Activitatea romanilor in exil

ACTIVITATEA ROMANILOR IN EXIL

"Liga romanilor liberi", infiintata si prezidata pana in clipa mortii sale de generalul Nicolae Radescu, a procedat de curand la alegerea unui nou presedinte.

Printr-o majoritate covarsitoare - 37 voturi din 46 exprimate - a fost ales dl. Mihail Farcasanu, presedintele Tineretului Liberal si eminent ziarist.

Bucurandu-se de mare prestigiu in randurile exilului romanesc si pretuit pentru neobosita sa activitate pentru afirmarea drepturilor nationale ale Romaniei aflate sub robia rosie, noul presedinte al "Ligii" este un vrednic continuator al initiativei si stradaniei defunctului general Radescu de a inmanunchea valorile de lupta nationala si democrata, sub obladuirea Coroanei, pentru a servi actiunea de eliberare a tarii.

Vigurosul patriotism si inepuizabila energie manifestate in forma cea mai intensa si mai vie in oricare imprejurare impusa de apararea intereselor romanesti sunt o chezasie ca dl. Mihail Farcasanu va reusi pe deplin in marea si patriotica misiune pe care a preluat-o ca succesor al generalului Radescu.

Rezumand telurile Ligii, ca instrument al luptei nationale, noul ei presedinte a subliniat urmatoarele: "In framantarea exilului romanesc aspiratiunea cea mai persistenta este aceea a inmanunchierii energiilor intr-o unitate militanta, care sa implineasca dramatic nevoia de daruire a sufletelor celor multi. Noi toti dorim sa fim partasii unei actiuni de restaurare a drepturilor romanesti incalcate, soldatii unei campanii fara odihna pentru ridicarea neamului din ticaloasa robie sovietica. Si dorim ca stradania noastra in inaltarea acestui edificiu al dreptatii si rascumpararii romanesti sa fie fapta de frati, fapta creata dintr-un simtamant de comunitate nationala

In cadrul obiectivelor ce si-a propus, Liga intelege sa slujeasca acestei necesitati de coordonare democrata a energiilor romanesti si de integrare, in efortul exilului, a institutiilor noastre traditionale.

Noi vom raspunde oricarui apel venit din partea Majestatii Sale Regelui in vederea dezlegarii acestei grave probleme. Este dorinta noastra cea mai sincera."

In cadrul ciclului de conferinte organizate de Misiunea catolica romana din Franta, fostul ministru de Externe al Romaniei, dl. Grigore Gafencu, a vorbit despre "Contributia poporului roman la apararea Occidentului". Dupa reportajul publicat in buletinul B.I.R.E. din Paris, distinsul conferentiar a subliniat intre altele urmatoarele:

"Europa Occidentala este leaganul civilizatiei, unde au predominat trei elemente: Roma, elenismul si crestinismul.

Aceste trei elemente au influentat si Romania. Roma ne-a influentat in limba, in suflet si am fost predestinati de istorie ca datorita noua sa apara civilizatia occidentala la marginea estica a Europei.

Sentimentul crestin a fost prima forta care ne-a dat puterea sa ne aparam ca natiune in fata invaziilor barbare.

Elenismul ne-a transmis inteligenta, disciplina. Spiritul grec ne-a ajutat sa ne gasim independenta si a contribuit la formarea sufletului poporului roman."

"Asociatia romanilor din Germania de Sud", condusa de d. col. Dimitru Alexandrescu, desfasoara o frumoasa si laudabila activitate romaneasca. Astfel, de curand a tiparit o serie de modeste ilustrate cu caracter specific romanesc. Suma realizata din plasarea acestor ilustrate contribuie la ajutorarea bolnavilor, dintre care 35 sunt tuberculosi si 27 cu totul improprii de munca, 6 invalizi, 16 batrani peste 60 de ani si 149 copii, cu totii lipsiti complet de milloace.

Romanii din Spania si-au ales urmatorul comitet de conducere a comunitatii lor: presedinte: George Demetrescu; vicepresedinti: Ilie Vlad Sturdza si dr. I. Fleseriu; secretar general: Traian Popescu; casier: ing. T. Basiu; membri: d-na Elena Beneyto, d-na Zoe Sturdza, Const. Cantacuzino, ing. Petre Sorici, Dan Geblescu, dr. Corneliu Rotaru; cenzori: Nic. Stefanescu-Govora, arhitect N. Damian, J. Domilescu. (Iunie)

AM PRIMIT

"Romania Muncitoare" - no. 27-28 (martie, aprilie 1954), Paris.

"Faclia" - anul VI, no. 92, 93 (martie, aprilie 1954), Londra.

"Buletinul militar" - anul XI, no. 1, 2, 3 (ianuarie, februarie, martie, aprilie, 1954). Apare la New York sub directia d-lui col. Dan D. Ivanovici.

"Stindardul" - no. 6/7, 8/9 (ianuarie, februarie, martie, aprilie 1954). Apare la Innsbruck (Austria).

"Curierul romanesc" - no. 17/18, 19/20 (ianuarie, februarie, martie, aprilie 1954), Paris.

"Cronica romaneasca" - anul V, no. 1, 2 (ianuarie, februarie, martie 1954), New York.

"Information Bulletin" - no. 56 (ianuarie, februarie 1954), Roma.

"La Nation Roumaine" - no. 130, 131, 132, 133 (februarie, martie, aprilie, mai 1954). Apare in limba franceza la Paris.

"Vatra" - no. 38, 39, 40 (februarie, martie, aprilie 1954), Roma.

"Brucke Zum Westen" - no. 4/5, 5/6 (ianuarie, aprilie 1954). Organ al germanilor refugiati din Romania. Apare in limba germana la München.

"B.I.R.E." - no. 174, 175, 176, 177, 178, 179 (martie, aprilie, mai 1954), Paris.

"Destin" - no. 6/6 (august 1953). Revista de cultura romaneasca, sub directia d-lui George Uscatescu - Madrid.

"Behind the Iron Curtain" - vol. III, no. 2, 3, 4 (februarie, martie, aprilie 1954). Apare in limba engleza la New York.

"Foaia poporului" - anul 43, no. 1, 2, 3. Apare sub directia d-lui G. Stanculescu la Cleveland (S.U.A.).

"Le Syndicaliste Exilé" - no. 54, 55, 56 (martie, aprilie, mai 1954). Apare in limba franceza la Paris.

"Fratia ortodoxa" - no. 1, 2 (martie, aprilie 1954), Wiesbaden (Germania).

"Viitorul nostru" - apare in limbile franceza si romana, Paris.

"America" - no. 12-32. Organul oficial al "Uniunii si Ligii Societatilor Romano-Americane", Cleveland (S.U.A.).

"Solia" - anul XIX, no. 7, 8, 9, 10, 11 (februarie 1954), Cleveland (S.U.A.).

"Bulletin Européen" - no. 3, 4 (martie, aprilie 1954), Paris. (Iunie)

VIZITA UNUI PREDICATOR ROMAN LA ATENA

Predicatorul roman Petre Truta din Chicago (S.U.A.), care a intreprins o calatorie in tarile din Orientul Mijlociu, a fost in trecere prin Atena.

Cu acest prilej, d-sa a luat contact cu refugiatii greci din Romania, vizitand atat sediul asociatiei lor, cat si centrele in care sunt adapostiti.

D-sa si-a exprimat bucuria de a se gasi in mijlocul refugiatilor din Romania si a promis tot sprijinul posibil celor care doresc sa emigreze in Statele Unite. (Iunie)

UN AN DE LA MOARTEA GENERALULUI N. RADESCU

La 16 mai s-a implinit un an de la stingerea din viata a generalului Nicolae Radescu, ultimul prim-ministru al Romaniei libere, marele roman care, cu neasemuit curaj si inconjurat de dusmanii patriei sale, a denuntat pe comunisti prin acele memorabile cuvinte adresate prin radio poporului roman in noaptea de 24 februarie 1945:

"Cei fara neam si fara Dumnezeu - asa cum i-a botezat poporul - au pornit sa aprinda focul in tara si sa o inece in sange. Sub masca democratiei, pe care la fiecare pas o calca in picioare, aceste fioroase hiene nadajduiesc sa ajunga la stapanirea tarii!."

Cuvintele generalului Radescu au constituit prevestirea nenorocirii care n-a intarziat sa se abata peste neamul romanesc. Brutalitatea rosie a izbutit sa se impuna.

Generalul Radescu a fost nevoit sa ia calea exilului si de acolo, cu acelasi viguros patriotism si dragoste pentru tara si poporul al carui fiu ales era, a continuat cu perseverenta lupta contra despotismului rosu.

Dar o boala necrutatoare l-a doborat acum un an, departe de pamantul patriei. Destinul implacabil n-a vrut ca el sa-si revada intr-o zi tara - care ii era mai scumpa ca orice - eliberata de sub tirania rosie.

Onoarea si libertatea poporului roman pierdusera in persoana generalului Nicolae Radescu pe un vajnic aparator al lor.

Atitudinea lui barbateasca, plina de mandrie si demnitate romaneasca in fata pangaritorilor - stralucita pilda de patriotism si abnegatie - l-a asezat de acum in Pantheonul romanesc si generatiile de azi si de maine ii vor aduce intotdeauna omagiul binemeritat. (Iunie)