Impactul namolurilor asupra mediului

Sursele potentiale de mirosuri ale apei uzate includ namolul proaspat sau incomplet stabilizat

IMPACTUL NAMOLURILOR ASUPRA MEDIULUI

Apa element indispensabila vietii, constituie unul dintre cel mai vulnerabil segment al mediului inconjurator afectat de poluare.

In marile aglomerari urbane se folosesc continuu cantitati importante de apa in scop menajer, provenite din gospodarii si servicii precum si din activitatea industriala.

In procesul de epurare a acestor ape uzate, rezulta ca deseuri cantitati insemnate de namoluri, in diverse stadii de umiditate, namoluri cu continuturi bogate in substanta organica, cu procente ridicate de elemente nutritive necesare culturilor agricole, cu o putere de fermentare ridicata ce presupune mirosuri dezagreabile si o virulenta ridicata, dar si un continut mare de ioni ai metalelor grele.

Cantitatile de namol care rezulta din statiile de epurare sunt tot mai mari ,de la an la an , impunandu-se gasirea unor solutii de eliminare a acestuia ,solutii care sa ia in calcul pe de o parte componenta financiara si pe de alta parte impactul negativ cat mai redus asupra mediului.

Statia de Epurare are rolul de a prelua si epura apa uzata menajera si industrial.Statia de Epurare cuprinde urmatoarele :

Treapta mecanica - are rolul de a epura mecanic apa uzata intrata in statie.

Treapta biologica - are rolul de a epura biologic apa uzata cu ajutorul namolului activat.

Se compune din :

Bazin de aerare unde are loc procesul de epurare biologica cu namol activ, sub aerare continua cu bule fine.

Decantor secundar are rolul de a separa apa epurata biologic de namolul activ. Apa epurata biologic este deversata in rau iar namolul activ este recirculat in bazinele de aerare iar o parte (exces) este evacuat spre fermentatoare.

Statie de pompare namol activ are rolul de recirculare a namolului activ in bazinele de aerare si de eliminare a excesului spre fermentatoare.

Ingrosator de namol are rolul de a ingrosa namolul activ exces inainte de a fi introdus in fermentatoare. Din ingrosatorul de namol namolul ingrosat este descarcat gravitational in statiile de pompare namol primar in vederea introducerii in fermentatoare.  

Stabilizare namoluri - stabilizarea are loc in rezervoare de fermentare a de namolului in urma unui proces anaerob. In urma fermentarii se obtine biogaz si namol fermentat care se descarca pe paturi de namol.

Namolul poate fi depozitat pe platforme pentru deshidratare.

Deshidratarea namolului

In scopul prelucrarii avansate sau eliminarii finale, apare necesitatea reducerii continutului de apa din namol pentru diminuarea costurilor si volumelor de manipulat.

In cazul statiilor mici de epurare (debite mici de namol), deshidratarea se poate realiza prin procedee naturale (platforme pentru uscarea namolurilor sau iazurilor de namol) in cazul in care se dispune de spatiu si sunt asigurate conditiile de protectie ale mediului inconjurator (protectia apelor subterane, asezarilor umane, aerului etc).

Metodele mecanice de deshidratare sunt larg aplicate pentru diferite tipuri de namol (namol brut, fermentat, de precipitare etc). Pentru a obtine o separare eficienta a fazelor se impune conditionarea prealabila a namolului.

Deshidratarea naturala pe platforme de uscare a namolului este larg utilizata, avand in vedere simplitatea constructiei si costul redus de exploatare.

Platformele de uscare sunt suprafete de teren indiguite in care se depoziteaza namolul. Dimensiunile platformelor de uscare sunt alese in functie de metoda adoptata pentru evacuarea namolului deshidratat.

Deshidratarea mecanica pe vacuum-filtre este procedeul tehnic cel mai larg utilizat in prezent pentru drenajul artificial al apei.

Deshidratarea mecanica pe filtre presa

Caracteristica principala a acestor utilaje este concentrarea unei mari suprafete de filtrare intr-un echipament de dimensiuni reduse.

Deshidratarea mecanica prin centrifugare

Deshidratarea prin centrifugare poate fi definita ca o decantare accelerata sub influenta unui camp centrifugal, mai mare de doua ori decat forta gravitatiei.

Uscarea namolului

Reducerea avansata a umiditatii namolului se poate realiza prin evaporarea fortata a apei, pana la o umiditate de 10-15%, in instalatii speciale si cu aport de energie exterioara.

Principalele tipuri de instalatii utilizate pentru uscarea termica a namolului sunt: uscatoare cu vetre etajate, uscatoare rotative si uscatoare prin atomizare.

Incinerarea namolului

Daca namolurile rezultate din epurarea unor ape uzate industriale contin compusi organici si/sau anorganici toxici ce nu permit valorificarea agricola, depozitarea pe sol sau aplicarea procedeelor de recuperare a substantelor utile, se face apel la incinerare ca singura alternativa acceptabila. In timpul incinerarii compusii organici sunt oxidati total, iar compusii minerali sunt transformati in oxizi metalici ce se regasesc in cenusa.

Pentru incinerare se recomanda reducerea prealabila a umiditatii namolului brut si evitarea stabilizarii aerobe sau fermentarii anaerobe, care diminueaza puterea calorica a materialului supus incinerarii.

pentru incinerarea namolului se utilizeaza cuptoare rotative cilindrice, cu vetre multiple sau cu pat fluidizat.

Posibilitati de utilizare / valorificare / eliminare a namolului

Incinerare : cost ridicat al instalatiilor.

Nivelarea terenurilor : zone restranse.

In agricultura ca ingrasamint : suprafata limitata.

Pamant pentru flori: tehnologie noua si piata de desfacere.

Datorita structurii chimice, cat si a cantitatilor de macro si microelemente prezente, asemanatoare gunoiului de grajd, namolul activ rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti poate fi utilizat in agricultura, ca pedoameliorator al insusirilor fizico - chimice (reactie si insusiri de fertilitate) defectuoase ale solurilor, sau ca ingrasamant organic, alternativa ecologica la ingrasamintele minerale.

Introducerea de namol de canalizare in agricultura este un proces scump administrativ, de aceea este de dorit un inceput cat mai din vreme;

Exista putine experiente cu namolul in agricultura in Romania toate solurile trebuie verificate (de un laborator autorizat) inainte ca prima aplicare de namol sa aiba loc

Prin aportul de elemente nutritive, dar si de metale grele considerate contaminante si in anumite cazuri poluante, prezente in compozitia namolului activ, structura chimica a solului a suferit multiple modificari, indiferent ca este vorba de formele direct accesibile plantelor sau de cele totale.

Namolul rezultat de la epurarea apelor uzate orasenesti are un efect marcat asupra umiditatii solului, ca urmare a structurii sale fizico - chimice.

Sursele potentiale de mirosuri ale apei uzate includ namolul proaspat sau incomplet stabilizat

Se poate valorifica potentialul agrochimic al namolurilor de epurare, se pot preveni si reduce efectele nocive asupra solurilor, apelor, vegetatiei, animalelor si omului, astfel incat sa se asigure utilizarea corecta a acestor namoluri.

Namolurile pot fi:

1. namoluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si de la alte statii de epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti;

2. namoluri provenite de la fosele septice si de la alte instalatii similare pentru epurarea apelor uzate;

3. namoluri provenite de la statiile de epurare, altele decat cele mentionate la pct. 1 si 2;

Namoluri tratate sunt namolurile care sunt tratate printr-un proces biologic, chimic ori termic, prin stocare pe termen lung sau prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca in mod semnificativ puterea acestora de fermentare si riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;

Utilizatorul de namol este orice persoana fizica sau juridica autorizata, implicata in incarcarea, transportul, depozitarea, imprastierea si incorporarea namolului in terenul agricol al beneficiarului;

Beneficiarul de namol este orice persoana fizica si juridica, proprietar, arendas sau reprezentant al acestora, care accepta aplicarea namolului pe terenul sau;

Studiu agrochimic special este studiul agrochimic completat cu datele privind incarcarea solului si plantei cu elementele poluante;

Namolurile provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si din alte statii de epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti pot fi utilizate in agricultura numai daca sunt in conformitate cu prezentele norme tehnice.

Concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namoluri, concentratiile de metale grele din namoluri si cantitatile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinatie agricola sunt prezentate mai jos.

Valorile maxime admisibile pentru concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namoluri (mg/kg de materie uscata intr-o proba reprezentativa de sol cu un pH mai mare de 6,5).

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Parametrii                           Valorile limita

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Cadmiu 3

Cupru                             100

Nichel                             50

Plumb 50

Zinc 300

Mercur      1

Crom 100

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Concentratiile maxime admisibile de metale grele din namolurile destinate pentru utilizarea in agricultura (mg/kg de materie uscata)

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Parametrii                           Valorile limita

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Cadmiu 10

Cupru                             500

Nichel 100

Plumb 300

Zinc 2.000

Mercur 5

Crom          500

Cobalt 50

Arsen         10

AOX (suma compusilor organohalogenati) 500

PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice)                    5

Suma urmatoarelor substante: antracen,

benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen,

benzopiren, chrisen, fluorantren, indeno

(1,2,3)piren, naftalina, fenantren, piren

PCB (bifenili policlorurati)0,8

Suma compusilor cu numerele 28, 52,

101, 118, 138, 153, 180, conform

Ordinului ministrului apelor, padurilor si

protectiei mediului nr. 756/1997, publicat

in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,

nr. 303 si nr. 303 bis din 6 noiembrie

1997

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Valorile limita pentru cantitatile anuale de metale grele care pot fi introduse in terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani (kg/ha/an)

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──

Parametrii                           Valorile limita

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Cadmiu             0,15

Cupru 12

Nichel 3

Plumb 15

Zinc            30

Mercur                           0,1

Crom          12

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Se interzice utilizarea namolurilor atunci cand concentratia unuia sau mai multor metale grele din sol depaseste valorile limita stabilite in tabelul si trebuie luate masuri pentru ca aceste valori limita sa nu fie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor.

Pe terenurile agricole se pot aplica numai namolurile al caror continut in elemente poluante nu depaseste limitele prezentate in tabel.

Cantitatile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafata si pe an sunt in conformitate cu tabel.

Pentru alte elemente poluante care nu sunt existente in tebelele de mai sus, restrictiile si utilizarea namolurilor vor fi stabilite de catre autoritatea teritoriala de protectie a mediului, in baza recomandarilor primite din partea autoritatilor centrale de mediu, pe baza studiilor efectuate de Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Mediului si de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, pentru fiecare statie de epurare, pe baza analizelor de sol si namol.

Pot fi utilizate in agricultura numai namolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de catre agentia locala de protectie a mediului pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) si aprobat de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala. In studiu trebuie sa se prevada conditiile pe care trebuie sa le respecte producatorul si utilizatorul namolului pentru a se asigura protectia mediului.

Producatorii de namoluri trebuie sa furnizeze utilizatorului de namol, cu regularitate, informatii privind disponibilul de namol si caracteristicile namolului, conform urmatorilor indicatori de caracterizare:

- pH;

- umiditate;

- pierdere la calcinare;

- carbon organic total;

- azot;

- fosfor;

- potasiu;

- cadmiu;

- crom;

- cupru;

- mercur;

- nichel;

- plumb;

- zinc.

Stabilirea indicatorilor de caracterizare a namolurilor si numarul analizelor depind de cantitatea de namol de la statia de epurare, folosit in agricultura, si sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Numarul analizelor de namol

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──

Tone de substanta uscata1.601- 3.201-

folosite in agricultura1) < 3030-150 151-800801-1.600 3.200 6.400 > 6.400

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ─── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ───

Parametrii agronomici2) 2 46 912 1518

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──

Metale grele3) 2 34 812 1518

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──

HAP, PCB, AOX 0/1 12 4 6912

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──

Dioxine 0/1 0/1 1 1 23 4

── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──── ──

1) Tone de substanta uscata inaintea tratarii cu var sau cu lapte de var ori inaintea compostarii.

2) Substanta uscata, carbon organic, pH, N, P2O5, K2O, CaO.

3) Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, Co, As.

Metode de prelevare si analiza

Prelevari de sol

Probele reprezentative de sol pentru analiza trebuie sa fie constituite in mod normal prin amestecarea impreuna a 25 de carote prelevate de pe un teren nu mai mare sau egal cu 5 ha, care este lucrat in acelasi scop.

Probele trebuie luate la o adancime de 25 cm, in cazul in care adancimea solului arabil este mai mica decat aceasta valoare; cu toate acestea, adancimea de prelevare in acest ultim caz nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.

Prelevari de namoluri

Namolurile trebuie prelevate dupa tratare, insa inaintea furnizarii la utilizator, si trebuie sa fie reprezentative pentru productia de namoluri.

Metode de analiza

Analiza metalelor grele trebuie efectuata in urma mineralizarii cu acid puternic. Metoda de referinta a analizei trebuie sa fie cea a spectrometriei cu absorbtie atomica, iar limita de detectie pentru fiecare metal nu trebuie sa fie mai mare de 10% fata de valoarea limita.

Gestionarea namolului provenit de la epurarea apelor uzate orasenesti

In prezent, cea mai mare parte a namolului provenit de la epurarea apelor uzate orasenesti este tratat prin metode diferite si depozitat pe terenuri apartinand statiilor de epurare; doar o mica parte din cantitatea produsa este valorificata in agricultura.

Cadrul legal pentru valorificarea agricola a namolului a fost creat prin transpunerea Directivei 86/278/EC privind protectia mediului si, in particular, a solului, atunci cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, respectiv prin Ordinul MMDD 344/2004. Investitii importante sunt necesare pentru construirea unor instalatii adecvate de tratare a namolului rezultat din statiile de epurare.

Se incurajeaza atat utilizarea in agricultura a acestui tip de namol, cat si crearea conditiilor necesare pentru a asigura eliminarea prin cele mai bune metode, atat din punctul de vedere al costurilor, cat si al protectiei mediului.

Se interzice utilizarea namolurilor sau livrarea acestora in vederea utilizarii lor pe:

- terenurile folosite pentru pasunat;

- terenurile destinate cultivarii arbustilor fructiferi;

- terenurile destinate culturii legumelor;

- terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni inainte de recoltare si in timpul recoltarii.

Imprastierea namolului se face numai in perioadele in care sunt posibile accesul normal pe teren si incorporarea namolului in sol imediat dupa aplicare.

In utilizarea namolurilor trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli:

a) trebuie sa fie avute in vedere necesitatile nutritionale aleplantelor;

b) sa nu se compromita calitatea solurilor si a apelor de suprafata;

c) valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de epurare trebuie sa fie mentinuta la valori peste 6,5.

Producatorul de namol are urmatoarele obligatii:

1. sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol despre eventualii poluanti existenti in namol;

2. sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care intrunesc conditiile necesare utilizarii namolului, pe baza studiilor pedologice intocmite la cererea producatorului de catre oficiile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (OSPA);

3. sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a namolului. Pentru a obtine permisul de aplicare in baza autorizatiei de functionare a statiei de epurare, producatorul de namol trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente, cu cel putin o luna inainte de perioada de imprastiere, date cu privire la:

a) cantitatile de namoluri generate si cantitatile de namoluri furnizate pentru utilizarea in agricultura;

b) compozitia si caracteristicile namolurilor, conform datelor din tabelul nr. 1.4;

c) tipul de tratament efectuat asupra namolului;

d) datele de identificare a utilizatorilor de namoluri;

e) date despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa se aplice namol;

f) perioada probabila de imprastiere;

g) tipul culturii;

4. sa asigure transportul si imprastierea namolului;

5. sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii conditiilor initiale de eliberare a permisului de imprastiere, la schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul de namol refuza ulterior namolul;

6. sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in cazul neobtinerii autorizatiei de imprastiere a namolului sau in cazul in care nu gaseste loc de imprastiere;

7. sa tina la zi registrele cu:

a) cantitatile de namoluri produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru agricultura;

b) compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii specificati in tabelul nr. 1.4;

c) tipul de tratament efectuat;

d) numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a namolurilor;

8. sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se gasesc in registrele de evidenta;

9. sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al solului pe care s-a aplicat namolul.

In responsabilitatea producatorului de namol intra tot ceea ce priveste calitatea, cantitatea, transportul, imprastierea namolului pe suprafetele agricole, precum si efectele acestuia asupra mediului si sanatatii omului dupa utilizare.

Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obligati:

a) sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre rotatia culturii;

b) sa realizeze incorporarea namolurilor in sol in aceeasi zi in care s-a aplicat namolul;

c) sa anunte producatorul de namol daca s-au razgandit in privinta utilizarii namolului inainte de a se realiza transportul acestuia.

In zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de monitorizare al factorilor de mediu (sol, apa, plante) in completarea sistemului national.

Atributii si raspunderi ale autoritatii competente:

Pentru realizarea obiectivului acestor norme tehnice, autoritatile competente la nivel central au urmatoarele atributii:

1. Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului:

a) coordoneaza activitatea celorlalte autoritati competente prin Directia gestiunea deseurilor si substante chimice periculoase;

b) avizeaza activitatea de utilizare agricola a namolului de epurare (emite permis de aplicare);

c) asigura raportarea datelor referitoare la producatorii si utilizatorii de namol, precum si la caracteristicile namolurilor utilizate in agricultura, conform Regulamentului Comisiei Europene de raportare a datelor;

d) elaboreaza impreuna cu celelalte autoritati competente documentele tehnice de utilizare a namolurilor;

e) autorizeaza laboratoarele care efectueaza analize de sol, plante, namol si ape, in conformitate cu Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 370/2003 privind activitatile si sistemul de autorizare a laboratoarelor de mediu, publicat in M.Of. 756 din 29 octombrie 2003;

f) asigura organizarea si finantarea activitatii de monitoring (sol, apa si plante) dupa utilizarea namolului pe terenurile agricole;

g) elaboreaza prin OSPA studii pedologice ale terenurilor agricole pe care poate fi utilizat namolul de epurare si urmareste evolutia culturilor pe acele terenuri;

h) elaboreaza recomandari de informare a publicului si a potentialilor factori implicati;

i) nominalizeaza prin prezentul ordin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM ca laborator national de referinta pentru analize de aer, apa si namol si ca organizator al bazei de date la nivel central cu privire la aer, apa si namol;

j) nominalizeaza prin prezentul ordin Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie - ICPA ca laborator national de referinta pentru analize de sol, plante si namol si ca organizator al bazei de date la nivel central in ceea ce priveste calitatea solului si plantelor;

k) pe baza informatiilor obtinute de la autoritatile teritoriale competente, ICIM si ICPA intocmesc anual un raport de sinteza privind utilizarea namolurilor in agricutura, cantitatile utilizate, pe tipuri si caracteristici de namoluri, tipurile de soluri si evolutia caracteristicilor acestora, dificultatile aparute si masurile intreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora;

2. Ministerul Administratiei si Internelor:

a) participa la elaborarea documentelor tehnice;

b) elaboreaza impreuna cu autoritatile locale planuri de imbunatatire a activitatii statiilor de epurare in scopul aplicarii celor mai bune practici de eliminare a namolului.

Pentru realizarea obiectivului prezentelor norme tehnice, autoritatile competente la nivel teritorial au urmatoarele atributii:

1. autoritatea teritoriala de mediu:

a) elibereaza permis de aplicare a namolului, cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice, conform modelului din anexa la acestea;

b) se consulta si informeaza autoritatea agricola si autoritatea de ape pentru acordarea permisului de aplicare;

c) informeaza aceste autoritati in legatura cu permisele de aplicare eliberate;

d) este obligata sa trimita la termen decizia analizarii dosarului;

e) controleaza si supravegheaza activitatea producatorilor si utilizatorilor de namol pentru respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice si ia masuri de sanctionare conform legii pentru respectarea acestora;

f) tine la zi registrele cu producatorii de namoluri, pe cantitati si caracteristici ale namolurilor, tipuri de tratamente efectuate la namoluri, numele si adresele producatorilor de namoluri;

g) intocmeste anual, impreuna cu autoritatea teritoriala agricola, un raport de sinteza privind utilizarea namolurilor in agricultura, cantitatile utilizate, pe tipuri si caracteristici de namoluri, tipurile de soluri si evolutia caracteristicilor acestora, dificultatile aparute si masurile intreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora. Acest raport se transmite la ICIM si ICPA pana in luna martie a anului urmator;

2. Autoritatea teritoriala agricola:

a) coopereaza cu autoritatea de mediu in vederea acordarii permisului de aplicare si intocmirii raportului de sinteza;

b) tine la zi registrele cu utilizatorii de namoluri, pe tipuri si caracteristici ale namolurilor si ale solurilor pe care se utilizeaza namolurile, modul de utilizare, numele si adresele utilizatorilor;

c) tine evidenta rotatiei culturilor;

3. agentii de consultanta agricola:

a) organizeaza campanii de informare pentru utilizatorii de namol, agentii economici si consumatorii de produse agricole;

b) ofera consultanta agricultorilor in vederea folosirii namolului ca ingrasamant organic.