane lei din care 6,7 milioane lei a fost asigurat din fondul de rulment de la bugetul local al Primariei orasului Otopeni si 6,1 milioane lei din credit bancar intern.
De remarcat este si faptul ca antreprenorul general s-a incadrat in valoarea prevazuta in contract lucru mai rar intanlit la investitiile care se deruleaza in alte parti.
Din punct de vedere tehnic, statia de epurare realizata, are o tehnologie de epurare bazata pe un modul de epurare mecano-biologic tertiar ( nitrificare, denitrificare si defosforizare chimica ) compact containerizat, suprateran, din inox cu patru linii de epurare in paralel pentru etapa 1, urmand ca pentru atingerea capacitatii finale ( etapa 2 ) sa se mai monteze inca 2 linii de filtrare. Debitul maxim pe zi epurat deste de 2000 mc.

Solutia tehnologica adoptata cuprinde instalatii performante cu consum energetic redus, un grad mare de automatizare si operatiuni de exploatare simple care implica un numar redus de operatori.
Gradul de epurare se incadreaza in normativele in vigoare. Datorita procesului tehnologic performant nu se evacueaza namol in exces, nefiind necesare cheltuieli suplimentare cu tratarea acestuia.
Realizarea dezinfectiei cu ultraviolete prezinta avantaj fata de solutia clorinarii fiindca nu se produc compusi toxici in mediu acvatic iar instalatia de dezinfectie asigura o eficienta de aproximativ 99% privind reducerea totala a coliformilor.

Statia de epurare centru - Otopeni asigura epurarea apelor uzate menajere a zonei centrale a orasului si a tuturor strazilor din Otopenii de jos.
Pentru zona aflata in partea stanga a DN1 ( cartierul Odai ) se afla in derulare proiectarea si executia retelelor de canalizare precum si o noua statie de epurare ce va fi amplasata la extremitatea de vest a orasului langa canalul CCIV.

Bazinele de omogenizare fac parte din linia tehnologica ( linia namolului ) a statiei de epurare.

Obiectivul prevede urmatoarele activitati: constructie din beton armat semiingropat, 4,3 m adancime, alcatuit din 3 compartimente dreptunghiulare din beton armat; compartimentul din mijloc se evazeaza cu un al 4-lea compartiment; comunicarea intre cuve se face prin piese de trecere conform proiectului de instalatii hidraulice.

15.07.2010

Depozitul ecologic de la Albota

La Albota a fost inaugurata prima celula a Depozitului ecologic de deseuri din judetul Arges, obiectiv din cadrul proiectului ISPA - "Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges".
La ceremonia de taiere a panglicii au luat parte presedintele Consiliului Judetean, Constantin Nicolescu, reprezentanti ai administratiei publice locale, Ministerului Mediului, Ministerului Finatelor si reprezentanti ai consortiului Hidroconstructia - Iridex.

Tudor Pendiuc nu a ezitat, in ciuda entuziasmului realizarii acestui proiect, sa solicite fonduri suplimentare de la ministerul Mediului, profitand de prezenta oficialului. "Este greu de inchipuit pentru cei care cunosteau cum arata aceasta zona in 1994. Parca nu imi vine sa cred ca am ajuns in aceasta etapa. Neluand in seama ciorile si cei cativa catei de aici, imi vine sa cred ca suntem in alta tara si nu in Romania. Trebuie sa multumesc domnului presedinte Nicolescu cu care am avut o colaborare foarte buna si sper sa continue asa, pentru ca acest teren care a fost in proprietatea municipalitatii, a avut si inca are foarte multe probleme dupa ce unii, vazand ce se construieste aici, si-aduc aminte sau poate inventeaza ca terenul este al lor. Si asa au obtinut hotarari judecatoresti prin care se spune ca terenul este al lor, iar noi trebuie sa depunem eforturi pentru a rezolva problema
juridica. Trebuie sa ne felicitam ca am avut inspiratia sa accesam fonduri si perseverenta pentru a lucra ceea ce avem aici. I-as transmite domnului consilier al ministrului Borbely sa se ia aminte ca in Arges se lucreaza, iar fondurile pe care le dirijate pe unde nu sunt consumate, sa ni le dati noua! Va asiguram ca le vom consuma cum vedeti aici: eficient!", a afirmat Pendiuc.

Prefectul Gheorghe Davidescu a dat asigurari ca va face lobby, in calitate de reprezentant al Guvernului, ca fondurile de la ministerul Mediului si mai ales procedurile sa fie la indemana administratiei judetene. "Pot spune ca sunt incantat de ceea ce vad aici si ca dupa zeci de ani respir fara teama de a contracta vreo boala. In aceste conditii mi se pare firesc ca din pozitia pe care o ocup sa fac lobby-ul necesar la ministerul Mediului pentru a obtine mai repede finantarea intrucat aceasta bijuterie pe care o vedem aici isi va face treaba cu prisosinta. Voi fi unul dintre partizanii care vor depune eforturi pentru aducerea de bani, indiferent de investitii, atata timp cat sunt in folosul judetului. Ii felicit pe toti cei implicati direct. Este un prim pas pentru ca Pitestiul si Argesul sa intre in Europa. Este un pas facut si ii felicit pe toti", a afirmat prefectul.
Un pas extrem de important
Presedintele C.J. Arges, Constantin Nicolescu, a explicat importanta acestei inaugurari a celulei de la Albota si a prezentat si investitiile din urmatoarele etape ale proiectului. "Managementul deseurilor solide in judetul Arges este o investitie din fonduri europene. Pentru etapa a doua avem deja aprobarea pentru studiul de fezabilitate din partea Ministerului Mediului, astfel ca vom incepe proiectarea si licitatia. Astazi, am dat drumul la depozitul ecologic de la Albota cu toate dotarile: celula si zona de selectare si procesare a deseurilor. Aceasta prima etapa rezolva problema colectarii intr-un cadru ecologic a deseurilor pentru 56 de localitati si patru orase, urmand ca in etapa a doua, inca trei orase si diferenta de comune sa fie acoperite pana in 2014. Cu aceasta investitie implementam un program integrat de rezolvare a deseurilor solide in Arges, poate printre putinele programe care au fost
realizate conform normelor europene, foarte aproape de cerintele europene calitativ, investitional si proceduri. La depozitul ecologic, canalizarea si colectarea apei este rezolvata, mai avem drumul  de asfaltat. Gratie conlucrarii dintre proiectant, consultant, constructor si autoritati, acesta este unul dintre proiectele apreciate pozitiv la nivelul ministerului Mediului la nivelul implementarii sale.  Vom incepe acum selectarea operatorului unic a acestui depozit. Deseurile umede vor fi selectate de deseurile solide", a afirmat presedintele C.J. Arges.
Date tehnice
Valoarea totala a proiectului este de 35.432.315,07 de euro. Din aceasta suma, 18.375.000 euro reprezinta fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene, prin Masura ISPA, 6.1250.000 euro reprezinta cofinantare Consiliul Judetean si 10.932.315,07 reprezinta suma alocata de la bugetul de stat conform OUG nr. 135/2007.
Prima celula a depozitului ecologic Albota are o suprafata de 4,25 ha, avand o capacitate de 750.000 m3, cantitatea de deseuri ce pot fi relocate fiind de 432.000 m3.

Date tehnice:
.Capacitatea liniei de sortare: 8 t/h;
.Capacitate statie tratare levigat: 2,8 m3/h;
.Capacitate bazin colectare levigat: 1500 m3;
.Capacitate bazin apa tratata: 200 m3;
.Capacitate statie incinerare gaz de rampa: volum maxim de gaz ars 200 Nm3/h;
.Cantar bascula maxim: 60 t;
.Bazin stingere incendii: 300 m3;
.Suprafata platforma depozitare deseuri din constructii: 500 m2
(dotari: concasor Terex J 1160 Jaw Crusher - 80 t/h)
.Suprafata platforma realizare compost: 7.020 m2 (capacitate 45.000 t/an), din care:
oZona stocare deseuri verzi: 440 m2;
oZona realizare compost: 5.320 m2;
oZona stocare compost: 1.260 m2;
(dotari: tocator deseuri verzi HL I 1222 - 50 m3/h, tambur rotativ cernere compost TSM 3500 - 40 m3/h)
In judetul Arges vor fi selectati, in urma unor licitatii, un operator pentru depozitul central de la Albota si patru operatori pentru colectarea si transportul deseurilor, care sa-si desfasoare activitatea dupa cum urmeaza:
.Un operator pentru zona Pitesti Sud si comunele Albota, Bradu, Cateasca, Mosoaia, Oarja, Poiana Lacului, Ratesti, Sapata, Vedea si Stefanesti
Populatie deservita: 50.124 locuitori (rural) + 89.516 locuitori (urban)
.Un operator pentru zona Pitesti Nord si comunele Bascov, Babana, Budeasa, Ciomagesti, Cocu, Cotmeana, Cuca, Draganu, Malureni, Merisani, Micesti, Moraresti, Uda si Maracineni
Populatie deservita: 48.331 locuitori (rural) + 91.121 locuitori (urban)
.Un operator pentru municipiul Campulung (Statia de Transfer) si comunele Albesti de Muscel, Berevoiesti, Boteni, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Cetateni, Godeni, Leresti, Mioarele, Poenarii de Muscel, Schitu Golesti, Stoenesti, Valea Mare Pravat, Dragoslavele, Dambovicioara si Rucar
Populatie deservita: 53.380 locuitori (rural) + 37.581 locuitori (urban)
.Un operator pentru orasele Mioveni si Topoloveni si comunele Balilesti, Cosesti, Davidesti, Darmanesti, Hirtiesti, Vulturesti, Mihaesti, Stalpeni, Titesti, Beleti - Negresti, Bogati, Botesti,  Calinesti, Dobresti, Leordeni si Priboieni
Populatie deservita: 67.193 locuitori (rural) + 44.613 locuitori  (urban)

Statia de transfer a deseurilor menajere Campulung

La Campulung, in iunie, va fi inaugurata si statia de  transfer, vechea groapa fiind deja inchisa. "In acest proiect, municipiul Campulung este parte chiar in prima etapa. La noi s-a realizat deja inchiderea platformei de depozitare a deseurilor si s-a realizat statia de transfer.

In circuitul care tocmai a fost dat in folosinta, deseurile de la Campulung si din comunele limitrofe vor ajunge la Albota. La Campulung se va face o preselectare, dupa ce se realizeaza colectarea cu un operator local care va fi desemnat in urma unei licitatii. Caietele de sarcini vor fi finalizate dupa ce va fi selectat operatorul de la statia de la Albota. Deocamdata trebuie sa vedem cum se va face aici selectarea, daca va fi nevoie sa facem la sursa colectarea selectiva. Pentru ca degeaba facem la sursa colectarea selectiva daca nu faci transportul tot selectiv si daca dupa aceea, transportul compactat nu se va face selectiv.

Asta vom vedea pe parcurs. Deocamdata, la inceput, se va face probabil doar o selectare intre deseurile uscate si cele umede, intre deseurile rezultate din daramaturi si constructii sau din deseurile verzi. Noi suntem foarte bucurosi ca in urma eforturilor si negocierilor facute am reusit sa fim integrati in prima etapa a acestui proiect pentru ca rampa de deseuri de la Campulung avea al doilea termen de inchidere dupa cea din Pitesti, in 2009", a afirmat Calin Andrei.

21.07.2010

Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti - Maracineni            

Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti - Maracineni, Arges a fost infiintat in anul 1967 sub conducerea acad. prof. T. Bordeianu (m. 1969). Primul sediu a fost in comuna Micesti, in actuala cladire functionand din 1971. Dupa 10 ani de activitate, in 1977, Institutul de Cercetare si Productie pentru Pomicultura a fost transformat in "Trustul de Cercetare, Proiectare, Inginerie Tehnologica si Productie Pomicola" cu sediul tot la Pitesti - Maracineni, iar numarul statiunilor pomicole a crescut la 26. In aceasta forma s-a reusit o coordonare integrata a intregii activitati din pomicultura romaneasca prin sectoarele de baza ale acestei noi unitati: cercetare, proiectare, productie si dezvoltare. Sub aceasta forma, Trustul a functionat pana in anul 1979 cand la Pitesti - Maracineni au ramas preocuparile de cercetare si proiectare in cadrul Institutului de Cercetare si Productie pentru Pomicultura. Dupa anul 1990, la Institutul de Cercetare si Productie pentru Pomicultura s-a desfasurat, in principal numai activitatea de cercetare si indrumarea acestei activitati in cadrul celor 7 statiuni pomicole care au mai ramas.

Localizare geografica

Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Maracineni, Arges este amplasat in plin centrul Subcarpatilor Meridionali pe teritoriul judetului Arges, in partea de nord a municipiului Pitesti, in comuna Maracineni la cca. 7 km distanta de resedinta municipiului.

Campurile experimentale sunt amplasate atat la sediul institutului cat si la fermele proprii de la Colibasi si Leordeni. Coordonatele geografice: 44°51'30" latitudine nordica si 24°52' longitudine estica. Relieful este variat, de la plat la o altitudine de 287 m la Pitesti, pana la colinar si altitudine de 800 m la baza Bilcesti

Obiectivele Institutului

Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Maracineni, Arges are ca obiective principale de activitate:

. crearea de soiuri noi de pomi, arbusti fructiferi si capsun, selectia de noi varietati dendrologice;
. imbunatatirea tehnicilor de cultura privind normarea incarcaturii de rod, fertilizarii, lucrarile si intretinerea solului;
. stabilirea unui sistem integrat de control al bolilor si daunatorilor, buruienilor cu reducerea poluarii;
. producerea de material saditor pomicol si dendrologic din verigi superioare: prebaza, baza, certificat;
. fundamentarea cercetarilor de ameliorare genetica si biotehnologie, prin aspecte de fiziologie si biochimie;
. verificarea in ferma pilot a rezultatelor obtinute si promovarea in productie.

Sol si clima

Tipul de sol predominat este cel al solurilor brune pornind de la luvisoluri la soluri brune erodate, coluviale si aluviale, cu continut mediu sau redus de humus.

Zona dispune de conditii climatice favorabile culturii pomilor; temperatura medie multianuala este de 9,7°C; temperatura maxima absoluta 38,8°C, iar cea minima absoluta -24,4°C; suma precipitatiilor anuale 663,3 mm.

Primele ingheturi de toamna apar la sfarsitul lunii octombrie, iar ultimele se inregistreaza in a doua decada a lunii aprilie si in mod cu totul accidental mai tarziu.

Reteaua experimentala

Institutul coordoneaza activitatea de cercetare in pomicultura la nivel national prin intermediul a 5 statiuni experimentale aflate in cele mai reprezentative bazine pomicole ale tarii: Baneasa (cais, piersic), Bistrita (mar, cires), Constanta (piersic, cais), Falticeni (mar, arbusti), Iasi (cires, mar) si doua centre de transfer al rezultatelor cercetarii (Buzau si Mehedinti).

Institutul impreuna cu statiunile detin o suprafata de 1.950 ha pentru cercetare si producere de material saditor pomicol si dendrologic.

Personalul stiintific este alcatuit din 68 cercetatori dintre care 24 la institut.

Cooperare internationala

Pentru rezolvarea diverselor probleme teoretice sau practice de cercetare se coopereaza direct cu institutii si cercetatori din 12 tari precum si cu organisme internationale ca EUFRIN, FAO, IAEA, IBPGR, ISHS, EUCARPIA. Institutul este vizitat anual de numerosi cercetatori si specialisti ai firmelor straine cu care exista conventii de cooperare.

Se afla in derulare urmatoarele proiecte internationale: FP6 - "European small berries genetic resources" (2007-2010), Action SharCo (FP7) "Sharka Containment", FP7 "Improving European berries production, quality and nutritional value"; COST 843 "Quality enhancement of plant production through tissue culture", COST 863 - "Euroberry research: from Genomics to Sustainable Production Quality and Health" (2006-2010); COST 864 - "Combining traditional and advanced strategies for plant protection in pome fruit growing" (2007-2011), si Bilateral Bulgaria - "Seed transmission of plum pox virus".

Schimbul de publicatii este permanent cu peste 56 institutii si biblioteci straine urmare a editarii anuale a lucrarilor stiintifice a altor pliante sau cataloage de specialitate.

SISTEM AUTOMAT DE MONITORIZARE A BAZINULUI HIDROGRAFIC RAUL TARGULUI

DOMENIU DE UTILIZARE

A fost realizat un sistem automat pentru monitorizarea unui bazin hidrografic, in vederea urmaririi calitatii apelor, prevenirea inundatiilor si protectia mediului inconjurator. Urmarirea calitatii apelor atat de suprafata cat si a apelor din straturile agvifere, reprezinta in aceasta perioada un obiectiv de prima prioritate

Urmarirea resurselor de apa, intr-un areal geografic, este realizata in prezent prin intermediul sistemelor automate moderne de achizitie de date din punctele de interes amplasate in arealul bazinului hidrografic, de la statii hidrometrice si din puturi de foraj in panza freatica, utilizandu-se modele matematice si statistice specifice, echipamente tehnologice moderne - radare meteorologice- prelucrarea informatiilor achizitionate si stocarea rezultatelor in baze de date create si implementate la sediul dispeceratului bazinului hidrografic.

Elaborarea prognozelor hidrologice corecte, prin urmarirea in timp real a evolutiei parametrilor bazinelor hidrologice, mareste timpul avut la dispozitie pentru a se interveni eficient pentru inlaturarea, daca nu completa, cel putin pentru reducerea efectelor dezastruoase in situatii limita cum ar fi : inundatii, caderi masive si in timp scurt de precipitatii lichide sau ninsori abundente, formarea undelor de viituri precum si in situatii de contaminare a apelor de suprafata sau din straturile freatice cu substante nocive, deversate in rauri si pe terenuri agricole si forestiere.

Activitatea de hidrologie si hidrogeologie are drept scop organizarea si efectuarea de observatii si masuratori pentru cunoasterea resurselor de apa si a regimului acestora, intocmirea de studii, analize si prognoze la nivelul bazinului hidrografic.

Obiectivele principale ale acestei activitati sunt:

efectuarea veghii hidrologice si hidrogeologice pentru cunoasterea permanenta in scopuri operationale a starii si evolutiei apelor;
acumularea sistematica a fondului national de date hidrometrice necesare pentru:

- studiul si elaborarea parametrilor hidrologici utilizati cu prioritate in proiectare;
- cercetarile de hidrologie dinamica - folosite in elaborarea metodelor de prognoza;
- studii de impact cu privire la evolutia hidrologica pe lunga durata, pentru fundamentarea deciziilor de interventie si corectare.

Principalele sarcini ale activitatii de hidrologie si hidrogeologie sunt:
efectuarea programului standard de masuratori si observatii la statiile hidrometrice de rau:

1.  masurarea nivelului apei, dupa urmatorul program:
de doua ori pe zi, la orele standard 06 si 18;
citiri suplimentare, in perioadele cu ape mari si viituri, in functie de cotele de aparare depasite;
2.observatii vizuale asupra directiei si tariei vantului, la orele standard;
3.observatii si masuratori asupra formatiunilor de gheata;
observatii vizuale zilnice, la orele standard;
masuratori asupra grosimii si latimii ghetii, din cinci in cinci zile (masuratori pentadale);
4.masuratori asupra temperaturii apei si aerului, la orele standard;
5.observatii si masuratori asupra precipitatiilor:
observatii vizuale;
masuratori asupra cantitatilor de precipitatii la orele standard si suplimentare la depasirea pragurilor critice;
6.determinarea pantelor oglinzii apei si a profilelor transversale si longitudinale ale albiei raului;
7.observatii si masuratori asupra vegetatiei acvatice;
8.masurarea debitelor de apa (lichide) si a debitelor de aluviuni;
9.determinarea mobilitatii albiei raurilor;
10.avertizari asupra poluarilor accidentale ale apei;
11.determinari asupra grosimii si densitatii stratului de zapada;

NIVELUL DISPECER

La nivelul dispecerului de zona, sistemul consta dintr-un pachet de programe implementat pe un calculator compatibil IBM PC, cu posibilitatea de a functiona in retea denumit "HIDROSIS".

Ansamblul de programe "HIDROSIS" este realizat sub mediul de dezvoltare LabWindows/CVI 5.5 al firmei National Instruments, mediu specializat in domeniul achizitiei de date, impreuna cu modulul LabWindows/CVI SQL Toolkit 2.0, care asigura gestiunea bazelor de date relationale, compatibile SQL.

Este realizat sub forma unei aplicatii Windows (HIDROSIS.EXE) si este destinat rularii pe un calculator compatibil IBM PC, sub sistemul de operare Microsoft Windows NT/2000 Server, cu posibilitatea de a functiona in retea.

Aplicatia "HIDROSIS" realizeaza urmatoarele functii :

transferul datelor de la nivelul local la dispecerat, stocarea acestora la nivelul dispecerului

vizualizarea datelor achizitionate

introducerea manuala a marimilor ce nu pot fi achizitionate automat

generarea bazei de date aferenta marimilor hidrologice achizitionate

prelucari asupra bazei de date hidrologice, generarea, vizualizarea si listarea rapoartelor cu informatiile rezultate in urma prelucrarilor.

Aplicatia HIDROSIS este realizata in urmatoarea structura :

o colectie de interfete grafice (specifice mediului de dezvoltare programe LabWindows/CVI), de tip ecran

un set de module program scrise in varianta de limbaj implementata in mediul de dezvoltare LabWindows/CVI (care realizeaza functiile aferente controalelor din interfetele grafice) precum si in varianta de limbaj implementata in modulul LabWindows/CVI SQL Toolkit 2.0 (care realizeaza functiile aferente gestiunii bazei de date)

baza de date relationala creata cu aplicatia Microsoft SQL Server 2000, stocata pe un server de date SQL.

FUNCTIILE APLICATIEI "HIDROSIS"

generare harta cu toate bazinele hidrografice ale tarii si dispeceratele bazinale aferente

selectarea unui bazin de analizat

generare harta cu bazinul hidrografic selectat si dispeceratele judetene aferente

selectarea unui dispecerat judetean

amplasarea pe harta a punctelor de achizitie date

configurarea unui punct de achizitie: numele localitatii, punctele de masura (statiile hidrometrice, punctele pluviometrice si puturile de foraje)

configurarea unui punct de masura: coordonate geografice (bazinul hidrografic, raul pe care este amplasat, cota terenului, etc), date tehnice, felul achizitiei (automat/manual), tipul statiei de achizitie a datelor, modul de transmitere a datelor (comunicatie/datalogger portabil), parametrii achizitionati

selectarea unui punct de masura si vizualizarea informatiilor referitoare la acel punct : configurare, date achizitionate, etc.

selectarea unui punct de masura si introducerea datelor achizitionate manual

generarea bazei de date a marimilor hidrologice pe baza datelor achizitionate

asigurarea comunicatiei intre dispecer si punctele de masura

stabilirea si modificarea programului de achizitie a punctelor de masurare prin generarea fisierului de configurare a achizitiei si transmiterea acestuia catre punctele de masura

transferul periodic al datelor de la nivelul local la dispecer  

preluarea datelor de la datalogger-ul portabil si stocarea acestora in baza de date

afisarea "on line" a datelelor citite (corecte sau insotite de mesaje de eroare, daca este cazul), dand astfel posibilitatea operatorului sa urmareasca desfasurarea achizitiei

vizualizarea tabelara si grafica a variatiei in timp a parametrilor hidrologici urmariti, la cererea operatorului;

vizualizarea, la cererea operatorului, a informatiilor stocate in baza de date, selectate dupa diferite criterii de selectie ( punct de lucru, interval de timp, tip marime, etc.)

generarea , vizualizarea si tiparirea rapoartelor.

NIVELUL STATIILOR DE ACHIZITIE

Statiile de achizitie date din componenta sistemului sunt reprezentate din totalitatea echipamentelor cu care sunt dotate punctele de masura a parametrilor hidrologici ai bazinului. Dupa complexitatea si numarul de parametrii achizitionati din fiecare punct de masura, in cadrul sistemului avem urmatoarele tipuri de statii:

statii de achizitie hidrometrice (achizitioneaza nivelul in apele de suprafata, temperatura atmosferica, cantitatea de precipitatii si calitatea apelor de suprafata sua din panza freatica), notate S1

statii pluviometrice (achizitioneaza in functie de configuratia statiei parametrii : nivel, temperatura si precipitatiile), notate S2

statii de achizitie din puturile de foraj (achizitioneaza date referitoare la variatia nivelului panzei freatice in forajele de urmarire si de exploatare si calitatea apelor), notate S3

statii portabile pentru achizitia datelor de la puturile de foraj si transferul acestora in baza de date la dispecerul zonal, notate S4

Pachetul de programe care se implementeaza in memoria automatelor din statiile de achizitie S1 si S2 (echipate cu automate de tip Siemens) denumit "HIDROSIS_S1_S2" este realizat in limbaj de asamblare sub mediul de dezvoltare Step7 MicroWIN .

Functiile pachetului de programe :

configurarea locala a statiei

etalonarea traductoarelor

salvarea in memoria nevolatila a parametrilor de configurare si etalonare

preluarea parametrilor de configurare transmisi de la calculatorul dispecer

gestionarea ceasului de timp real

citirea periodica a canalelor de intrare

conversia marimilior citite si filtrarea acestora

afisarea locala a marimilor

stocarea principalelor evenimente din proces si semnalizarea alarmelor sau avariilor

transferul datelor masurarte la cererea calculatorului dispecer

verificarea incadrarii in limite a masurilor efectuate si avertizare la depasirea acestora

alarmare la nivel local in cazul depasirii limitelor de alarmare

restrictionarea accesului la configurarea statiei prin sistem de protectie cu parola

autotestarea bunei functionari a elementelor din componenta statiei.

Programul implementat in statiile de achizitie S3 (din puturile de foraj), denumit "HIDROSIS_S3" este realizat in limbajul de asamblare specific microcontrolerelor PIC cu care este realizata statia.

Functiile pachetului de programe :

verificarea conexiunii cu sistemul de descarcare (datalogger portabil)

recunoasterea regimurilor de lucru : descarcare date, configurare/etalonare

preluarea datelor de configurare

gestionarea ceasului de timp real

citirea canalelor de intrare analogica si efectuarea conversiilor

stocarea datelor citite in memoria EEPROM

memorarea numarului datelor stocate

descarcarea datelor la receptia semnalului de descarcare transmis de datalogger-ul portabil

transmiterea identificatorului statiei pentru recunoastere la calculatorul de la dispecer

reinitializarea zonelor de date dupa descarcarea datelor

revinerea in starea "SLEEP" dupa efectuare masuratoare sau intreruperea comunicatiei

masurarea valorii bateriei si alarmare in caz de sesizare prag de alarma baterie.

Programul implementat in memoria automatelor din statiile de achizitie S4 (dataloggerele portabile) denumit "HIDROSIS_S4" este realizat in limbajul "C"indeplinind urmatoarele:

Functiile pachetului de programe :

generarea prin tastare a identificatorului statiei apelate

stabilirea sesiunii de lucru :

preluare date de catre dispecer

descarcarea automatelor locale

preluarea parametrilor de configurare de la dispecer

configurarea si etalonarea automatelor locale

memorarea identificatorilor statiilor de la care s-au descarcat datele

citirea pe blocuri a bufferelor de achizitie

citirea pe blocuri a bufferelor de rapoarte de evenimente

reinitializarea memoriei datalogger-ului dupa descarcarea datelor la calcultorul de la dispecer.

Lucrari de amenajare pentru combaterea eroziunii solului care cuprind lucrari de combatere a eroziunii de adancime prin baraje, traverse, praguri, consolidari de mal, ziduri de sprijin, plantatii antierozionale a eroziunii de suprafata prin terase, benzi si fasii inierbate, valuri de pamant si lucrari de evacuare a apei prin captari izvoare, drenaj inchis canale (de coasta, marginale), debusee si constructiile hidrotehnice (caderi, podete) aferente .

Eroziunea de suprafata are loc sub actiunea distructiva a picaturilor de ploaie si/sau a scurgerii dispersate, laminare sau sub forma de suvoaie de mici dimensiuni. Picaturile de apa si scurgerea disperata, sub forma unui strat uniform de apa, actionand pe suprafata versantilor pe care cad precipitatiile, produc o erodare destul de uniforma a solului, care devinde evidenta numai cand se ajunge la orizonturile inferioare ale solului. Acest tip de eroziune este daunatoare deoarece contribuie la inlaturarea orizonturilor superioare in care se afla acumulate substantele nutritive si humusul.

Eroziunea in adancime se produce sub actiunea scurgerii concentrare si este reprezentata prin rigole, ogase, ravene si torenti. Formele de manifestare a eroziunii in adancime sunt foarte bine conturate, au dimensiuni mari si un caracter de permanenta.

Barejele de acumulare a materialelor solide sunt asezate in cascada, ele fiind formate dintr-un canal in treimea inferioara si un radier cu rol de disipare a energiei. Barajul este prevazut cu un deversor si 2 brate ce se incastreaza in mal. Funtatie barajului variaza. Radierul este prevazut cu ziduri ce au rolul de a dirija curentii, maretialele folosite pentru construirea acestor baraje sunt piarta si beton.

Muzeul Viticulturii si Pomiculturii, Golesti - Arges

Este al treilea muzeu ca reprezentare si importanta nationala si intaiul dedicat ocupatiilor poporului roman.

In vechiul conac boieresc din satul Golesti a fost infiintat in anul 1939 de catre Regele Carol al II-lea, Muzeul viticulturii si pomiculturii pe atunci sub numele de Muzeul Dinicu Golescu. Conceput ca un sat romanesc de secol XIX, Muzeul se intinde pe 14 ha si valorifica doua dintre ocupatiile traditionale romanesti, viticultura si pomicultura prin expunerea in aer liber a gospodariilor si instalatiilor tehnice taranesti, precum si a traditiilor si obiceiurilor legate de practicarea celor doua indeletniciri. Ratiunea organizarii acestui muzeu la Golesti deriva din importanta viticulturii si pomiculturii pe teritoriul judetului Arges. Fructele si strugurii au fost folositi ca hrana din cele mai vechi timpuri. Arheologii, care au inceput in ultimul timp sa se preocupe de inceputurile cultivarii vitei de vie si pomilor fructiferi, considera ca, pe baza rezultatelor reiesite din sapaturi, locuitorii comunitatilor neolitice au cultivat pomii fructiferi si vita de vie pe langa casele lor. In asezarea neolitica de la Radovanu s-au gasit dovezi despre folosirea fructelor de nuc, alun, corn, maces si prun sau corcodus. Alunele carbonizate, descoperite in statiunea neolitica de la Pietrele, judetul Giurgiu, dovedesc folosirea fructelor pe o arie mai larga. Locuitorii comunitatilor neolitice de tip Cucuteni au fost printre primii cultivatori ai vitei de vie.

Sapaturile arheologice au scos la iveala urme de boabe de struguri din specia Vitis-vinifera pe o serie de vase. Cercetarile arheologice de la Teiu, judetul Arges, dovedesc intrebuintarea coardelor de vita de vie la fixarea snopilor de stuf ce acopereau locuintele. Epoca geto-dacica cunoaste o largire a suprafetelor cultivate cu vita de vie. Imbogatirea aristocratiei geto-dacice, contactul ei cu coloniile grecesti de la Marea Neagra i-au permis sa foloseasca vinurile mai dulci grecesti, iar apoi pe cele romane. Numeroase amfore grecesti cu vin, provenite din Rhodos, Sinope si Cnidos, ajungeau pana la Dunare, si mai apoi, folosind principalele cursuri de apa (Prutul, Siretul, Ialomita, Dambovita, Argesul, Oltul si Jiul) ajungeau pana in interiorul tarii.

Ele au fost gasite in statiunile geto-dacice de la Poiana, Popesti, Runcul, Baia de Fier, Bunesti-Averesti, Lunca Ciurei. Pentru consumarea lichidelor, inclusiv a vinului, pe langa cornurile de vita, pe langa canile geto-dacice, ca cele de la Bunesti-Averesti (sec. IV-II i.e.n.), aristocratia folosea paharele de lux grecesti, ca cele gasite la Enisala, Murighiol, Poiana si Bunesti-Averesti. Dupa modelul amforelor grecesti, olarii autohtoni au confectionat amfore de tip local, ca cele descoperite la: Zimnicea, Stoenesti - Arges si Popesti - Ilfov. Primele unelte folosite la taiatul si ingrijitul vitei de vie si pomilor fructiferi au fost din piatra. In acest sens citam toporul-sapaliga, folosit de locuitorii gumelniteni de la Teiu, si cutitele curbe de piatra, utilizate in partea centrala a Moldovei. Mai tarziu apar cosoarele de fier, ca cele descoperite la: Jaristea - Vrancea, Dumitrestii Vechi - Vaslui, Cosna, Floreni - Suceava, Targu Trotus, Cabesti si Burdusaci - Bacau. Muzeul Olteniei si Muzeul Judetean Valcea dispun de cosoare geto-dacice gasite in sapaturile arheologice de pe teritoriul Olteniei. Atelierul de fierarie de la Gradistea-Muncelului lucra si cosoare pentru vie. Unelte folosite la pomicultura au mai fost descoperite la: Ferigile - Valcea, Ieselnita - Mehedinti, Gradistea - Braila, Vladiceasca - Calarasi, Popesti Novaci - Giurgiu, Contesti - Arges, Piatra Craivii - Alba, Tasnad Bihor si Contesti - Hunedoara

Folosirea vinului la geto-daci este amintita si in lucrarile scriitorilor antici. Diodor din Sicilia, referindu-se la ospatul dat de Dromihete in cinstea prizonierului sau, Lisimah, arata ca macedonenilor li s-a turnat vin in cupe de argint si aur, iar el si tovarasii sai il consumau in pahare de corn si lemn. Strabon arata ca pe vremea lui Burebista cultivarea vitei de vie si consumul vinului erau asa de raspindite la geto-daci, incat marele rege, sfatuit de Deceneu, le-a poruncit 'sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin'. Toti istoricii care s-au referit la aceasta informatie au gasit-o insa exagerata, considerand ca vita de vie a fost si mai departe cultivata.

Cultivarea vitei de vie si a pomilor fructiferi a cunoscut o dezvoltare deosebita in epoca romana. Numele pomilor fructiferi si ale principalelor soiuri (mar, par, cais, piersic, nuc, gutui, prun, alun etc.) sunt de origine latina. In legatura cu viticultura, semnalam ca, pe langa numele de: strugure, butuc si curpen, provenind din limba daca, se adauga termenii latini: vita, vie, laurusca, must, vin, vinat, calcator, betiv, a imbata, poama etc. Rolul romanilor in dezvoltarea viticulturii si pomiculturii credem a fi constat in: marirea suprafetelor cultivate, introducerea de noi soiuri de vita de vie si pomi fructiferi, introducerea unor unelte si instalatii mai perfectionate (vasele de lemn tronconice pentru calcatul strugurilor si marile teascuri cu barna orizontala si surub). Locul important al viticulturii in Dacia romana rezulta si din unele emisiuni monetare. Pe medalia emisa de Traian, in 112 e.n., principalele bogatii ale Daciei sunt reprezentate de un strugure si un spic de grau. Aceleasi reprezentari (spicele de grau si ciorchinii de struguri) apar si pe emisiunea imparatului Decius (249-251). Din epoca romana s-au pastrat numeroase altare votive inchinate divinitatilor protectoare ale viticulturii (numai in Oltenia sunt 60 de asemenea reprezentari) si nenumarate amfore de provenienta grecoromana si locala.

Un necunoscut din Sucidava (Celei) lasa 2 iugare de vie pentru ingrijirea mormantului sau, iar sarcofagul lui Aelius Iulianus este asezat intre 'tufisuri de vita'. Pe un fragment de basorelief de la Bucavicior-Dolj este reprezentat Silvanus tinand in mana un cosor, iar pe stelele funerare de la Sucidava si Romula apar vita de vie si strugurii. Din tablitele cerate gasite in Muntii Apuseni rezulta ca la ceremonii se foloseau doua feluri de vin: - merum - mai scump (probabil din import) si vinum - mai ieftin, produs autohton. Cu toate ca pentru perioada migratiilor popoarelor avem stiri mai putine, unii istorici romani considera ca-n aceasta epoca viticultura si pomicultura constituiau ocupatii principale ale stramosilor nostri. In evul mediu, numeroase documente atesta dezvoltarea viticulturii si pomiculturii. Calitatile si renumele vinurilor romanesti sunt remarcate atat de numerosi calatori straini, cat si de unii invatati romani, ca Dimitrie Cantemir. Nevoile interne si solicitarile externe au determinat cresterea continua a suprafetelor cultivate. Proprietarii de vii si pomi erau atat domnii, boierii si manastirile, cat si taranii liberi sau iobagi. Numai iintre 1038 si 1261, in zona Aradului, intalnim 18 localitati viticole. La 1038 sunt amintite vii si vieri langa Ineu, iar in 1131 sunt atestate 10 vii si 22 viticultori la Galasa, 11 vii si 21 viticultori la Pancota, 3 vii si 21 viticultori la Ineu si 14 vii cu 212 viticultori la Maderat. Primele vii din Moldova sunt atestate la anul 1372, iar in Tara Romaneasca la 1388, pentru Pitesti si Ramnicu Valcea.

O noua dovada despre dezvoltarea viticulturii in evul mediu o constituie existenta vinariciului, o dare ce se cuvenea domnului tarii, din care o anumita parte era cedata manastirilor, bisericilor si mitropolei. Aproape toti domnii romani daruiau sau intareau vechile danii. Domnii, in afara vinariciului, mai daruiau unor manastiri anumite cantitati de vin. Dam, in acest sens, doar cateva exemple: la 8 ianuarie 1408 Mircea cel Batran daruia 10 butoaie de vin manastirii Cozia, iar in 1409 cate 2 butii de vin anual manastirii Strugalea. In 1464 Radu cel Frumos daruia cate 2 butoaie de vin manastirilor Tismana si Vodita, iar in 1497 tot el daruia 300 vedre de vin din judetele Gorj si Mehedinti manastirii Tismana si 200 vedre vin din vinariciul domnesc de la Ramnic manastirii Govora.

In epoca moderna si, mai ales, dupa Unirea Principatelor, viticultura s-a extins continuu, de la 190 582 pogoane cu vii in 1865 si 199 754 in 1868, la 300 000 pogoane in 1884. A crescut progresiv, exceptand variatiile provocate de accidentele climatice, si productia de vin: 4 343 275 vedre in 1865, 13 824 714 vedre in 1866 si 11 714 073 vedre in 1868. Muntenia si Oltenia produceau in a doua jumatate a veacului trecut mai mult decat Moldova. Dam un singur exemplu: in 1866 Moldova producea 3 543 714 vedre vin, iar Muntenia si Oltenia 10 280 790 vedre. Pe judete, ca sa ne referim tot la anul 1866, cele mai mari producatoare erau: Dolj (3891 753 vedre), Ilfov (1 620473 vedre), Romanati (825 285 vedre), Mehedinti (764 805 vedre), Gorj (596 583 vedre), din Muntenia si Oltenia, si: Falciu (689831 vedre), Tecuci (462 860 vedre), Covurlui (462 840 vedre), Tutova (405 300 vedre) si Iasi (383 904 vedre), din Moldova.

Ravagiile filoxerei, care s-au manifestat in Romania mai ales intre anii 1898-1906, au dus la micsorarea suprafetelor viilor vechi pana la 48810 ha. Filoxera a lovit in primul rand pe taranii mici producatori, care n-au mai putut sa-si refaca viile. O oarecare stabilizare a suprafetelor cultivate va avea loc abia in anii 1928-1930. Se ajunsese la aproximativ 270 000 ha cultivate cu vita de vie. Dupa filoxera se observa o scadere a viilor in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures si o crestere a lor in Moldova. In vechiul Regat principalele judete producatoare sunt: Putna, Valcea, Ramnicu Sarat, Prahova, Buzau, Teleorman, Dolj, Tecuci, Tulcea, Romanati, Mehedinti si Iasi.

Odata cu primele documente scrise ale evului mediu, referitoare la Arges, sunt amintite si viile. Actul din 20 mai 1388 vorbeste de vii la Calinesti si Stefanesti, in podgoria musceleana a Argesului. Importanta viticola a satelor din Muscel reiese si din faptul ca, incepand din secolul al XV-lea, chiar si domnia, alaturi de manastiri, boieri si tarani, avea vii in aceasta parte a tarii. Radu cel Frumos detinea vii la Topoloveni, atestate documentar la 28 octombrie 1464. Patrascu cel Bun intarea, la 23 mai 1557, manastirii Glavacioc vinariciul domnesc si boieresc de la Topoloveni. La 4 aprilie 1523, Radu de la Afumati intarea manastirii Arges: sate, balti, mori, tigani si vii din mai multe sate, inclusiv din Stefanesti. La randul sau, Gavril Movila daruia manastirii Nucet, la 20 august 1618, vinariciul din dealul Topolovenilor, si, la 20 ianuarie 1620, intarea manastirii Arges ocina si viile ce le cumparase Radu Serban de la satetnii din Golesti cu 12 700 aspri. In veacurile urmatoare si alti domni, mai cu seama Matei Basarab si Constantin Brancoveanu, se interesau de dezvoltarea viticulturii in satele de langa Pitesti.

C. Brancoveanu dispunea de vii, pivnite si foisoare la Valea Mare - Stefanesti. El venea la cules in fiecare toamna, fiind gazduit uneori, la Golesti, de spatarul Radu Golescu, care se preocupa si de acoperirea cu sindrila a pivnitelor si foisoarelor domnesti de la Valea Mare. Calitatea vinurilor din Arges a fost laudata si de calatorii straini. La mijlocul veacului al XVII-lea, Paul de Alep sustine ca au fost primiti la Golesti 'cu mare cinste si ospatati cu o masa domneasca', apreciind, dupa vizita la Pitesti, ca: 'aici se face un vin dulce si este cel mai bun din toate vinurile facute in Tara Romaneasca'.

In afara domniei, a boierilor, a manastirilor si a taranilor din zona, in podgoria musceleana mai aveau vii, mentionate documentar inca din veacul al XVI-lea, orasenii si targovetii din Campulung. Pe locurile in care in veacurile trecute au fost atestate numeroase vii, pe colinele dintre Pitesti si Gaiesti, cuprinzand mai ales comunele Stefanesti, Calinesti si Leordeni, s-a dezvoltat astazi o viticultura moderna, ce dispune si de o mare statiune de vinificatie. Casele Golestilor, ridicate in comuna Stefanesti, sunt legate de fenomene si evenimente de importanta majora din istoria tarii noastre: inceputul si sfarsitul luptei impotriva regimului turco-fanariot, revolutia de la 1821, condusa de Tudor din Vladimirii Gorjului, revolutia romana de la 1848-1849, unirea Moldovei cu Tara Romaneasca si formarea statului national roman modern. Aici s-a organizat, in anul 1943, un muzeu al Renasterii Romaniei Moderne, iar in 1958 intregul spatiu a fost destinat dezvoltarii muzeului. Dupa aceasta data, are loc o dezvoltare rapida a institutiei. Se fac eforturi mari pentru constituirea patrimoniului muzeal si pentru valorificarea lui expozitionala. In anul 1962 se deschide expozitia de baza privind etnografia si arta populara a regiunii Arges, iar in anul urmator este inaugurata sectia pedagogica dedicata Scolii Slobode Obstesti, deschisa de Constantin Golescu la 1 mai 1826, si beneficiind de profesori ilustri ca Aaron Florian si Ion Heliade Radulescu.

Muzeul viticulturii si pomiculturii din Romania. cuprinde doua mari sectoare, care reprezinta totodata si doua moduri de rezolvare expozitionala:

Un sector in aer liber, care infatiseaza civilizatia taraneasca de la mijlocul veacului al XIX-lea din principalele zone viticole si pomicole ale tarii.

Sectorul pavilionar, menit sa prezinte, prin obiecte autentice si elemente auxiliare specifice, istoria viticulturii si pomiculturii de pe teritoriul tarii noastre din cele mai indepartate veacuri pana in zilele noastre, incluzand, evident, si perspectivele de dezvoltare ale celor doua ocupatii.