Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica | |
Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
ROMANIA IN PERIOADA ANILOR 1941-1944
Dupa desfiintarea statului national-legionar la 14 februarie 1941 si constituirea unui nou guvern format din generali si tehnicieni la 27 ianuarie 1941, Romania ramane totusi un stat monarhic cu toate ca nu i se permite regelui Mihai sa se implice in conducerea statului. Perioada guvernarii antonesciene s-a caracterizat prin:
puterea era concentrata in mainile generalului Ion Antonescu, devenit din august 1941 maresal;
guvernarea se facea prin decrete legi si erau interzise organizatiile politice;
actele de politica interna erau aprobate prin plebiscite;
s-au infiintat lagare de munca la Targu Jiu si Odessa;
toleranta fata de activitatea liderilor partidelor istorice;
a contribuit la intretinerea armatei germane pana in 1944 cu circa 67 miliarde de lei.
Romania, desi avea statut de tara neocupata, s-a aflat sub controlul Germaniei, si-a mentinut totusi etnitatea statala, independenta si suveranitatea.
In teritoriile cedate in 1940 catre Ungaria a functionat o administratie militara pana in 1941 cand a fost instaurat un regim civil. Regimul militar a procedat la dislocari de populatii, au avut loc maltratari, crime si furturi. In acest sens trebuie mentionate asasinatele din toamna anului 1940 de la Zalau, Ciumirna, Ianculesti, Trasnea etc. In martie 1944, ocuparea Ungariei de catre trupele naziste a impus legi exceptionale care au dus la exterminarea populatiei evreiesti. Peste 150 de mii de evrei din nord-vestul Transilvaniei au fost deportati in lagarele mortii de la Dachau, Bergen-Beisen, Auschwitz-Birkenah. In Basarabia si Bucovina de Nord au loc deportari si executii intensificandu-se deznationalizarea romanilor.
Implicarea Romaniei in al doilea razboi mondial este o consecinta a semnarii aderarii Romaniei la Pactul Tripartit. Implicarea Romaniei in razboiul mondial poate fi structurata in 2 etape:
septembrie 1940-iunie 1941 - nonbeligeranta cu aderarea la Axa. In primavara anului 1941 Romania a refuzat sa participe la agresiunea nazista impotriva Iugoslaviei si Greciei;
iunie 1941-august 1944 - starea de beligeranta prin participarea la razboiul impotriva URSS.
La 12 iunie 1941 Antonescu este invitat la Munchen de catre Hitler unde i se prezinta planul Barbarossa de invadare a URSS-ului. Romania lua parte alaturi de Germania si aliati la atacul impotriva URSS. Intra in razboi pentru a obtine eliberarea teritoriilor romanesti ocupate de sovietici in 1940. Campania romaneasca in rasarit incepe pe 22 iunie 1941 prin actiuni ale armatei a III-a si a IV-a cu un efectiv de 672 de avioane si peste 500.000 de militari. In luna iulie 1941 au fost eliberate Basarabia si Bucovina de Nord unde a fost instaurata administratia romaneasca: 5 iulie 1941 - orasul Cernauti, 16 iulie - orasul Chisinau. La 26 iulie 1941 armata romana a atins Nistrul. Hitler cere lui Antonescu sa participe si la operatiunile militare peste Nistru pe linia Odessa - peninsula Crimeea. Antonescu accepta cererea lui Hitler, fapt pentru care i se incredinteaza administrarea Transnistriei. La 16 august are loc o intalnire intre Antonescu si Hitler la Berdicev. Trupele germane si romane au ocupat Odessa in 1941 si Sevastopolul in iulie 1942. Pana la aceasta faza razboiul a fost aprobat de romani si fortele politice. Protestele incep dupa trecerea Nistrului, acestea veneau din partea lui Iuliu Maniu, C.I.C. Bratianu, Alexandru Ioanitiu, generalilor Steflea si Mardare. Acestia considerau actul participarii o grava greseala politica prin depasirea obiectivului propus, eliberarea teritoriilor ocupate de URSS in 1940. Participarea Romaniei la operatiunile dincolo de Nistru, luptele grele din Crimeea, sacrificiile romanesti in bataliile de la Don si Stalingrad, zona Cuban si infrangerile de la Stalingrad din februarie 1943 au accentuat protestele. Luptele de la Odessa, Sevastopol, Crimeea si Caucaz au adus pierderi de 6000 de ofiteri, 2600 subofiteri si circa 150.000 de soldati. Batalia de la Stalingrad din iulie 1942 - februarie 1943 la care au participat 26 de divizii romanesti au accentuat pierderile si a creat disensiuni intre Ion Antonescu si Hitler:
Antonescu solicita anularea dictatului de la Viena si reglementarea raporturilor economice;
incercarile lui Mihai Antonescu, cu stirea maresalului, de a forma o axa latina care sa se opuna Germaniei;
evadarea in 1942 a lui Horia Sima din lagarul din Germania unde era internat;
Antonescu era nemultumit de tratamentul aplicat evreilor si de statutul grupului etnic german.
Tratativele pentru scoaterea Romaniei din razboi a preocupat atat fortele politice cat si pe maresalul Antonescu:
liderii PNL si PNT s-au aflat in contact cu britanicii din Orinetul Mijlociu din vara anului 1941;
Mihai Antonescu, cu stirea maresalului, a incercat si el unele contacte diplomatice;
demersurile diplomatice au fost conditionate de Statele Unite si Anglia, de discutii cu URSS-ul.
Opozitia unita, realizata in toamna anului 1941, avand ca lider pe Iuliu Maniu a mentinut contactele cu aliatii anglo-americani. Frontul Patriotic Antihitlerist infiintat in 1943 din Partidul Comunist Roman, Uniunea Patriotilor, Frontul Plugarilor, Partidul Socialist Taranesc, M.A.D.O.S.Z.-ul si unele organizatii ale Partidului Social Democrat si-a propus: iesirea Romaniei din razboi, reorganizarea tarii pe baze democratice, cresterea rolului monarhiei, alaturarea la coalitia antihitlerista. S-au format doua centre de sondare ale aliatilor, unul in jurul regelui si opozitiei unite si altul in jurul lui Antonescu. Au fost numiti noi reprezentanti diplomatici la Stockholm si Ankara. Iuliu Maniu, conducatorul opozitiei unite, a fost acceptat de sovietici ca principal interlocutor in martie 1943. Ambele centre de putere din Romania actionau pe cale diplomatica pentru scoaterea Romaniei din razboi:
Mihai Antonescu propunea lui Ciano la 15 ianuarie 1943 iesirea simultana din razboi a Ungariei, Romaniei si Italiei;
negocierile de la Ankara, Stockholm si discutiile lui Frederic Nanu cu ambasadorul sovietic Alexandra Kollontay au abordat problema armistitiului.
Conditiile propuse de rusi au fost respinse de maresalul Antonescu, dar contactele diplomatice au continuat, intr-un context militar nefavorabil Romaniei prin intrarea trupelor rusesti pe teritoriul Romaniei si datorita victoriilor obtinute de aliati pe frontul de vest. Tratativele purtate de Barbu Stirbei si Constantin Visoianu cu reprezentantii Statelor Unite, Marii Britanii si URSS in martie-iunie 1944 la Cairo aduceau in discutie conditiile iesirii Romaniei din razboi:
capitularea neconditionata a Romaniei;
includerea in guvern a comunistilor.
Pericolul ocuparii tarii de armatele sovietice a profilat solutia opozitiei si a regelui, aceia a unei lovituri de stat.
TERMENI
a abdica - a renunta la tron;
a abroga - a suprima o lege;
ambasador - reprezentant diplomatic cu rangul cel mai inalt;
atasat - cel mai mic grad dintre membrii unei reprezentante diplomatice;
beligeranta - stare de razboi;
capitulare - conditii stabilite de invin asupra invingatorului;
cesiune - renuntare, cedare;
comisar - persoana insarcinata de o autoritate superioara, cu mandate speciale;
dictator - conducator de stat care dispune de puteri politice nelimitate;
divizie - mare unitate militara constituita din mai multe regimente;
expropriere - trecerea unui bun in proprietatea statului;
a expulza - a obliga sa paraseasca tara;
maresal - cel mai inalt grad militar din armata unui stat;
gratiere - actiunea si rezultatul acordarii iertarii partiale sau totale de pedeapsa unui condamnat printr-un act emis de seful statului;
legatie - reprezentanta diplomatica permanenta inferioara unei ambasade;
nuntiu - reprezentantul diplomatic permanent al Vaticanului intr-o tara straina;
Pactul Tripartit - alianta militara intre Germania, Italia si Japonia creata la 27 septembrie 1940;
paramilitar - care este organizat si dotat dupa modelul unei armate;
pontifical - inalt demnitar ecleziastic aflat sub autoritatea papei;
pogrom - uciderea in masa a membrilor unui grup national, actiune organizata de elementele nationaliste;
portofoliu - functie de ministru;
rapt - furt savarsit prin violenta, prin presiune;
rebeliune - act de violenta savarsit fata de un organ de stat sau fata de stat cu scopul de a-i prelua atributiile;
rechizitie - cedarea catre stat sau armata a unor bunuri;
Reich - imperiu;
Reichstag - parlament al Imperiului german;
uzanta - practica obisnuita, regula, obicei statornicit.
CRONOLOGIE
toamna - asasinatele hortyste din nord-vestul Transilvaniei;
2 - 4 septembrie - intalniri Iuliu Maniu - Ion Antonescu;
4 septembrie - din insarcinarea lui Carol al II-lea Antonescu formeaza guvernul;
5 septembrie - Ion Antonescu suspenda Constitutia si dizolva corpurile legiuitoare;
5 / 6 septembrie - Carol al II-lea abdica;
6 septembrie - Mihai I depune juramant ca rege;
14 septembrie - Romania este proclamata de Ion Antonescu "stat national-legionar";
octombrie - venirea primelor trupe germane in Romania;
14 noiembrie - vizita lui Antonescu in Italia;
23 noiembrie - semnarea Pactului Tripartit de catre Ion Antonescu;
26 / 27 noiembrie - asasinatele de la Jilava;
4 decembrie - acordul economic romano-german pe 10 ani;
ianuarie - este numit Von Killinger titularul Legatiei germane la Bucuresti;
14 ianuarie - Ion Antonescu se intalneste la Berlin cu Hitler;
16 ianuarie - secretarul general al miscarii legionare, Nicolae Patrascu proclama ruptura cu Ion Antonescu;
21- 23 ianuarie - rebeliunea legionara;
15 februarie - printr-un decret este abrogata denumirea de stat national-legionar;
2 martie - plebiscit privind politica interna a lui Antonescu;
13 iunie - intrevedere Antonescu-Hitler la Munchen;
22 iunie - declansarea operatiunii Barbarossa impotriva URSS;
6 iulie - pogromul evreiesc de la Iasi;
26 iulie - armata romana ajunge la Nistru;
27 iulie - printr-o scrisoare Hitler solicita lui Antonescu participarea la operatiunile militare peste Nistru;
21 august - Ion Antonescu primeste gradul de maresal;
9 - 15 noiembrie - plebiscit privind politica interna a Romaniei;
30 noiembrie - ultimatumul guvernului britanic adresat Romanei pentru oprirea operatiunilor militare pe frontul din URSS;
6 decembrie - intervine starea de razboi dintre Romania si Marea Britanie;
8 - 11 decembrie - Canada, Noua Zeelanda, Australia, Uniunea Sud-Africana declara razboi Romaniei;
12 decembrie - la insistentele Germaniei Romania declara razboi SUA;
ianuarie - Iuliu Maniu incheie un acord de principiu cu regele Mihai pentru opozitie impotriva maresalului;
vara - Ion Antonescu obtine anularea promisiunii de a deporta pe evrei la Auschwitz;
12 iunie 1942-1 august 1943 - bombardamentele americane si engleze asupra obiectivelor petroliere de pe Valea Prahovei;
25 iunie - ministrul Elvetiei la Bucuresti, Rene de Weck face aprecieri privind pierderile armatei romane in rasarit;
Iulie 1942 - februarie 1943 - batalia de la Stalingrad;
22 - 23 septembrie - Mihai Antonescu viziteaza Berlinul;
ianuarie - protocol de reglementare a platilor dintre Germania si Romania: 60 % din export si 86% din import se aflau la dispozitia firmelor germane din Romania;
15 ianuarie - Mihai Antonescu propune lui Ciano iesirea simultana din razboi a Romaniei, Ungariei si Italiei;
februarie - Roosvelt ofera lui Stalin dominatia in Europa rasariteana;
martie - Iuliu Maniu este acceptat ca interlocutor in discutii privind iesirea Romaniei din razboi de catre conducerea sovietica;
iunie - s-a creat Frontul Patriotic Antihitlerist;
iulie- septembrie - iesirea Italiei din razboi;
septembrie 1943 - iunie 1944 - negocieri la Ankara si Stockholm pentru scoaterea Romaniei din razboi;
noiembrie - un emisar al opozitiei trateaza la Cairo cu aliatii un armistitiu;
2 mai - Churchill transmite un mesaj catre Molotov prin care se specifica intrarea Romanei in sfera de influenta sovietica;
20 iulie - Ribbentrop afirma ca Romania este aliata cu Germania.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate