Software

Tipuri de software

Un sistem de calcul nu poate sa prelucreze date fara sa fie programat. Un program consta dintr-o succesiune de instructiuni a caror executie duce la solutionarea problemei date.

Exista doua mari categorii de programe:

programe de sistem - coordoneaza functionarea sistemului si acorda asistenta in functionarea programelor de aplicatii. Acestea alcatuiesc asa-zisul software de baza si constau in programe de nivel jos (low level) care interactioneaza cu calculatorul la nivelul sau de baza.

Programele de sistem sunt proiectate astfel incat sa faciliteze utilizarea eficienta a resurselor sistemului de calcul si sa ofere instrumente pentru dezvoltarea si executia programelor de aplicatie. Aceste programe sunt elaborate pentru anumite tipuri de sisteme de calcul si nu se pot folosi pe alte tipuri. Ele sunt furnizate de catre producatorii sistemelor de calcul sistemelor de calcul sau de catre firme specializate.

programe de aplicatii - sunt destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicatii; totalitatea lor formeaza software de aplicatii.

Aceste programe efectueaza prelucrari ale datelor, in concordanta cu cerintele informationale necesare, fiind realizate in principal de catre firme specializate de software.

Sisteme de operare

Sistemul de operare (SO) este un ansamblu de proceduri si module de program de sistem prin care se gestioneaza resursele sistemului de calcul (procesoare, memorie, periferice, informatii) si care asigura utilizarea eficienta a acestor resurse si care ofera utilizatorului o interfata cat mai comoda pentru utilizarea sistemului de calcul.

Asadar, sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentand interfata dintre utilizator si componentele hardware.

Pentru a raspunde rolului de interfata hardware-utilizator, majoritatea sistemelor de operare sunt organizate pe doua nivele:

fizic - mai apropiat de hardware, cu care interfereaza printr-un sistem de intreruperi;

logic - mai apropiat de utilizator, interferand printr-un sistem de comenzi, limbaje de programare, programe utilitare.

Corespunzator acestor doua niveluri, sistemele de operare cuprind in general doua categorii de programe:

de comanda si control (nivelul fizic) - pentru coordonarea si controlul tuturor functiilor (procese de intrare/iesire, executia intreruperilor etc.);

de servicii (prelucrari) (nivelul logic) - executate sub supravegherea celor din prima categorie, utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de aplicatie.

Principalele functii ale unui sistem de operare

Principalele functii ale unui sistem de operare sunt:

Gestiunea prelucrarilor - ofera posibilitati de pregatire si lansare a programelor de aplicatie. Pentru aceasta, sistemul de operare trebuie sa dispuna, in mod obligatoriu, de:

un editor de texte - pentru introducerea si modificarea unui program sursa (program scris intr-un limbaj de programare);

un translator pentru limbajul de programare folosit (asamblor, compilator, interpretor) pentru traducerea instructiunilor din programul sursa intr-un limbaj recunoscut de sistemul de calcul (programul obiect);

un editor de legaturi - pentru realizarea de legaturi intre modulele obiect in vederea construirii structurii pe segmente necesare executiei programului (program direct executabil). Acesta se incarca in memorie de catre o componenta a sistemului de operare numita incarcator (loader) si, din acel moment, executia poate incepe.

Gestiunea resurselor - identificarea programelor ce se executa, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice si a cerintelor privind protectia datelor.

Gestiunea fisierelor - realizeaza separarea fisierelor incarcate in memorie si grupeaza fisierele pe diferiti utilizatori.

Facilitati puse la dispozitia utilizatorului referitor la compresia datelor, sortarea, interclasarea, catalogarea si intretinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile.

Planificarea executiei lucrarilor dupa anumite criterii (timp de executie, prioritati etc.), astfel incat unitatea centrala sa fie utilizata eficient.

Coordonarea executiei simultane a mai multor programe, prin urmarirea modului de executare a instructiunilor, depistarea si tratarea erorilor, lansarea in executie a operatiilor de intrare/iesire.

Asistarea executie programelor de catre utilizator, printr-o interfata prietenoasa, atat la nivel hardware, cat si la nivel software.

Planificarea executiei lucrarilor dupa anumite criterii (timp de executie, prioritati etc.), astfel incat unitatea centrala sa fie utilizata eficient.

Coordonarea executiei simultane a mai multor programe - prin urmarirea modului de executare a instructiunilor, depistarea si tratarea erorilor, lansarea in executie a operatiilor de intrare/iesire.

Asistarea executiei programelor de catre utilizator - printr-o interfata prietenoasa, atat la nivel hardware cat si la nivel software

Facilitati puse la dispozitia utilizatorului - compresia datelor, sortarea, catalogarea si intretinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile.

Cele mai cunoscute sisteme de operare sunt: Windows,[1] Linux, Unix, Novell, Mac Operating System.

Aplicatii software

Aplicatiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul intr-o problema specifica si pentru a indeplini o anumita sarcina (procesare de text, facturare, aplicatii grafice).

Exista diferite programe, fiecare avand o functie specifica, de exemplu:

Programe de comunicatii: - cu ajutorul acestora se pot trimite mesaje si se poate comunica cu diferite persoane, indiferent de localizarea geografica a acestora; exemple: Yahoo Messenger, Outlook Express;

Programe de manipulare si gestiune a fisierelor: - pentru crearea, stergerea sau redenumirea fisierelor; exemple: Windows Explorer, WinCmd, Apple OS 9;

Programe de navigare pe WEB - pentru accesarea diferitelor pagini de Internet; exemple: Netscape Navigator, Internet Explorer;

Programe de procesare de text - cu acestea se acceseaza informatiile sub forma de text, avand posibilitatea de editare, salvare si imprimare a documentului; exemple: Word, Notepad;

Programe de calcul tabelar - pentru manipularea datelor numerice existente in tabelele de calcul; exemplu: Excel, Lotus 1-2-3, StarOffice Spreadsheet;

Programele de gestiune a bazelor de date - organizeaza colectii mari de date, pentru ca informatia sa fie disponibila utilizatorului prin realizarea interogarilor si a extragerilor de date; exemple: Microsoft Access, FileMaker Pro, Microsoft Access, Appleworks, Visual FoxPro, CAVO, dBASE etc.;

Alte programe - folosite in domenii diverse, specializate; exemple: Adobe Illustrator, Quark Express, Windows Media Player, programe specifice de contabilitate etc.

Interfata grafica cu utilizatorul (GUI)

Interfata Grafica cu Utilizatorul (GUI - Graphical User Interface) e un program ce utilizeaza o interfata grafice utilizand, de obicei, un sistem de operare bazat pe ferestre. Acest program afiseaza in ferestrele de pe ecran meniuri, simboluri, suprafete de lucru si ferestre de aplicatii, dispozitive grafice folosite in interactiunea cu un computer, pictograme, butoane, casete de dialog etc., iar utilizatorul controleaza aceste ferestre cu ajutorul mouse-ului.

Avantajele folosirii GUI sunt:

Interactiune mai usoara si mai eficienta a utilizatorului cu calculatorul;

Simplificarea instructiunilor complexe, realizata cu ajutorul pictogramelor si meniurilor;

Initiere intuitiva a comenzilor catre computer;

Programele si fisierele sunt mai usor de manuit si organizat.

Componentele de baza ale interfetei grafice sunt:

indicator sau punctator (cursor) - in general arata ca o sageata oblica sau ca o bara verticala;

dispozitiv de punctare - pentru selectarea obiectelor de pe ecran - mouse, trackball;

pictograme (icons) - mici desene care reprezinta comenzi, fisiere sau ferestre, ce pot fi activate cu ajutorul mouse-ului;

desktop - fereastra de baza (zona de pe ecran pe care se afla pictogramele);

ferestre (windows) - zone ale ecranului in care se pot executa diverse activitati;

meniuri (menus) - contin comenzile care se pot selecta pentru a fi executate.

Etapele realizarii aplicatiilor software

Etapele standard ale realizarii unui program:

Semnalarea necesitatii programului - studiu de fezabilitate; reprezinta realizarea unui studiu pentru a vedea cerintele, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca programul (etapa de analiza);

Proiectarea programului (design) - realizarea bazelor de date, stabilirea functiilor necesare prelucrarilor;

Realizarea programului (programming etapa de programare;

Testarea programului (testing) - implementarea programului in paralel cu cel deja existent sau testarea lui in cadrul unei sectii sau a unui departament;

Implementarea programului - odata testat si eventual imbunatatit, programul este gata pentru implementare, de data aceasta in totalitate, fara a mai necesita un alt program in paralel.

Verificarea - studierea modului in care programul raspunde cerintelor beneficiarului;

Intretinere - actualizarea programului in functie de schimbarea conditiilor reale