Autonomii locale in spatiul romanesc

Autonomii locale in spatiul romanesc

1. Obstea sateasca - forma traditionala de organizare social-economica

- factor de permanenta si continuitate

2. Uniunile de obsti - "romanii populari"

- "obsti de obsti"

- au stat la baza primelor embrioane, statele/ nuclee statale: "tari, voievodate, jupanate"

Rolul autonomiilor locale

Insemnatatea temei: Problema organizarii politice a romanilor in Evul Mediu de la formele inferioare ale autonomiilor locale("tari", "cnezate", "voievodate") la forma superioara a statului medieval, reprezinta o problema esentiala a istoriei medievale romanesti.

Forme de organizare: de la obstea sateasca la uniunile locale (autonomii locale).

Obstea sateasca a reprezentat in sec VII-IX principala forma de organizare social-economica a romanilor; este o forma traditionala de organizare si un element de permanenta si continuitate. Caracteristicile obstii sunt: un teritoriu bine delimitat, organizare social-economica proprie, organisme de conducere colectiva (adunarea obstii, sfatul obstii) iar apoi se individualizeaza (juzi, cnezi avand atributii juridice si administrative), proprietatea comuna asupra pamantului, padurilor, apelor.

La Sud de Carpati principalul izvor care mentioneaza aceste autonomii locale este "Diploma Cavalerilor Ioaniti" din 2 iunie 1247 data de regele Bella al-IV-lea. Documentul mentioneaza 5 nuclee statale: 1.Tara Severinului, 2. Voievodatul lui Litovoi (in Oltenia pe Jiu cuprinzand si Tara Hategului), 3.4. Cnezatele lui Ioan si Farcas (in Oltenia), 5. Voievodatul lui Seneslau (zona Campulung si Arges). Aceste autonomii locale au stat la baza constituirii statului medieval Tara Romaneasca. Prima actiune unificatoare a pornit din dreapta Oltului si a fost condus de Litovoi pe la 1272-1279. Actiunea a esuat, voievodul fiind infrant de trupele maghiare. A doua actiune unificatoare decisiva a pornit din stanga Oltului. Initiatorul acestei actiuni a fost Basarab I care la 1290-1300 a unificat cnezatele si voievodatele din stanga si dreapta Oltului sub conducerea sa. La 1324, Basarab I apare in doc maghiare ca: "voievodul nostru transalpin", vasal al regelui Ungariei. La 1328 relatiile cu regatul Ungariei s-au deteriorat. Conflictul dintre noul stat Tara Romaneasca si Regatul Ungariei s-a finalizat cu victoria lui Basarab I la Posada 9-12 noiembrie 1330 care a consfintit independenta noului stat.

Traditia istorica pastrata de cronicile sec XVII avanseaza ca intemeietor pe legendarul Negru Voda din Fagaras, care "cu toata casa lui si cu multime de noroade" ar fi coborat la Sud de Carpati si ar fi "descalecat" la 1290 la Campulung. Lui i s-ar fi spus basarabii cu toata boierimea ce era mai inainte peste Olt. El este "descalecatorul" (intemeietorul) Tarii Romanesti conform traditiei istorice.

La Est de Carpati autonomiile locale sunt atestate de izvoare rusesti, bizantine, maghiare si papale. Astfel, sunt mentionate "tari" precum T.Sipenitului, T.Volohovenilor, T.Brodnicilor. Traditia orala a pastrat denumiri originale pt autonomiile locale: "codrii" (Codrii Hertei, C.Orheului, C.Cosminului), "ocoale" (Campulung, Vrancea), "campuri", "cobale". Existenta lor a fost un factor imp in constituirea statului medieval Moldova. Alti factori au fost: existenta drumului moldovenesc ce lega Europa Nordica de gurile Dunarii, diminuarea puterii taranilor si interesul Ungariei si Poloniei de a controla acest drum prin inlaturarea prezentei tatare in Moldova.

Momente principale ale constituirii statului Moldova: 1342 in urma expeditiilor antitataresti Ludovic I, regele Ungariei infiinteaza in NV Moldovei o structura politica militara, "o marca" condusa de Dragos voievod de Maramures. Traditia istorica mentionata de cronicari vorbeste de primul "descalecat". Noua structura se afla insa sub suzeranitatea maghiara. La 1359 Bogdan Voievod de Maramures aflat in conflict cu regalitatea maghiara trece in Moldova si cu ajutorul fortelor locale indeparteaza pe urmasii lui Dragos si infrange apoi pe la 1364-1365 toate incercarile regalitatii maghiare de a reveni in Moldova. S-au pus astfel bazele statului medieval Moldova.