ANUL 1848 IN EUROPA

ANUL 1848 IN EUROPA

1. CONTEXTUL GENERAL

Mentinerea absolutismului si a sistemului feudal cu ajutorul Rusiei si Austriei, pe fondul avantului nationalismului si liberalismului, a fost dublata de criza agrara a anilor 1845-1846, de nivelul scazut al salariilor si rata ridicata a somajului muncitorilor industriali. In vestul european revolutia a avut un predominant caracter social-politic in timp ce in Europa centrala si de sud-est a predominat caracterul social-national.

2. REVOLUTIA IN FRANTA

A debutat in februarie 1848 la Paris, reprimata initial de Ludovic-Filip, dar victorioasa in final, fapt ce a adus un guvern liberal care a proclamat republica, dreptul la munca, a acordat drept de vot universal si a creat Atelierele Nationale. Majoritatea moderata instalata prin alegerile din aprilie 1848 a anulat drepturile sociale fapt care a dus la luptele de strada din 23-26 iunie reprimate militar de generalul Cavaignac     si care au permis accesul la functia de presedinte a lui Ludovic Napoleon Bonaparte nepot al lui Napoleon I

3. REVOLUTIA IN IMPERIUL HABSBURGIC

La 13 martie revolutia izbucneste la Viena si duce la inlaturarea cancelarului Metternich si refugierea familiei imperiale in Tirol. Miscarea se extinde in tot imperiul si determina preluarea conducerii miscarii in Ungaria de nobilimea liberala, care proclama independenta in granitele "Regatului Sfantului Stefan" concomitent cu un program de reforme politice, sociale si institutionale.

4. REVOLUTIA IN GERMANIA SI ITALIA

In Germania miscarea are un caracter national general si sileste pe regele Prusiei sa promita o Constitutie, urmata de o dura represiune. Concomitent se intruneste o Adunare Constituanta la Frankfurt pe Main in care 580 de delegati liberali si intelectuali au propus crearea unui stat federal german.

In Italia cele 7 state aristocratice create prin Congresul de la Viena au fost cuprinse de miscarea revolutionar-nationala care a proclamat republica la Milano, Venetia si Roma. Miscarea a fost utilizata de regele piemontez Carol Albert in incercarea de a cuceri Lombardia de la Habsburgi.

5. ANUL 1848 IN TARILE ROMANE

Cadrul general. Tarile romane au constituit avanpostul estic al revolutiei europene si au urmarit in plan politic unitate si independenta nationala, in plan economico-social reforme constitutional economice burgheze si reforma agrara iar in plan national recunoasterea natiunii romane din imperiile tarist si habsburgic.

In Moldova "Petitiunea proclamatiune a boierilor si notabililor moldoveni" din 27 martie, redactata de Vasile Alecsandri si inaintata domnitorului Mihail Sturdza, solicita reforme burgheze moderate. Domnul a inabusit miscarea si a arestat si deportat pe liderii acesteia. Moldovenii refugiati au radicalizat cererile in documentele "Principiile noastre pentru reformarea patriei" de la Brasov-mai 1848 si "Dorintele partidei nationale din Moldova" de la Cernauti-august 1848 in care se mai solicita unirea Moldovei cu Muntenia.

In Tara Romaneasca miscarea condusa de Fratia a avut ca moment initial "Proclamatia" de la Izlaz-9/21 iunie 1848, care solicita reforme radicale, independenta si unitate, libertati personale, adunari reprezentative si separarea puterilor in stat. Guvernul revolutionar din perioada iunie-septembrie 1848 a rezistat loviturilor de stat si a initiat o serie de reforme social-economice. La presiunile rusesti, Poarta a intervenit militar si a inabusit revolutia dupa confruntarea din Dealul Spirii-13 septembrie, in timp ce trupele ruse ocupau Moldova-15 septembrie.

In Transilvania evenimentele din Ungaria au dus la reactia romanilor ce se opuneau anexarii provinciei la regatul maghiar. Sub conducerea lui Simion Barnutiu se intruneste o mare adunare la Blaj care prezinta "Petitiunea nationala"-3/15 mai 1848 in care solicitau recunoasterea natiunii romane, respingeau anexarea si solicitau reforme sociale radicale.

6. ROMANII SI MAGHIARII IN VALTOAREA REVOLUTIEI. SFARSITUL REVOLUTIEI MAGHIARE

In conditiile confruntarilor militare din Imperiul Habsburgic, armatele revolutionare maghiare cuceresc Transilvania si trec la represiuni contra romanilor si sasilor, ceea ce determina in septembrie 1848, organizarea militara si rezistenta armata a romanilor condusi de Avram Iancu, in spatiul Muntilor Apuseni. Acordarea unor drepturi pentru romani prin constitutia imperiala din aprilie 1849 si cucerirea Pestei de trupele habsburgice il silesc pe Lajos Kossuth sa reconsidere raporturile cu romanii si sa semneze prin medierea lui Nicolae Balcescu un proiect de pacificatiune confirmat de parlamentul maghiar, prin care se recunosc drepturile nationale romanesti-16/28 iulie 1849. Acordul este tardiv caci interventia trupelor ruse duce la capitularea fortelor maghiare la Komarom-septembrie 1849.

7. ULTIMELE ZILE ALE REVOLUTIEI EUROPENE

In Germania parlamentul de la Frankfurt a propus un imperiu federal si a oferit tronul regelui Prusiei, care refuza sa fie monarh constitutional preferand sa solicite sprijin rusesc pentru inabusirea revolutiei. Fortele habsburgice infrang revolutia in Lombardia si Venetia-august 1849, si isi restaureaza prezenta in Transilvania, Ungaria si Croatia cu sprijinul rusilor.

8. ISTORIA ALTFEL

'Petitiunea-proclamatiune' Prezentat de revolutionarii moldoveni, rol important in elaborare avandu-l Vasile Alecsandri. Programul avea 35 de puncte si un caracter moderat, cautand sa se pastreze in limitele legalitatii politice din cauza Imperiului Tarist; caracterul moderat reiese si din felul cum a fost abordata problema agrara, cerandu-se doar 'grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni'. Au fost si solicitari cu caracter democratic, modern, cum ar fi: eliberarea detinutilor politici, reformarea invatamantului, siguranta persoanei, desfiintarea cenzurii, organizarea unei garzi cetatenesti, responsabilitatea ministeriala, dizolvarea Adunarii Obstesti si alcatuirea unei noi Adunari 'Adevarata reprezentatie a natiei'. Mihail Sturdza a respins 'petitia', a arestat pe lideri revolutiei, care au fost exilati.

"Proclamatia de la Islaz" este programul adoptat la 9 iunie 1848 de miscarea revolutionara din Tara Romaneasca dupa citirea sa de catre Ion Heliade Radulescu. La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu este nevoit sa accepte termenii proclamatiei si sa recunoasca guvernul revolutionar provizoriu. Proclamatia de la Izlaz a avut forma si valoarea unui act constitutional. Intre cele 21 de prevederi ale sale se remarca: independenta administrativa si legislativa, separatia puterilor, egalitatea drepturilor politice, alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani, reducerea listei civile a domnitorului, emanciparea clacasilor, dezrobirea tiganilor, instructiune egala, infiintarea unor asezaminte penitenciare, crearea garzii nationale.

'Petitiunea nationala' adoptata de Adunare cerea: independenta nationala a romanilor din Transilvania, desfiintarea iobagiei fara despagubire din partea taranilor, infiintarea unei garzi nationale romanesti, libertatea persoanei, a cuvantului, a intrunirilor. Locul desfasurarii Adunarii a fost numit 'Campia Libertatii'; a fost ales un Comitet National Permanent cu sediul la Sibiu. Cei prezenti la Adunare au aratat ca 'Noi vrem sa ne unim cu tara' si pretutindeni s-a intarit convingerea ca' 'Ardealul nu mai este Ardeal ci Romania'.

Revolutia in Austria si Ungaria. La 13 martie 1848, revolutia izbucneste la Viena. In aceeasi zi cancelarul Metternich ce ocupa aceasta functie din 1829 fuge in caruta unei spalatorese. Studentii si muncitorii cer adoptarea unor reforme radicale. Pana la 15 martie revendicarile cerute de popor au fost impuse aprobarii imparatului Ferdinand I La 13 martie, poetul maghiar Szandor Petofi publica Imnul national maghiar la Pesta. La 15 martie izbucneste revolutia la Pesta. La 16 martie Ferdinand I este fortat sa accepte crearea garzii nationale si legiunii academice la Viena. Dupa izbucnirea revolutiei la Pesta, se formeaza un guvern independent condus de contele Bathyanny constituit la 17 martie. Bathyanny va proclama independenta Ungariei la 7 aprilie.

9. CRONOLOGIE

ANUL 1848

2 ianuarie: Revolta populara la Palermo; inceputul revolutiei in Italia.

17 ianuarie: Revolutie la Neapole; regele accepta Constitutia.

februarie: Revolutia pariziana, regele Ludovic-Filip abdica;

februarie-mai: activeaza un guvern liberal.

13-15 martie: "Revolutia din martie' la Viena; caderea cancelarului Metternich.

15 martie: Revolutie la Pesta; manifestul "celor 12 puncte' referitor, intre altele, si la unirea Transilvaniei cu Ungaria.

17-22 martie: Revolutie la Venetia.

18 martie: Revolutie la Berlin.

18-22 martie: Revolutie la Milano.

24 martie: S. Barnutiu lanseaza o proclamatie in care face apel la romanii din Transilvania ca sa ceara recunoas­terea lor ca natiune politica.

27-28 martie/8-9 aprilie: intrunirea de la hotelul Petersburg din lasi; Petitia-proclamatie, un program moderat in 35 de puncte.

3/15 mai: Marea adunare a romanilor ardeleni de la Blaj; Petitia Nationala in 16 puncte principale.

18mai 1848-18iunie 1849: Parlamentul de la Frankfurt.

12-17 iunie: Insurectia de la Praga.

9/21 iunie: Adunarea populara de la Islaz.

11/23 iunie: Revolutia izbucneste la Bucuresti.

Iunie-septembrie: se constituie un guvern revolutionar provizoriu in Tara Romaneasca.

23-26 iunie: Insurectia muncitorilor parizieni.

16 iulie: Trupele rusesti intra in Moldova.

25 iulie: Batalia de la Custozza.

2-6/14-18 septembrie: A treia Adunare de la Blaj.

Septembrie-octombrie: Romanii orga­nizeaza 15 legiuni inarmate pentru inlaturarea administratiei maghiare din Transilvania.

25 septembrie: Trupele turcesti intra in Bucuresti; batalia din Dealul Spirii.

8 octombrie: Kossuth Lajos obtine puteri executive depline.

ANUL 1849

4 martie: Constitutia imperiala recu­noaste autonomia Transilvaniei.

1 mai: Conventia ruso-turca de la Balta-Liman restabileste regimul regula­mentar in Principate.

Iulie: "proiectul de pacificatiune" de la Seghedin

Iulie-august: infrangerea revolutie in Italia si Ungaria

10. DICTIONAR

Protectie sociala: ansamblu de masuri destinate sa protejeze o patura sociala si diversele prestari cu caracter familial sau social.

Revolutie: schimbare brusca, de ordin economic, politic, moral, cultural, care se produce intr-o societate.