EVOLUTIA SCOLII DIN PERETU INTRE ANII 1924 - 1948

EVOLUTIA SCOLII DIN PERETU INTRE ANII 1924 - 1948

UNELE CONSIDERATII GENERALE ASUPRA LEGILOR INVATAMANTULUI

DIN ANII 1924 SI 1939

Anul 1918 a fost si ramane anul Unirii tuturor romanilor de pretutindeni intr-un singur

stat national. Unirea politica a romanilor a lichidat unul din marile obstacole, faramitarea, care impiedica dezvoltarea statului roman,progresul economic si cultural al poporului. Ac

tul unirii a fost rodul luptei intregului popor pentru libertate si independenta in urma ca-ruia s-a format Romania Mare.

Dupa infaptuirea unitatii statului roman, invatamantul de toate gradele se va dezvolta

intr-o masura importanta, fara a putea satisface in intregime cerintele ce se ridicau in fata sa in aceasta perioada de consolidare si modernizare a tarii noastre. Scoala si slujitorii ei au indeplinit un rol important in realizarea unitatii nationale depline a poporului roman si

va continua,si dupa 1918, sa duca mai departe aceste traditii de dezvoltare continua a cul-

turii nationale. Setea remarcabila de carte a maselor populare a stimulat dezvoltarea inva-

tamantului, dar cercurile guvernante din aceasta perioada au fost preocupate sa adopte o politica scolara, care sa le satisfaca interesele lor economice, dar sa rezolve si problemele

referitoare la reorganizarea intregului sistem de invatamant dupa marea unire din 1918.

Desi discutiile purtate vizau toate gradele de invatamant, prima lege care a fost votata a avut in vedere invatamantul primar al statului si primar normal,elaborata si adoptata in timpul ministeriatului dr. C. Angelescu, in anul 1924, prin Decretul nr. 2571 si are 232 de

articole. Aceasta lege este mult mai complexa decat cele adoptate si analizate pana acum, deoarece cuprinde mai multe tipuri de scoli si cursuri,care formeaza primul grad al inva-tamantului primar. Acest lucru se observa chiar din titlul pe care il avea si anume,,Legea pentru invatamantul primar al statului(scoale de copii mici, scoale primare, scoale si cursuri de adulti, scoale si clase speciale pentru copii debili si anormali educabili) si inva-tamantul normal primar",1) fiind prevazut si in primul articol al acesteia.

Referitor la invatamantul primar aceasta lege precizeaza ca se preda ,,in scolile statu-lui, numite si scoli publice, in scoli sau institute particulare autorizate de stat si in familie,

conform legii invatamantului particular, (art.2). Scoalele publice primare sunt nu numai acelea infiintate in conformitate cu aceasta lege de catre stat, ci si acelea infiintate de co-muna sau judete, cu autorizarea Ministerului Instructiunii,prin care se va face numirea si plata personalului didactic, (art.3). In art. 65 scrie ca ,,in fiecare comuna urbana si rurala se vor infiinta atatea scoli publice cate sunt necesare,spre a se da instructiuni tuturor copi-ilor de varsta scolara", iar ,,invatamantul primar este obligatoriu pentru copiii tuturor ce-tatenilor romani si este gratuit in scolile publice ale statului", (art. 11). ,,Invatamantul pri-mar este unitar in tot cuprinsul tarii" , (art. 5). 2)

Deoarece mai multe state din Europa au marit durata cursurilor la invatamantul pu-

blic obligatoriu peste 4 ani, legea din 1924 a cautat sa tina cont de acest lucru si a acordat o mai mare atentie instuirii si educarii celei mai largi categorii de copii din tara noastra, marind varsta de scolarizare de la 7 la 16 ani,fata de pana atunci,care era intre 7 si 14 ani,

iar durata studiilor a crescut de la 4 clase la 7 clase obligatoriu

Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

2) Ibidem.

In art. 56 se precizeaza ca ,,scoala primara din tara noastra cuprinde 7 clase, de cate un an fiecare.Primele 4 clase formeaza temelia invatamantului primar. In ele se dau ele-mentele de cultura generala, indispensabile elevilor care voiesc sa urmeze in scoli de un grad mai inalt. Programul analitic al acestor 4 clase va fi acelasi pentru toate scoalele. In

celelalte 3 clase se continua, se intareste si se completeaza cultura generala din cele dintai

4 clase,dandu-se in acelasi timp o deosebita dezvoltare invatamantului practic utilitar pen

tru una din ramurile de activitate: agricultura si anexele ei, meserie si comert, tinand sea-

ma de cerintele regionale. Programa analitica a acestor 3 clase din urma va varia dupa na-

tura localitatii, dupa felul de ocupatiune a locuitorilor si dupa inclinarile scolarilor". 1)

Deoarece in urma marii uniri din anul 1918, in tara noastra a crescut numarul cetate-

lor romani de alta origine, legea a prevazut ca si copiii acestora sa frecventeze cursurile

scolare in aceleasi conditii ca si copiii de de origine romana. Astfel, in art.7 se precizeaza

ca ,,invatamantul primar in scolile statului se preda in limba romana. In localitatile cu po-pulatie de alta limba decat limba romana,Ministerul Instructiunii Publice va infiinta scoa-

le primare cu limba de predare a populatiei respective, in aceeasi proportie ca si in locali-

tatile romanesti. In aceste scoli studiul limbii romane va fi insa obligatoriu in numarul de ore stabilit prin regulament". 2) care este adoptat pe 24 februarie 1926.

Pentru elevii care nu absolva cursurile celor 7 clase obligatorii, dar si adultii care nu

au studiile primare terminate, legea prevede ca acestia sa-si continuie studiile in cadrul scolilor de adulti. De asemenea, cadrele didactice sunt obligate prin aceasta lege, sa des-fasoare o intensa activitate extrascolara prin infiintarea de biblioteci populare, cantine sco

lare, case de economii pentru elevi, sa faca excursii, sa aiba serviciu medical scolar etc.

La 19 decembrie 1925 este promulgata Legea invatamantului primar particular, prin

Decretul nr.3793, prin care se prevedea dreptul persoanelor particulare si al confesiunilor religioase de a organiza scoli primare ale caror cadre didactice vor fi platite prin taxele percepute de la parintii elevilor.

In primul deceniu dupa razboi, Romania a cunoscut o perioada de dezvoltare econo-mica, fapt ce a determinat un progres in domeniul invatamantului,mai ales prin extinde-rea constructiilor scolare, a numarului cadrelor didactice, dar si al elevilor. In anii crizei economice din 1929 - 1933, guvernele din acea perioada au redus cheltuielile pentru in-vata-mant, unele scoli s-au inchis, circa 6000 de invatatori au devenit someri, multi elevi ramas in afara scolii. Acest fenomen a fost sesizat, printre altii, si de sociologul, Dimitrie

Gusti, care arata ca ,,scoala primara, din nefericirenu-si indeplineste adevarata ei misiu-ne de a starpi analfabetismul, dar il alimenteaza". 3)

Legea din 1924 a suferit o serie de modificari in anii 1929, 1932, 1934, 1937,dar lip-

sa de localuri,numarul insuficient de cadre didactice, conditiile grele in care traiau satenii

au facut ca obligativitatea invatamantului primar sa nu poata fi infaptuita,iar scoala su-praprimara nu si-a atins scopul propus. De aceea, in anul 1938, au avut loc o serie de transformari in organizarea si continutul invatamantului, fiind pusa in vigoare o programa minimala unica pentru clasele I - IV, completata cu o programa adaptata specificului regional.A fost intensificat caracterul practic si regionalist al claselor V - VII,iar cunos-tinteleau fost grupate pe ,,centre de interes".

Ca urmare a schimbarilor politice intervenite in tara noastra,prin instaurarea dictaturii

personale a lui Carol al II - lea, in decembrie 1939, a fost adotata Legea pentru organiza-rea si functionarea invatamantului primar si normal, care mentine, in principal, modifica-

1) Monitorul Oficial, nr 161 din 26 iulie 1924.

2) Ibidem

3) C-tin C. Giurescu si colab.,Istoria invatamantului din Romania,E.D.P.,Buc.1971,p.263

rile introduse in anul 1938. In plus se asigura un continut al claselor V - VII mai apropiat

de acela al gimnaziulu, incat cei mai capabili copii ai scolii supraprimare sa patrunda mai

usor in scolile superioare, fapt ingradit de legislatie pana acum.

In anii dictaturii miltaro - fasciste au fost introduse o serie de modificari in organi-zarea invatamantului, care au insemnat un regres in multe aspecte ale invatamantului, dar

majoritatea cadrelor didactice au manifestat rezistenta fata de politica fascista si au sadit

in randul tinerei generatii pretuirea pentru cultura nationala si interesele poporului roman.

Dupa inlaturarea dictaturii militaro - fasciste,la 23 august 1944, din tara nostra,a ur- mat o perioada de schimbari menite sa asigure desfasurarea in bune conditii a procesului

de democratizare a procesului de invatamant. O preocupare a guvernantilor din aceasta

perioada a fost de a asigura un acces mai larg al elevilor din scoala primara catre scoala

secundara. Pentru aceasta a luat fiinta, in anul 1945, ,,gimnaziul unic", in care intrau, fa-

ra examen de admitere, toti cei care doreau sa continue studiile dupa absolvirea scolii pri-

mare.

Organele de indrumare si control, indeosebi prin intermediul inspectorilor si revizori- lor scolari vor implementa aceasta legi, fiind ajutati de organele locale de administratie,

de directorul scolii si de invatatori, iar acolo unde sunt nereguli vor lua masuri pentru in-

laturarea lor pentru desfasurarea normala a procesului de invatamant.

In continuare vom arata cum s-a desfasurat activitatea scolara in comuna Peretu, dar vrem sa facem o precizare si anume ca, prevedera referitoare la prelungirea invatamantu-lui cu inca 3 ani, clasele V - VII, numite si clase supraprimare, a constituit un pas inainte

in legislatia romaneasca,dar n-au fost organizate si conditiile necesare desfasurarii in con-ditii optime a acestuia si acest lucru a facut ca multi elevi sa nu poata frecventa cursu-

rile scolii de 7 ani. O parte din ei au abandonat inainte de a termina clasa a IV - a ingro-sand numarul analfabetilor existenti in satul nostru.

RESURSE UMANE.

INVATATORII. PREGATIREA LOR. DREPTURI SI INDATORIRI

Pregatirea invatatorilor in aceasta perioada se facea in scolile normale, organizate spe-

cial in acest scop, iar invatatorii suplinitori nu mai erau din randul absolventilor scolilor primare,ci din randul seminaristilor, liceenilor sau ai celor cu gimnaziu. In general, supli-

nitorii erau priviti cu neancredere, deoarece proveneau din elevii mediocri si rai, care lasa de dorit nu numai ca dascali,dar si ca oameni in societate.,,N-au absolut nici o idee de for mele de instructiune si de metodele de pregatire,iar literatura didactica nu o citesc;predau totul in mod dogmatic si nici nu se poate cere un sistem de predare de la cei ce n-au me-

nirea sa fie dascali si nici tendinta ca sa ramana in invatamant.Fiind nepregatiti,nu pot fa-ce progrese cu elevii, nici nu atrag simpatia satului si isi pierd autoritatea ce ar trebui s-o aiba ca invatatori in comuna. Rolul lor devine tot mai sters; parintii isi retrag copiii de la scoala;urmeaza amenzi si dezbinare intre invatator si sateni.Cancelaria este in dezordi-ne deoarece suplinitorii nu cunosc formalitatile de indeplinit.Pentru a se instrui ar trebui sa participe la conferintele generale,dar la acestea nu sunt obligati, fiind suplinitori. Ar tre-bui sa scapam de ei, dar n-avem totdeauna contigentul necesar de invatatori titulari pentru a-i inlocui. Este necesar ca suplinitorii sa urmeze in fiecare an, in luna august un curs de pedagogie si metodologie la resedinta judetului sub conducerea revizorului. La curs sa se insiste asupra lectiilor practice,dandu-li-se si putine notiuni de psihologie, fara de care un dascal nu poate progresa cu scolarii sai.Cei slabi sa fie indepartati din invatamant". 1)

1) Arhivele Statului Bucuresti, Fond M.C.I.P., dos. 17/1901, f. 72 - 73.

Tinerii care terminau scoala normala erau supusi la un examen general, care trebuia trecut in fata unei comisii numite de minister si alcatuita din profesori de la alte scoli, dar

si din profesori de la scoala lor, de la materiile de examinare. Acest examen consta din probe scrise, care erau eliminatorii, probe orale si probe de practica pedagogica. Candida-

tii care nu treceau examenul se puteau prezenta intr-o noua sesiune, dar daca nu reuseau de trei ori, pierdeau definitiv dreptul de a se mai prezenta la examenul general. Dupa ter-

minarea examenului,comisia examinatoare inainta Ministerului un tabel cu cei reusiti, in-

tocmit in ordinea clasificarii s cu notele obtinute de fiecare absolvent. Ministerul era obli-

gat sa tina un tabel cu invatatorii si invatatoarele, inscrisi in ordinea clasificarii absolven-tilor din toate scolile normale si dupa fiecare examen general urmau sa fie inscrisi in or-dinea clasificarii, dar in urma celor din anul precedent, noii candidati la posturile de inva-tatori. In privinta numirii corpului didactic primar legea preciza ca: ,,la orice post vacant de invatator sau invatatoare, numirea se va face dupa tabelul de la minister, in ordinea in-scrierii. Invatatorii erau numiti cu titlul provizoriu, iar in acest timp erau supusi la o ins-pectie speciala.Dupa 3 ani de provizorat,invatatorii erau datori sa se prezinte la examenul de definitivat. Acest examen se da in fata unei comisii numita de minister si consta din doua probe: una scrisa, din principalele materii ale scolii normale, iar a doua de practica pedagogica. Invatatorii care obtineau cel putin nota 7, la fiecare proba, era numiti cu titlul definitiv.Cei care nu obtineau aceasta nota minima aveau dreptul sa se mai prezinte inca de doua ori la examenul de definitivat. Daca nici a treia oara nu reuseau sa obtina media ceruta, erau exclusi din corpul didactic, nemaiavand dreptul de a fi numiti nici suplinitori.

Examenul de definitivat se tinea in fiecare an.El nu prezinta greutati prea mari,dar a-

vandu-se in vedere consecinta grava a excluderii din invatamant dupa trei nereusite, mi-nisterul a mai acordat amanari si dispense de mai multe ori.Asa incat, atunci cand s-a pro

nuntat eliminarea din invatamant a unor cadre didactice, aceasta s-a facut in cazurile cand nu se mai putea remedia nimic. Dupa numirea in invatamant, noul cadru didactic primea salariul corespunzator unui invatator provizoriu, care treptat se marea in urma acordarii unor gradatii de vechime. Prima gradatie se acorda la 10 ani vechime de la titlul provizo-riu si apoi din 5 in 5 ani pana la 25 de ani vechime. De asemenea, in fiecare an, invatato-rii beneficiaza de un concediu de odihna, platit de stat, (art. 139-140). 1)

O indatorire importanta a cadrelor didactice o constituia alcatuirea recensamantului copiilor de varsta scolara. In fiecare an se va intocmi, pe sate si pe circumscriptii scolare,

lista copiilor de ambele sexe, in etate de la 5 la 16 ani, obligati a urma la scoala. Recensa-mantul copiilor de varsta pentru scoala primara, adica de la 5 la 16 ani, se va face in modul urmator. Primariile, prin oficiile starii civile si birourile pentru miscarea populatiei

sunt obligate ca,intre 15 aprilie si 15 mai sa inainteze, uneia din directiunile scoalelor pri-

mare din circa, lista copiilor in varsta de 5 - 16 ani din acea circumsciptie. Dupa primirea

listelor, directiunile scoalelor primare vor verifica tablourile le vor definitiva si le vor re-partiza pe scoli, unde se vor afisa si se vor comunica fiecarui parinte sau tutore, intre 15 iunie - 5 iulie, ca fiul lor figureaza pe tabelele de recensamant de la scoala respectiva, cu

invitatiunea, ca la 1 septembrie viitor, sa se prezinte la directiunea scolii, ca sa-l inscrie.

Comunicarile intre parinti sau tutori se fac in comunele rurale prin primariile locale, iar la orase prin politie. Directorii, primarii si organele politienesti, care nu vor face comunicarile de mai sus, vor fi pedepsti de Ministerul instructiunii, cu amenda de la 200 la 5oo de lei, (art. 18). 2)

1) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 192

2) Ibidem.

In fiecare comuna urbana si rurala se vor infiinta atatea scoli cate sunt necesare, spre

a da instructiuni tuturor copiilor in varsta de scoala, intre 7 si 16 ani, socotindu-se cate 60 scolari de sala de clasa si invatator,pentru clasele I -IV si 40 scolari de sala de clasa si in-   

vatator, pentru clasele V - VII primara. Daca numarul elevilor nu trece de 60,scoala va a-

vea un invatator, intre 60 - 120 se va infiinta al doilea post de invatator, intre 120 - 160 al treilea post si intre 160 -220 al patrulea post. Daca numarul scolarilor trece de 220 in

primele 4 clase, se va infiinta o scoala noua, care va fi de fete. Nu se poate infiinta un nou

de invatator daca numarul elevilor,care au urmat regulat in cursul anului scolar expirat nu

a atins numarul elevilor prevazuti mai sus, in posturile existente. Posturile se infiintaza prin decizie ministeriala, publicata in Monitorul Oficial.

Daca intr-o localitate va fi o singura scoala primara, ea va fi mixta; daca vor fi mai multe, se vor face scoli deosebite pentru fete. In scolile mixte, cu cel putin 2 invatatori,

fetele din clasele V - VI - VII vor forma o sectie deosebita si vor fi instruite de o invata-

toare.Elevii si elevele care termina clasa a IV - a a scolilor mixte, vor fi repartizati in cla-

sa a V - a la scolile din apropiere, asa incat sa fie 40 scolari de clasa si de invatator, cu a-

celasi fel de program.La scolile mixte cu un singur post se va numi barbat.La scolile mix-

te cu mai multe posturi, cel putin unul din ele va fi ocupat de un invatator barbat. La sco-lile de baieti vor fi, de regula, invatatori barbati; la cele dintai 3 clase se vor putea numi si

invatatoare.La scolile de fete se vor numi invatatoare. Directiunea scolilor mixte si de ba- ieti o va avea un barbat, iar la cele de fete, o invatatoare, acest post fiind incredintat celui

care are gradul cel mai inalt si cu avizul inspectorului primar.

Pentru imbunatatirea invatamantului primar era necesara perfectionarea continua a

corpului didactic, care se realiza prin conferinte pedagogice anuale tinute la resedinta ju-

detului, sub conducerea revizorului scolar. Aici, cadrele didactice,se vor ocupa de proble-mele legate de ameliorarea metodelor de invatamant, dar si de activitatea extrascolara,im-

partasindu-si experienta personala, formuland diferite propuneri,dar si critici,cand era ne-

cesar. De asemenea, invatatorii puteau sa-si imbunatateasca cunostintele si metodele de predare la clasa prin cercurile culturale, care se desfasurau lunar, in cadrul asa-ziselor,,se-

dinte intime"ce aveau loc pe plan local, intr-una din duminici.

Un rol important in perfectionarea corpului didactic l-au avut revizorii, care prin in-spectiile curente,dar mai ales prin inspectiile speciale facute invatatorilor in vederea defi-nitivarii le dadeau acestora o serie de indicatii necesare imbunatatirii activitatii lor la cla-sa, dar si a trecerii cu succes a examenului respectiv.

Daca in urma acestor inspectii sau a unor reclamatii, unii dintre invatatori erau depis-

tati cu diferite abateri de la indatoririle lor, puteau fi pedepsiti conform legii, in functie de

gravitatea faptei, mergandu-se pana la indepartarea din invatamant (art.154). 1)

ELEVII. DREPTURI SI INDATORIRI

Invatamantul primar este obligatoriu pentru copiii tuturor ceatenilor romani El este gratuit in scolile statului, (art.11).Parintii si tutoriisunt datori sa-si trimita copiii lor la scoala primara de stat si anume de la 7 - 16 ani impliniti la scoalele primare; de la 16 - 18 ani la scoalele sau cursurile de adulti, (art. 12). Intre 1-10 septembrie, toti parintii sau

tutorii sunt obligati sa se prezinte la directiunea scolii din circa lor, spre a inscrie copiii.

Aceia care voiesc a da copiilor lor instructiunea in familie sau in scoalele particulare

recunoscute de stat, sau la o scoala din alta circa sunt datori sa depuna la scoala circum-

1) Ibidem.

scriptiei de care tin, declaratie scrisa, aratand institutul sau scoala, in care ii vor invata sau ca ii instruieasc in familie. Directiunile scolilor primare vor alcatui tablouri de toti in-

scrisii,iar cei neprezentati pentru inscriere vor fi inscrisi din oficiu si dati in urmarire pen-tru nesupunere la obligativitate. Primarii, organele lor executive si directorii de scoli care nu vor fi intocmit listele la timpul potrivit vor fi pedepsiti de Minister cu amenda de la 500 la 1000 lei, iar acei care vor fi falsificat sau vor fi lasat sa se falsifice listele, in orice sens ar fi, vor fi trimisi inaintea instantelor penale. Invatatorii sunt datori sa tina registre de chemare, in care vor nota regulat absentele nemotivate si motivate ale scolarilor din fi-

ecare clasa. Parintii sunt obligati sa anunte pe invatator de absentarea copilului lor, in ter-men de 3 zile de la data cand copiii au inceput sa absenteze,absentele se vor motiva in cel mult 15 zile. Absentele se socotesc pe zile intregi, indiferent de numarul de ore dint-o zi.

Amenzile pentru absentele nemotivate se dau de delegatia comitetului scolar.La sfarsi-tul fiecarei saptamani,directorul scolii inainteaza delegatiei comitetului scolar, lista elevi-lor care au absentat nemotivat 3 zile de la scoala. Delegatia comitetului cheama pe parin-tii scolarilor care absenteaza pentru prima oara de la scoala si le atrage atentia ca se ex-pun la pedepse,daca nu trimit copiii la cursuri si aplica penaltatile prevazute de lege celor

care sunt in recidiva. Amenzile se pronunta din 15 in 15 zile. Pentru primele absente ne-motivate dintr-o perioada de 15 zile, facute de scolari, amenda va fi egala, pentru fiecare zi de absenta, cu o patrime din pretul zilei de munca, pret ce se va stabili prin regulament.

Aceasta amenda ramane in suspensie pana la o noua absenta. Daca in timp de 3 luni

dupa pronuntarea amenzii de mai sus, copilul nu mai absenteaza de la scoala, amenda nu

se va mai executa. Daca absentele nemotivate se repeta in saptamanile urmatoare, amen-

zile se vor ridica treptat, adaugandu-se si prima amenda. Pentru absentele nemotivate din a doua perioada de 15 zile, se va aplica o amenda egala, pentru fiecare zi de absenta, cu jumatate din pretul zilei de munca. Pentru absentele nemotivate din a treia perioada de 15 zile, se va aplica o amenda egala, pentru fiecare zi de absenta, cu trei sferturi din pretul zilei de munca, iar pentru absentele nemotivate din a patra perioada de 15 zile se va apli-ca o amenda egala, pentru fiecare zi de absenta, cu pretul unei zile de munca.

Delegatia comitetului scolar inmaneaza perceptorului listele de amenzi, pentru a le executa conform legii de urmarire. Parintii care vor ramane refractari si dupa aplicarea a-

cestor 4 amenzi, vor fi trimisi inaintea judecatorului de ocolJudecata se va face de ur-genta paratul va fi condamnat la amenda, de la 20 la 50 lei pe fiecare zi, pana in ziua cand copilul incepe sa vina regulat la scoalaAmenzile pronuntate de justitie se pot tran-

sforma in inchisoare, in caz de vadita rea-vointa a parintilor care nu-si trimit copiii la scoala, socotindu-se 20 de lei de fiecare zi de inchisoare. Inchisoarea nu poate trece de 5 zile in cursul unei luni. Prefacerea amenzilor in zile de inchisoare se pronunta de judeca-

torul de ocol, ca prima si ultima instanta, (art. 28). 1)

Obligativitatea elevilor la cursurile scolare se va aplica in ordinea urmatoare:copiii de

cetateni romani care au fost inscrisi de bunavoie la scoala, la inceputul anului scolar; co-

piii mai mici ai parintilor care au mai multi fii in varsta de scoala; copiilor care au inles-nirea de comunicatiune sau locuinta aproape de scoala. La fiecare din aceste categorii o-bligativitatea se va aplica cu precadere baietilor. Copiii odata inscrisi, raman supusi obli-

gativitatii si impusi la amenzi, in caz de absente nemotivate, pana la absolvirea scolii pri-

mare sau implinirea varstei de 16 ani.Daca un copil implineste 16 ani in cursul anului es-

te obligat sa urmeze cursurile pana la sfarsitul anului scolar, (art. 39). Parintii sunt datori

sa procure copiilor lor cartile si materialul scolar necesar. In caz de refuz, scolarii vor fi

1) Ibidem.

socotiti ca absenti nemotivati de la scoala si parintii impusi la amenzi, pana la procurarea

cartilor. Parintii saraciin baza unui certificat oficialvor fi scutiti de aceasta obligatiune

si cele necesare se vor procura de catre comitetul scolar, in marginile miloacelor de care dispune, (art. 40). 1)

Scolarii sunt datori: a) a veni regulat la scoala, cu un sfert de ora inainte de incepe-rea lectiunilor, curati, cu vestmintele in ordine, cu lectiunile invatate, cu lucrarile inscris facute, cu cartile si toate cele necesare lectiunilor; b) a se purta cu respect fata cu fiecare din invatatorii scoalei; c) a pastra liniste perfecta si a fi atenti in timpul lectiunilor; d) a a-vea o conduita frateasca fata de camarazii sai; e) in afara de scoala, elevii sunt, de seme-nea datori sa aiba o purtare inteleapta,vrednica de iubirea parintilor si de stima tuturor oa-

menilor in general.

Este oprit scolarilor de a desemna sau a scri pe mese,pupitre,scaune, pereti si de a va-

tama sau strica orice material al scoalei. Elevii trebuie sa dea aceeasi atentie tuturor mate-rialelor din programa si sa puna aceeasi sarguinta pentru a o invata.

Nu este permis scolarilor a vizita, nici chiar cu parintii lor, localurile de distractie pri-

mejdioase din punctul de vedere al varstei lor fragede. De asemenea, sunt interzise jocu-rile de noroc in orice imprejurare.

Orice abatere de la datoriile impuse elevilor constituie o infractiune disciplinara si se pedepseste dupa gravitaea vinei, conform regulamentului scolar.

RESURSE MATERIALE ALE SCOLII. LOCALUL.

In legatura cu intretinera scolilor primare, legea din 1924, preciza ca: ,,statul contribuie cu plata personalului didactic. Toate celelalte chetuieli sunt in sarcina comunelor, care le

efectueaza prin comitetele scolare,(art. 161). Comunele sunt datoare a procura localuri in-

capatoare pentru toti copiii si adultii obligati sa primeasca instructiunea primara. In acest

sens localitatile au sarcina de a construi, a repara si a intretine localul de scoala si locuin-ta directorului scolii;a plati oamenii de serviciu necesari scoli, de a incalzi si ilumina lo- calul de scoala, de a incalzi locuinta directorului,(art. 162).1) Pana la cladirea localurilor proprii, comitetul scolar este dator sa inchirieze incaperi corespunzatoare acestui scop.Re paratiile localurilor scolare, a locuintei directorului se va face de catre comuna in timpul vacantei, cu sumele ce le are la dispozitie.

Scoala trebuie sa dispuna de sali de clasa incapatoare, luminoase, aerisite si indestu-latoare pentru populatia scolara,cancelarie,atelier de lucru manual, sala de biblioteca si muzeu scolar, sala de cantina, curte spatioasa de joc, teren pentru gradina scolara, locuin-ta pentru director si pentru omul de serviciu. Terenul pentru cladirea scolii, pentru curtea de joc si gradina scolara sunt de utilitate publica si comuna poate sa foloseasca orice te-ren, in baza legii generale de expropriere, de la nivelul localitatii.

La Peretu, scoala dispunea, la acea data de doua localuri, aflate la circa 300 de metri departare unul de altul. Localul mai vechi, ce era folosit din 1874 se deteriorase mult in timpul in timpul razboiului si a avut nevoie de reparatie capitala. Localul mai nou, con-

1) Ibidem.

struit in anul 1907 era intr-o stare mai buna. Eforia scolara, se infiintase si la Peretu, din initiativa invatatorului, Petre Stroescu, in conformitate cu Legea eforiilor. Din 1919 se va numi Comitet scolar si va incerca sa mentina localurile in stare corespunzatoare procesu-lui de invatamant, dar lipsa fondurilor necesare, facea ca sa se realizeze cu greu aceasta dorinta in fapta.Iata care era situatia localurilor in urma unei inspectii efectuata la 22 mar

tie 1924 de revizorul scolar clasa a II - a, (sau subrevizor) Radu Popescu.

,,Scoala are doua localuri: unul tip C, construit in 1907, cu doua sali de clasa si locu-inta pentru director, in stare buna, altul donat in 1874 de fostul proprietar, State Teodoru,

care a fost reparat radical la acoperis si la ferestre, in vara anului 1923, are patru sali de clasa,din care se folosesc trei" 2)a patra fiind cancelarie. Datorita cresterii populatiei sco-lare,indeosebi dupa legea invatamantului din 1924, nevoia de sali de clasa se simte din ce in ce mai mult. In aceasta situatie,comitetul scolar,dupa anul 1930,cand iese la pensie di-

rectorul, Petre Stroescu, hotaraste ca cele doua camere, folosite ca locuinta, sa devina sali de clasa. Nici dupa aceasta data nu s-a reusit sa se asigure spatiul necesar pentru efec-

tivele de copii de varsta scolara, multi din ei ramanand in afara scolii. Noul director al

Scolii nr. 1,Petre Chitu preciza,intr-o adresa trimisa Revizoratului in toamna anului 1939, ca la Peretu ,,este nevoie de un local nou, cu cel putin 8 sali de clasa, deoarece cel actual

are doar doua sali" 3) care sunt insuficiente pentru efectivele scolare actuale si din viitor.

In noaptea de 9 spre 10 noiembrie a avut loc in tara noastra un cutremur puternic, ce s-a resimtit si la Peretu. Pe 11 noiembrie 1940 a fost alcatuita o comisie la nivelul comu-nei noastre care a luat cunostinta de stricaciunile din sat si mai ales de la scoala veche. A-

ceasta comisie a fost formata din: primarul comunei, Marin Filios, directorul scolii nr. 1,

Petre Chitu, notarul, Dumitru Constantinescu si picherul, Vinatoru Emanoil. Comisia a constatat ca stricaciunile sunt mici la nivelul localitatii si se pot remedia repede, iar la Scoala nr. 2, o sala de clasa are nevoie de reparatii, iar elevii au fost mutati intr-o camera

de la Banca populara pe timpul reparatiilor. In urma unei adrese de la Revizoraul scolar,

care cerea unele lamuriri despre starea localurilor si de modul cum se desfasoara procesul

de invatamant, dupa cutremur, directorul Scolii nr. 1 trimite un raport despre acest lucru.

Scoala primara mixta nr. 1

Comuna Peretu, Teleorman - nr 350 din 24 noiembrie 1940

Dle Inspector,

Am onoarea a inainta urmatorul tablou ca raspuns la ordinul Dvs. nr. 8249/1940

a) Scoala functioneaza in local propriu, cu 2 sali mari de clasa si una inchiriata.Scoala mai are 2 sali mici: una destinata pentru cancelarie, iar alta, in care a fost cantina, actual-mente utilizata pentru functionarea a doua clase divizionare, din lipsa de local.

b) Localul propriu se prezinta in stare buna, chiar dupa curemur

d) Scoala mai are nevoie inca de 2 sali mari de clasa pentru ca sa poata functiona in mod normal. Lucrarile efectuate in acest scop ar costa 150.000 lei, dar Comitetul scolar nu dispune de fonduri..4)

Atunci s-a hotarat,cand este nevoie, sa se inchirieze unele locuinte particulare in acest scop, indeosebi,in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cand s-a infiintat o scoala taraneasca. Primul an,1941 - 1942 a functionat in casa cetateanului, Petre Carnaru, (azi locuieste fostul primar, Popa Constantin), apoi intre anii 1942 - 1944 in fosta Banca po-pulara, local construit in 1929, azi are magazin, Ghimfus Ionel. Tot la Banca populara a

1) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

2) Alexandru Stanciu, op. cit., p. 73

3) Arhivele Statului Teleorman,Fond Scoala Peretu, pachet 29, dos.15/1939-1940, f. 21.

4) Idem, dos. 47/1940-1941, f. 34

functionat o clasa de la scoala primara nr. 1 in anul scolar, 1941 - 1942.

Marindu-se mereu efectivele scolare in aceasta perioada era necesar sa se construias-ca un nou local, dar criza economica din 1929-1933 si apoi razboiul au intarziat acest lu-

cru, dar in anii urmatori se va realiza acest deziderat.

MOBILIERUL SCOLAR.

In articolul 162, din Legea invtamantului din 1924, se preciza ca in orice comuna,,Co-

mitetul scolar este dator sa doteze si sa intretina mobilierul scolar".1) Referitor la mobili-erul scolii din Peretu,iata ce scrie in procesul verbal, din 9 octombrie 1923, revizorul cla-sa a II -a, Radu Popescu. ,,Fata de populatia scolara si de numarul posturilor e absoluta si

imediata nevoie de:40 de banci a 3 locuri; 5 scaune pentru catedra; 3 catedre cu piedestal;

2 table mari cu trepied;1 vas pentru apa la localul vechi. Gasesc nimerit ca sa se continuie

incasarile si activitatea comitetului (scolar) care face reparatia vechiului local, sa faca si mobilierul necesar". 2)

Desi comitetul scolar depunea eforturi mari pentru a mobila cat mai bine cele doua lo-

caluri, uneori incalcau dispozitiile legale si confectionau diferite materiale (mai ales ban-cile) in functie de posibilitatile financiare. Prezentam mai jos mobilierul de care dispunea scoala mixta nr. 1 din Peretu (ce functiona in localul nou de la sosea, azi este restaurant) in anul 1928:

,,1 sigiliu, fara tus

2 sobe de fonta

1 dulap fara arhiva, facut de comitetul scolar, pe 7 octombrie 1928

1 masa, drept catedra

1 catedra fara piedestal

1 dulap pentru biblioteca

5 banci lungi a 5 elevi, facute pe 10 februarie 1925, de catre comitetul scolar

10 pupitre a 3 elevi, facute de comuna, pe 17 octombrie 1911

6 pupitre a 2 elevi, facute de comuna, pe 15 martie 1913 (atunci nu era comitet scolar)

2 table de lemn cu trepiede, facute de comuna, pe 15 martie 1913". 3)

Mobilierul scolii mixte nr.2 (din localul vechi) in noiembrie 1933 era format din:

,,21 de banci utilizabile si 4 banci rele - total 25.

2 table de scris -utilizabile

2 catedre bune

2 mese, din care una buna si una utilizabila

2 scaune, din care 1 scaun bun si 1 scaun utilizabil

2 dulapuri, din care 1 dulap bun si 1 dulap utilizabil." 4)

Datorita cresterii populatiei scolare, ca urmare a masurilor legislative luate intre anii

1937 - 1939, dar si a infiintarii unei scoli taranesti, s-a simtit nevoia inchirierii unor spa-

tii scolare fie la Banca populara, fie la unii sateni, Petre Cirnaru, Stefan Ciocalteanu

etc. In aceasta situatie, conducerea Scolii nr.1 a trimis o adresa catre primaria locala, prin

care cere sa se ia masuri pentru realizarea mobilierului necesar, dar si pentru procurarea

altor materiale sau construirea unor spatii noi care lipsesc si impiedica buna desfasurare

a procesului de invatamant in satul nostru.

1) Monitorul Oficial, 161 din 26 iulie 1924.

2) Alexandru Stanciu, op. cit., p. 73

3) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 28,dos.44/1933-1934, f. 26.

4) Ibidem, f. 46.

Dam mai jos aceasta adresa.

,,Scoala primara mixta nr. 1 Peretu - Teleorman

Nr. 311 din 3 noiembrie 1940

Dle Primar

Cu onoare va rog sa binevoiti a cunoaste nevoile pe care le are Scoala nr. 1:

1) construirea a doua sali de clasa.

2) un cazan de zinc si o cana pentru baut apa

3) una magazie de lemne.

4) una masina de gatit pentru cantina.

5) un atelier de lucru si 5000 de lei pentru material de lucru.

6) 4 m. de musama

7) 6 carlige pentru ferestre.

8) 3 tablouri cu M. S. Regina Elena si 1 tablou cu M.S. Regele Mihai.

9) 1 steag tricolor.

10) 30 stegulete tricolor (panza).

11) 2 sobe de teracota.

12) 12 coperte pentru dosar.

13) 1 sapirograf cu plombagina.

14) de completat lotul scolar de imprejmuit cu uluca.

15) de completat lemnele de foc.

16) ajutor pentru cantina (5000 de lei).

17) 3 scaune pentru cancelarie.

18) una catedra noua.

Director, Petre Chitu". 1)

Primaria locala nu a putut sa rezolve decat o parte din acest cerinte, deoarece nu avea fondurile necesare, mai ales sa construiasca alte sali de clasa sau atelier scolar si a

recurs, asa cum am aratat, la inchirierea unor camere de la unii ceateni din comuna pen-

tru desfasurarea cursurilor scolare in bune conditii a ciclului supraprimar.

CURRICULUM. CONTINUTUL INVATAMANTULUI INTRE ANII 1924 - 1948.

Si dupa anul 1924, la Peretu, au functionat doua scoli mixte: nr.1 in localul nou, de la sosea si nr. 2 in localul vechi,de langa biserica Sf. Nicolae, astazi parasita. In iulie 1924 a fost promulgata,,Legea pentru invatamantul primar al statului si invatamantul normal pri-

mar". 2) Acest fapt are semnificatia sa, deoarece este prima lege unitara a invatamantului

primar, dupa marea unire din 1918, dar in acelasi timp arata importanta care se acorda in-

struirii si educarii celei mai largi categorii de copii din tara noastra.Aceasta prevedea pre-

lungirea duratei scolii primare cu trei clase, numite ,,supraprimare" (clasele V-VII), cre-

indu-se ,,conditiile pentru ridicare pe o treapta superioara a nivelului cultural al maselor din tara noastra". 3)

De altfel si legea specifica faptul ca ,,invatamantul primar formeaza primul grad al in-

vatamatului (art.1), ca este unitar pe tot cuprinsul tarii (art.5) si este obligatoriu si gratuit

(art.6). Parintii, tutorii si toti cetatenii romani sunt datori sa-si trimita copiii la scoala pri-

1) Arhivele Statului Teleorman,Fond Scoala Peretu,pachet 29, dos. 15 din1939-1940,

f. 49.

2) Monitorul Oficial, nr 161 din 26 iulie 1924.

3) Constantin C. Giurescu si colab., op. cit., p. 261.

mara de stat si anume:de la 5-7 ani in scoalele de copii mici (gradinite); de la 7-16 ani im- pliniti la scolalele primare si de la 16 -18 ani la scoalele sau cursurile de adulti,in acest fel invatamanul primar era obligatoriu intre 7-18 ani, adica o perioada de 11 ani.

Referitor la continutul invatamantului primar legea preciza ca:,,in scoalele primare se dau cultura elementara, indispensabila oricarui cetatean si cunostinte cu caracter prac-tic, utilitar, variind dupa necesitatile vietii locale, felul de ocupatie a locuitorilor si incli narea elevilor, (art.55). Scoala primara cuprinde 7 clase, din care primele 4 clase formea-za temelia celorlalte grade de invatamant.In ele se dau elementele de cultura generala, in-

dispensabile elevilor care voiesc sa urmeze in scolile de un grad mai inalt.In primele 4 cla

se se predau urmatoarele materii: a) Instructinea religioasa si morala; b) Limba romana -citirea,scrierea, exercitii gramaticale; c) Aritmetica practica si notiuni elementare de geo-metrie; d) Notiuni de istoria Romanilor, de geografie si de drept civic: e) Notiuni de stiin-te naturale si fizice cu aplicatiuni practic. f) Notiuni de igiena: g) Desen, cant, educatiune fizica; h) Lucru manual si lucrari practice agricole (la sate) cu baietii si lucrul de mina si

gospodaria cu fetele.Programul analitic al acestor 4 clase va fi acelasi pentru toate scolile.

In celelalte 3 clase se continua, se intareste si se completeaza cultura generala din ce-le dintai 4 clase, dandu-se in acelasi timp o deosebita dezvoltare invatamantului practic u-

tilitar. Materiile de invatamant sunt cele din primele 4 clase, cu dezvoltarile necesare, co-respunzatoare varstei. In aceste 3 clase, se stabileste legatura stransa intre scoala si viata,

stimuland interesul si dand indrumari pentru una din ramurile de activitate practica: agri-

cultura si anexele ei; meserie si comert,tinand seama de cerintele regionale, se da elevilor

o cultura sociala si nationala, cuprinzand educatia cetateneasca, chestiuni de morala, igie-na individuala si sociala si educatie fizica. Programa analitica a acestor 3 clase din urma

va varia dupa natura localitatii, dupa felul de ocupatiune a locuitorilor si dupa inclinatiile

scolarilor. Ministerul instructiunii, in intelegere cu Ministerul agriculturii, cu Ministerul

industriei si cel al Muncii, va intocmi 4 programe analitice si anume: o programa cu ca-racter agricol, una cu caracter industrial, una cu caracter comercial si o programa cu ca-racter profesional si gospodarie pentru fete. In aplicarea lor, fiecare din aceste programe pot suferi insa variatiuni si pot fi adaptate la toate imprejurarile locale si trebuintele prac-

tice ale locuitorilor, dupa propunerile facute de regiunile scolare si aprobate de Minister,

(art. 56).

Legea punea, astfel, accent pe orientarea practica a claselor V-VII, pe activitatea in ateliere scolare, pe terenurile agricole, potrivit specificului regiunii in care se afla scoa-la.Avand un continut putin diferit de al claselor I-IV, nedand posibilitatea trecerii in scoa-la secundara si nici putinta unei profesionalizari datorita lipsei de dotare corespunzatoare

invatamantul supraprimar a fost foarte putin freventat.

Scolile complete cu 7 clase se vor infiinta pe masura ce se vor forma elementele di-dactice necesare, in tot cazul, pana in termen de 5 ani de la promulgarea acestei legi, toa-

te scolile vor trebui sa aiba 7 clase.In centrele mari de populatie, cand imprejurarile cer si

mijloacele locale permit, se vor numi de Minister maestri speciali pentru predarea cunos-tintelor practice mai sus citate, (art.57). 2)

Invatamantul religios si moral este obligatoriu.Materia de studiu va fi stabilita de au- toritatile superioare religioase, in antelegere cu Ministerul instructiunii. Ea se preda in lo-

calul scolii, 2 ore pe saptamana de invatator, daca este de aceeasi confesiune cu elevii,dar

poate fi predata si de preot. Cand invatatorul este de alta confesiune sau elevii apartin mai

multor confesiuni,eclesiasticii cultelor respective ingrijesc in mod gratuit de instructiunea

1) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924

2) Ibidem.

si educatiunea religioasa a scolarilor, rezervandu-li-se ore speciale in orarul scolii, astfel ca invatamantul obisnuit sa nu fie tulburat in mersul sau,nici scolarii sa nu fie impiedicati

de a veni exact la orele hotarate pentru predarea celorlalte lectiuni, (art.61).

La scolile mixte, lucrul de mana si gospodaria fetelor se vor preda de invatatoare, iar in caz cand nu sunt invatatoare, se vor putea numi maestre speciale, platite de stat sau co-

mitetul scolar. Lucrarile si indeletnicirile practice cu lamuririle teoretice necesare,din cla-

sele V-VII, se vor preda de invatatori, iar acolo unde nevoia cere si mijloacele permit,Mi- nisterul poate numi si absolventi ai scolilor speciale, echivalente cu liceul. Personalul di-

dactic, care preda la aceste 3 clase superioare si care nu are numarul complet de ore, va

functiona la un grup de scoli. La lucrarile practice scolarii pot fi grupati pe specialitati saunumai pe clase. In aceste 3 clase invatatorii pot preda pe clase sau materii.

Tot in scopul unei bune utilizari a tuturor puterilor didactice dintr-o scoala, invatatorii

si invatatoarele claselor I si II pot fi obligati sa-si completeze numarul obligatoriu de ore,

predand la clasele V-VII sau pot preda dexteritati la clasele III si IV, pentru ca invatatorii

acestor din urma clase sa poata preda, la randul lor, obiecte de studiu la clasele V-VII. La

toate scolile urbane si rurale numarul orelor de lectii pentru scolarii claselor I-II vor fi de 24 pe saptamana, iar pentru clasele III-IV de 28 ore.

Fiecare scoala va avea langa ea sau cat se poate mai in apropiere, o gradina scolara, in care invatatorii vor face cu scolarii experientele si lucrarile practice agricole prevazute

in program. La scolile rurale, terenul de gradina va avea o intindere de cel putin o jumata-

te de hectar. Produsul culturilor din gradina scolara apartine directorului scolii. Deosebit de terenul pentru gradina scolara, fiecare scoala rurala va trebui sa dispuna de cel putin 4

hectare de cultura in tarina. Pentru aplicarea invatamantului practic agricol cu elevii, se va delimita din acest teren o intindere de 3 hectare, spre a servi drept camp de experienta.

Campul de experienta va fi cultivat sistematic de toti invatatorii si invatatoarele, im-

preuna cu elevii din ultimele clase, dupa normele ce se vor prevedea prin regulamentul de aplicare a legii. Venitul ce se va realiza se va imparti intre toti invatatorii insarcinati cu conducerea lucrarilor practice. Terenul ce mai ramane dupa formarea campului de expe-rienta, se va arenda invatatorilor si invatatoarelor care vor cere, in intindere proportionala cu vechimea lor in invatamant,cu greutatile familiare si cu terenul propriu sau dotal ce po seda fiecare. Pretul arendei va fi cu 50% mai putin decat arenda ce se obtine in localitate

pentru terenurile de aceeasi calitate si se va evalua de o comisie numita in conditiile ce se vor prevedea prin regulament. Orice alte bunuri ar fi donate scolilor, vor fi supuse tot a-cestui regim, afara de cazul, cand actul de donatie hotaraste altfel.

Acolo unde revizorul impreuna cu comitetul sclar gasesc ca este nevoie sa se faca o cultura sistematica mai intinsa, cu elevii celor 3 clase superioare, se va rezerva o parte mai mare decat un hectar sau tot terenul din tarina, pentru a se cultiva in regie. Venitul in

acest caz se repartizeaza in proportie de 10%, invatatorului de practica agricola, 25% ele-

vilor, iar restul de 65% se varsa comitetului scolar.

Pe langa scolile primare din orase si sate se vor infiinta ateliere pentru invatarea lu-crului manual si pentru indeleticiri practice. Pana la dotarea tuturor scolilor cu teren de gradina si atelier de lucru manual, gradina si atelierul unei scoli pot servi unui grup de scoli apropiate.

Deoarece satul Peretu era o localitate cu o populatie numeroasa si dupa 1924 a ramas

cu cele doua scoli mixte,ce vor functiona in localurile existente. Asa cum prevedea legea,

scolile de la Peretu fiind rurale vor avea un caracter agricol, 1) pentru cele 7 clase, lucra-

rile desfasurandu-se pe lotul scolar, ce era de 3,5 ha si pe care il obtinuse, inca din 1915,

1) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 27, dos.10/1927-1928, f. 1.

din mosia statului din satul vecin,Plosca,langa curtea garii C.F.R.precum si in gradina sco lii,ce exista langa scoala nr.1,peste sosea,unde astazi este Gradinita.De asemenea,mai a-vea un lot nou,de 5 ha,obtinut din mosia Peretu, langa lotul biserici Sf. Nicolae,pe coasta dealului,in apropierea fostei fabrici de ulei,primit in urma reformei agrare din anul 1921.1

Prezentam mai jos planul de invatamant al cursului primar, 2) asa cum a fost folosit si la scoala Peretu in aceasta perioada.

PLANUL DE STUDII AL SCOLII PRIMARE CU CLASELE I - VII.

Tabelul nr. 14

Mentionam ca acest plan scolar a suferit usoare modificari in anii 1936 si 1938, dar in esenta a ramas acelasi,constituind baza de desfasurare a procesului instructiv- educativ la cursurile primare, pentru intreaga perioada interbelica, 1924 - 1939. Din planul scolar reiese ca numarul cel mai mare de ore, mai ales pentru clasele I-IV, este afectat pentru limba romana, intre 12 ore la clasa I si 9 ore la clasa a IV-a si matematica, 5 ore la clasa I si 4 ore la clasa a IV-a. Nu trebuie sa uitam ca si religia ocupa un loc destul de important in procesul de invatamant, avand 2 ore stabilite la fiecare clasa, conform art. 33 din legea

din 1924, care puteau fi predate de preoti. 3) De asmenea, zilnic, la inceputul si sfarsitul

cursurilor, elevii spuneau rugaciuni, inclusiv participarea obligatorie la corul bisericesc si la toate slujbele religioase din timpul anului. Educatia religioasa devenea tot mai intensa,

mai ales la clasele mai mari,cu cat in aceasta perioada,incepe sa se manifeste in tara noas-

tra, deci si in scoala, un puternic reviriment al sentimentului religios sustinut de diferite organizatii sau partide cu caracter fascist (ex. Garda de Fier),mai ales in preajma celui de-

al doilea razboi mondial.

Cu toate aceste neajunsuri, planul scolar respectiv a reprezentat un pas inainte in ceea

ce priveste dezvoltarea invatamantului romanesc in aceasta perioada. Acest lucru se ob-

1) Idem, pachet 21, dos. 201/ 1921-1922, f. 147 v.

2) Monitorul Oficial din 28 august 1925.

3) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

serva din faptul ca la clasele V - VII, desi obiectele sunt aproape aceleasi ca la ciclul pri-mar, totusi ele sunt mai dezvoltate, tinand cont de varsta elevilor si mai ales de caracterul

practic al acestor clase,unde elevii incercau sa-si insuseasca o meserie pentru agricultura,

comert sau industrie). Fetelor le era rezervata o pregatire menajera, similara acelora din

scolile de economie casnica.1)Scolile din Peretu vor avea sectie agricola la clasele V-VII.

Iar cursurile durau 4 luni pe an, din noiembrie la 15 martie, in rest cate 2 ore saptama-nal. 2) Populatia scolara este mereu in crestere si scoala de la Peretu duce mare lipsa de spatiu, localul vechi, (nr. 2) avea 3 sali de clasa, din care una mai mica si localul nou,

(nr. 1), doua sali mari de clasa,incat a trebuit sa se foloseasca orarul pe jumatati de zile.

Dam mai jos doua tabele din care sa reiasa populatia scolara, dar si numarul de absol-venti intre anii 1924 - 1938.

SCOALA PRIMARA MIXTA DE 7 ANI, NR. 1, INTRE ANII 1924 - 1938.

Tabelul nr. 15

* Lipsesc unele cataloage.

SCOALA PRIMARA MITXA DE 4(7) ANI, NR 2, INTRE ANII 1924 - 1938.

Tabelul nr. 16

In art. 65 din legea invatamanlui primar, din 1924, se preciza ca trebuie sa fie ,,40 de scolari in sala de clasa la un invatator pentru clasele V-VII" 3) supraprimare, iar la Peretu fiind 2 scoli primare si cu efective mai mici,la inceput,Revizoratul a hotarat ca aceste cla

1) I. Lugozianu, Legea invatamantului primar si normal, din 27 mai 1939, Editura ,,Uni-

versul", 1939, Bucuresti, Biblioteca juridica, p. 5

2) Moniorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

3) Ibidem.

se sa functioneze numai la Scoala primara mixta nr.1, 1)iar Scoala nr.2 a ramas cu 4 clase

Pentru a intelege mai bine evolutia scolii din Peretu vom imparti aceasta perioada in

trei etape. Prima etapa, cuprinde anii 1924 - 1928, cind se adopta noua lege a invataman-

ului, de guvernul liberal, care urmarea doua obiecive:un nivel mai ridicat de instruire a ce lor care furnizau mana de lucru pentru nevoile industriei si agriculturii si o mai eficienta influenta asupra formatiei spirituale a viitorilor muncitori,potrivit ideologiei guvernului de atunci. Cei trei ani de invatamant supraprimar trebuiau sa asigure educarea tinerei ge-neratii in spiritul armoniei sociale, a atasarii lor de interesele claselor conducatoare, inte-rese care erau prezentate ca fiind expresia trebuintelor intregului popor. In acest timp are loc refacerea economiei distruse de razboi si chiar o vremelnica dezvoltare,fapt ce va du-ce la imbunatatirea situatiei materiale a intregului popor, deci si a taranilor, si care va de-termina trimiterea la scoala a unui numar mai mare de copii.

Comparand datele din tabele 15 si 16 reiese ca, in primii ani dupa intrarea in vigoare a noii legi, a crescut numarul elevilor inscrisi in cele doua scoli din satul nostru ajungand la 473, in anul 1924-1925 si la 479, in anul 1926-1927, dar la cursul supraprimar numa-rul lor este mic, iar la absolventi este un baiat in anul scolar 1927 - 1928. Acest lucru se datoreaza si faptului ca la inceput s-a urmarit infaptuirea obligativitatii invatamantului in spiritul legii si cei care nu frecventau cursurile scolare erau amendati,creind mari nemul-tumiri in randul parintilor. Aceasta se observa si din ordinul nr.1550 din 31 decembrie

1926, al Revizoratului scolar care stabileste ca,incepand cu 1 ianuarie 1927,amenzile sco-

lare ,,se incaseaza de perceptor si se varsa Comitetului scolar" 2) (pana la aceasta data Comitetul scolar a incasat amenzile sporadic).Aceasta prevedere era cuprinsa in art. 29 al

legii din 1924: ,,perceptorii fiscali sunt datori sa incaseze amenzile prevazute la art. 27 in termen de 2o de zile de la primirea listelor. Pentru amenzile incasate,perceptorul va bene-

ficia de o remiza de 15%.Amenzile neincasate pana in 20 de zile de la primirea listelor,nu

se mai pot urmari, iar perceptorul vinovat de neglijenta va fi amendat cu suma egala cu a-

ceea a amenzilor neancasate". 3)

De aceste nemultumiri cauta sa profite Partidul National Taranesc,care in anul 1928, in preajma alegerilor parlamentare,a promis ca daca ajunge la conducerea tarii vor anula

amenzile si obligativitatea cursurilor supraprimare.

A doua etapa este intre anii 1929 - 1933, cand la conducerea tarii s-au aflat guverne taraniste, care,asa cum au promis, au facut unele modificari asupra textului legii din 1924

hotarand-se,,sa se renunte la aceste clase" 4) supraprimare, obligativitatea invatamantului

a ramas numai pentru cele 4 clase. ,,Prin suspendarea obligativitatii ciclului al II-lea, care

s-a desfiintat aproape pretutindeni, scolaritatea obligatorie de 7 ani a ramas numai pe har-

tie, incat scoala primara din Romania, de la 1929 la 1934, a ramas numai cu 4 clase, adica cea mai scurta scolaritate din Europa". 5) Iata cum legea invatamantului era schimbata dupa bunul plac si in functie de interesele politice ale partidelor, care nu se sfiau sa ia ma-suri nedrepte, care stagnau dezvoltarea scolii primare in acea vreme.

Tot acum a fost si criza economica mondiala, care s-a resimtit si in tara noastra in toate domeniile, iar cercurile guvernante au cautat sa iasa din criza reducand cheltuielile, mai ales in invatamant. Inlaturarea obligativiatii, lipsa banilor in bugetul invatamantului,

1) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 27, dos.12/1928-1929,f.198.

2) Idem, pachet 26, dos. 165/1927, f. 8.

3) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924

4) Valentina Filipescu, Olga Oprea, op. ci., p. 18.

5) Gh.N. Costescu, Contributiuni la istoria invatamanului nostru primar, Bucuresti, 1937, p.201.

greutatile materiale prin care treceau oamenii muncii in acei ani,au facut ca unele scoli sa se inchida, s-au desfiintat posturi de invatatori si a crescut numarul copiilor nescolarizati in inreaga tara. Efectele anularii ciclului supraprimar ca si ale crizei economice mondiale s-au resimtit si la scolile din Peretu, unde numarul elevilor a scazut simtitor. Asfel, de la

204 de elevi, din care 68 fete, ce urmau cursurile Scolii nr. 1, in 1926-1927 se ajunge la 18o, din care 42 fete,in anul 1929-1930, iar la Scoala nr. 2, de la 217 elevi, din care 59 de fete in anul 1925 -1926, mai frecventau doar 175, din care 23 fete, in anul 1932-1933, nu-

marul fetelor fiind intre 26% la Scoala nr.1 si 15% la Scoala nr.2 mai mic decat al baieti-lor. Daca cei de la ciclul primar frecventau totusi cursurile, cei de la ciclul supraprimar au abandonat aproape cu totul scoala. Acest lucru se observa din faptul ca intre anii 1928 - 1932, deci 4 ani majoriatea elevilor de la clasele V - VII nu au frecventat scoala,iar cei care au venit au ramas repetenti si nu este nici un absolvent cu 7 clase.

Directorul Scolii nr. 1, Petre Stroescu, incearca sa-i mentina pe elevi la cursuri, iar prin rapoartele nr.325/1928 si 23/1929 a comunicat situatia rea a frecventei catre percep-

tie,iar prin rapoartele cu nr. 309/1928 si 88/1929 trimise presedintelui (primarului) Comi-

tetului scolar a cerut aplicarea amenzilor ,,care insa nu s-au mai pronuntat",1) adica nu s-

au mai incasat.

Ultima etapa cuprinde anii 1933-1937, cand la conducerea tarii au revenit liberalii si au reintrodus ciclul supraprimar si obligativitaea invatamanului. Prin decretul din 1934 s-a urmari ,,intarirea raspunderii invatatorului pentru cresterea frecventei copiilor si adanci-rea caracterului practic, utilitar al invatamantului primar". 2) In baza acesui decret si la scolile din Peretu a crescut in mod simtitor participarea scolarilor la cursuri. Astfel, la Scoala nr. 1 erau inscrisi 180 in anul 1929-1930, in anul 1937 -1938 se ajunsese la 269 de elevi, iar la Scoala nr. 2 erau 175 in anul 1932 - 1933 si s-a ajuns la 252 de elevi in a-nul 1937 - 1938. De precizat ca in aceasta etapa,la ambele scoli, au functionat clasele su-

praprimare, la Scoala nr.1 fiind 7 absolventi, iar la Scoala nr. 2 sunt 6 absolventi, toti sunt

baieti, fata de 2 absolventi intre anii 1924-1934.

ELEVII DE LA CELE DOUA SCOLI DIN PERETU INTRE ANII 1924 - 1938

Tabelul nr. 17

Cercetand tabelul de mai sus observam ca in perioada 1924 - 1938 sunt inscrisi in cla-sa I, la Scoala nr.1, 649 de baieti si 342 de fete, aproape jumatate fata de baieti si au pro-movat 460 de elevi si 152 de eleve,cam o treime fata de baieti.La Scoala nr.2 s-au inscris

in clasa I, 573 de scolari si 343 de scolarite, mai mult de jumatate fata de baieti si au pro-

movat 406 elevi si 150 de eleve, putin mai mult de o treime fata de baieti. Cu cat se pro-moveaza spre clasele mai mari scade numarul copiilor scolarizati, dar mai ales al fetelor,

care ajung cel mult in clasa a V -a, in clasa a VI-a au ramas 2 fete, cate una la fiecare

scoala, iar in clasa a VII-a nu a ajuns nici o fata, desi invatamantul era egal si obligatoriu

pentru copiii de ambele sexe. Cauzele sunt multiple, atat pentru baieti, cat si pentru fete,

1) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 27, dos.12/1928-1929, f.199.

2) Valenina Filipescu, Olga Oprea, op. cit., p. 27.

din care amintim cateva:procesul didactic era condus de invatatori pentru toate clasele,ca-

re aveau un nivel de pregatire inferior celor care predau la clasele inferioare ale liceului;

legea invatamantului din 1924 prevedea trecerea din invatamanul supraprimar in cel lice-al, pe baza unui examen de diferenta, care la acea vreme nu era pus in aplicare si asfel e-levii nu aveau motivatia invatarii;clasele supraprimare puneau accentul pe orientarea prac

tica, pe activitatea in ateliere scolare sau pe terenurile agricole, potrivit regiunii in care se

afla scoala, dar putine scoli aveau ateleiere sau loturi scolare bine organizate. Avand un continut putin diferit de cel al claselor I - IV, nu aveau posibilitatea trecerii in scoala se-

cundara si nici la cea profesionala, deci fiind un ciclu inchis, invatamantul supraprimar a fost foarte putin frecventat.La aceste cauze trebuie sa adaugam conditiile grele in care traiau majoritatea satenilor,criza economica din acea vreme,dar si faptul ca parintii ii o-preau pe copii de la scoala ca sa ajute in gospodarie si la camp, mai ales pe fete. Aceasta stare de lucruri este confirmata de raportul trimis de directorul Scolii nr.2, Ion St Popes-cu, catre Revizoratul scolar, in primavara anului 1938, in care preciza: ,,cursul comple-mentar complet la Scoala nr.2, cu 7 clase, a inceput din anul scolar 1935-1936. O parte din elevi nu pot frecventa cursurile din cauza ca sunt de ajutor parintilor si pentru faptul ca nu dispun de mijloacele materiale pentru procurarea cartilor". 1)

Prin modificarile aduse legii din 1924 in anul 1937 ce ,,se refereau la intensificarea masurilor de realizare a obligativitatii invatamantului si a invatamantului practic, adaptat specificului local" 2) a crescut mai mult frecventa elevilor la cele doua scoli din Peretu in anii urmatori. De asemenea, in anul 1938, a fost pusa in vigoare o programa minimala u-nica pentru clasele I - IV, completata cu o programa adaptata specificului regional, a fost inensifica caracterul practic si regionalist al claselor V - VII, iar cunosintele au fost gru-pate pe ,,centre de interes". 3) In acelasi timp, pentru a subordona invatamanul intereselor

sale, regele Carol al II-lea a infiintat organizatia ,,Straja Tarii", condusa de Teofil Sidoro-

vici.La scoala din Peretu,comandanul strajerilor a fost inv. Aurel Gheorghiu (1938-1940).

In anul 1939 s-a elabora si adoptat o noua lege pentru organizarea si functionarea invatamantului primar si normal, 3) care era in spiritul modificarilor inroduse in 1938. In

plus se asigura un continut al claselor V-VII mai apropiat de al gimnaziilor, 4) absolven-

tii fiind acum asimilati scolilor profesionale. 5) In ultima instanta aceasa lege urmarea sa

asigure o apropiere cat mai stransa a invatamantului obligatoriu cu nevoile statului din a-

cea perioada, ,,sa infiltreze mai adanc ideologia claselor conducatoare in constiinta mase-lor pentru a le abate de la framantarile vietii sociale, devenite tot mai acute in preajma iz-

bucnirii celui de-al doilea razboi mondial" 6) Conform acestei orientari, din care se poate desprinde cu usurinta caracerul de clasa al legii ,,clasele cursului complementar al scolii" primare erau denumite ,,clase pregati-toare pentru munca (art.22) si avea misiunea ,,sa invete copilul de taran ce inseamna sa faca o agricultura rationala". 7)

In anii dictaturii militaro-fasciste au fost introduse o serie de modificari in organiza-rea invatamantului, care au insemnat un regres in mai multe aspecte ale scolii noastre de toate gradele. Cu tot efortul pe care l-a depus regimul antonescian n-a reusit, insa, decat in mica masura sa raspandeasca ideile cu caracter fascist in randul cadrelor didactice. In marea lor majoritate acestea au manifestat rezistenta fata de politica fascista, continuand

1) Valentina Filipescu, Olga Oprea, op. cit., p. 27.

2) Constantin C. Giurescu si colab., op. cit., p. 264

3) Monitorul Oficial, nr. 121 din 27 mai 1939.

4) Constantin C. Giurescu si colab., op. cit., p. 264.

5) Aron Petric si colab.,Isoria Romaniei intre anii 1918 - 1981, E. D. P.,Buc. 1981, p.208

6) Valentina Filipescu, Olga Oprea, op. cit., p. 27.

7) I. Lugozianu, op. cit., p. 4.

sa sadeasca in randurile elevilor pretuirea culturii nationale si universale, atasamentul fata

de interesele fundamenale ale poporului roman. 1)

Asa dupa cum am aratat, continutul invatamantului primar, dupa legea din 1939,era

cuprins in asa zisele ,,programe minimale" care precizau volumul cunostintelor esentia- le. Pe baza lor autoritatile scolare locale elaborau o ,,programa suplimentara care trebuia

sa dezvolte cunostintele minimale si sa le completeze cu unele date legate de specificul

regiunii (art. 17). Materia de invatamant era grupata pe ,,unitati de viata" sau ,,unitati de

interes"(art. 18) 2) dupa nevoile educative ale mintii, formarea gustului si intarirea carac-

terului moral, dobandirea de deprinderi si o mentalitate inclinata mai mult spre practica.

Pentru a intelege mai bine aceste modificari facute de legea din 1939, dam mai jos o-

biectele, asa cum erau ele grupate inainte de anul 1938 si dupa aceasta lege. Pana in anul

1938 catalogul avea urmatoarele obiecte, unite in mai multe grupe, dupa cum urmeaza:

,,I) Limba romana: 1) Scrierea si exercitii gramaticale; 2) Citirea; 3) Exercitii de memo-

rie; 4) Exercitii de compunere; 5) Exercitii de intuitie

II) Aritmetica si geometria.

III) Celelalte studii: 1) Religia; 2) Istoria; 3) Cultura sociala si invatamantul civic;

4) Geografia; 5) Siintele fizico-naurale; 6) Higiena; 7) Cunostinte

de comert si contabilitate.

IV) Dexteritati: 1) Caligrafia: 2) Desenul; 3) Cantul; 4) Exercitii de educatie fizica;

5) Lucrul manual cu baietii si aplicatii practice.

V) Lucrul de mana la fete. VI) Gospodaria.

VII) Disciplina: 1) Purtarea si 2) Frecventa". 3)

Iata acum modul cum erau grupate obiectele in catalog dupa legea din 1939, pe ,,cen-tre de interes".

,,I) Educatia 1) Anatomia si igiena.

sanatatii. 2) Deprinderi igienice, sport si gimnastica.

1) Educatia stiintifica 1) Geografia 2) Stiintele naurale.

3) Fizico-chimice. 4) Matematica.

II) Educatia 2) Educatia practic 1) Lucrul de mana.

mintii. gospodareasca. 2) Practica agricola.

3) Educatia 1) Istoria.

literara. 2) Limba romana.

1) Lecturi si recitari frumoase, dialoguri, teatru.

2) Cantul.

III) Educatia 3) Desenul.

artistica, 4) Scrierea frumoasa.

1) Indatoririle omului si ale cetateanului

IV) Educatia 2) Religia

moral 3) Purtarea

religioasa 4) Frecventa". 4)

1) Monitorul Oficial, nr. 121 din 27 mai 1939.

2) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 27, dos.16/1931-1932, f.4-5.

3) Idem., pachet 29, dos. 42/1939-1940, f. 2 - 3.

Pentru a cunoaste situatia elevilor inscrisi, a frecventei si a absolventilor din aceasta perioada dam mai jos tabelele urmatoare.

SCOALA PRIMARA MIXTA DE 7 ANI, NR. 1, INTRE ANII 1938 - 1944

Tabelul nr. 18

SCOALA PRIMARA MIXTA DE 7 ANI, NR. 2, INTRE ANII 1938 - 1944

Tabelul nr. 19

Cercetand cele doua tabele observam ca in aceasta perioada au frecventat cursurile cel mai mare numar de elevi,de la infiintarea scolii pana acum. Aceasta crestere de efective

scolare are loc in timp ce tara este antrenata in razboi, iar locuitorii duceau mari lipsuri de

imbracaminte, alimente, incaltaminte, iar rechizitele si cartile scolare erau rare si scumpe.

De asemenea, trebuie sa mentionam faptul pozitiv ca, in clasa I, numarul fetelor in-scrise in ambele scoli este mereu in crestere,apropiindu-se tot mai mult de cel al baietilor,

la nivel de comuna si uneori chiar mai mare.Exemplu, la Scoala nr. 1, in anii scolari 1940 -1944, sunt inscrise in clasa I, mai multe fete decat baieti, numarul cel mai mare de fete, 73 fata de 52 de baieti a fost in anul 1943-1944. Situatia este ceva mai buna si la frecven-

ta, comparativ cu etapele precedente, caci prin masurile luate ca urmare a actiunilor legis-

lative din anii 1937-1939, obligativitatea a fost intarita si asfel cei mai multi elevi inscrisi

frecventau cursurile scolare.

In acest timp au absolvit 7 clase, la ambele scoli,90 de baieti, din care 72 la Scoala nr.

1 si 18 la Scoala nr. 2 (unde in anii 1938-1942 au functionat doar clasele I-VI, iar intre a-

nii 1942-1944 au fost absolventi).De asemenea, intre anii 1942-1945 a functionat o scoa-

la taraneasca,(infiintata prin ordinul 126/23 iulie 1942, iar cursurile incep la 15.XI.1942,

prin ordin 8981/29.029 din 6 .XI.1942),unde au frecventat cursurile elevi absolventi a 7 clase, atat din Peretu, cat si din satele vecine,Belitori (azi Troianu), Plosca, Albesti, Parul Rotund,Dulceanca.Elevii din alte localitati dormeau la internat,(o camera inchiriata la ce-tateanul Ciocalteanu Ma-tei,(zis Gojnea) de pe sosea, in apropiere de localul Postei de as-tazi), iar masa o serveau la cantina ce se afla in locuinta cetateanului Olteanu Stancu,zis Peopica. Directorul scolii a fost invatatorul Dumitru Ionescu, iar ceilalti invatatori au pre-dat diferite materii, in functie de pregatirea, dar si de priceperea lor, terminand o singura promotie.Absolventii scolii taranesti erau asimilati cu absolventii scolilor profesionale. 1) Aceste cursuri se desfasurau seara,cate 2 ore, cu invatatorii locali, iar lucrarile practice se

faceau sub supravegherea unui subinginer agricol. Aceste lucrari agricole se desfasurau

pe terenul ,,Fundatiei Regelui Mihai", ce se gasea pe malul drept al paraului Baracea,lan-

1) Aron Petric si colaboratori, op. cit., p. 208.

ga ferma lui Minica Fotescu, fostul pretor al plasii Rosiori de Vede. Datorita evenimente-

lor petrecute dupa 23 august 1944 si mai ales dupa promulgarea legii agrare din 23 martie

1945, de catre guvernul Petru Groza, expropriindu-se pamantul,scoala a ramas fara obiec-

ul muncii si la sfarsitul acelei luni a fost desfiintata.

La inceputul anului scolar 1943 - 1944 s-a folosit un nou tip de catalog, prin care se

renunta la gruparea obiectelor pe,,centre de interes", acestea fiind scrise in urmatoarea or-

dine:religia,citirea,gramatica si compunerea,istoria,geografia,cunoasterea naturii (intuitia,

fizico-chimice si stiintele naturale),cunoaserea si ingrijirea omului (anatomie si igiena)

matematica,deprinderi de viata (datoriile omului si ale cetateanului),caligrafia,desen, mu-

zica, educatia fizica, lucru manual, practica agricola (baieti), gospodaria (fete), purtarea

si frecventa. 1)

ELEVII DE LA CELE DOUA SCOLI DIN PERETU INTRE ANII 1938 -1944

Tabelul nr. 20

Din acest tabel se observa ca numarul fetelor inscrise la ambele scoli este cam jumatate din numarul baietilor si scade de la clasa I spre clasa a VII, unde este doar o fata inscrisa.

La promovati, numarul fetelor scade cam la o treime din numarul baietilor, iar la cla-sele supraprimare V-VII, sunt doar 6 la Scoala nr. 1 si 4 fete la Scoala nr. 2, iar la absol- venti sunt numai baieti.

Ca urmare a evenimenelor de la 23 august 1944, regimul antonescian a fost inlaturat, iar armata romana a intors armele impotriva Germaniei, luptand pentru eliberarea nord- vestului Transilvaniei, apoi a Ungariei, a Cehoslovaciei si a unei parti din Austria, pana la victoria finala impotriva fascismului.

In acelasi timp, invatamanul romanesc de dupa 23 august 1944, cunoaste o perioada,

pana in august 1948, cand pe fundalul vechiului sistem de invatamant,au fost introduse u-

nele schimbari menite sa asigure desfasurarea in bune conditii a procesului democratiza-rii acestuia, proces necesar dupa 4 ani de dictatura militaro-fascista.

Pentru reglementarea situatiei scolilor, in toamna anului 1944, Ministerul Culturii Nationale trimitea la 23 septembrie ordinul prin care cerea scolilor sa inceapa cursurile la 1 ocombrie 1944, iar acolo unde scolile sunt ocupate de armata sa se ia masuri pentru ga-

sirea unor localuri corespunzatoare. In octombrie 1945 ar loc Conferinta nationala a P.C.

R. care stabileste principalele probleme legate de dezvoltarea si democratizarea invata-

manului in anii urmatori:lichidarea analfabetismului,reorganizarea invatamantului pe ba-

ze democratice, pregairea cadrelor didacice, accesul liber al tinerilor spre invatamanul su-

perior. 2) In baza acestor hotarari au fost infiintate gimnaziile unice, conform jurnalului

Consiliului de Ministri, nr. 1463 din 28 noiembrie 1945 si intarite apoi prin cadrul juridic

oferit de Legea nr. 216 din 1946. 3)

1)Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 32, dos.60/1943-1944, f. 59.

2) C. Nicolau, Organizarea si continutul invatamantului profesional si tehnic din Roma-

nia, Ed. did si ped., Bucuresti, 1973, p. 228.   

3) Valentina Filipescu, Olga Oprea, op. cit., p. 31

Gimnaziul unic trebuia sa devina scoala de legatura dintre cursurile primare si cele-

lalte tipuri de scoli, inclusiv cele practice, propunandu-si sa asigure elevilor cunosinte din

cele mai variate domenii, prin planul de invatamant. Prin crearea gimnaziului unic a fost

desfiintat atat vechiul ciclu inferior al tuturor tipurilor de scoli secundare, care orienta pe copii de la varsta de 11 ani spre un anumit domeniu de activitate, cat si clasele suprapri-mare din localitatile urbane.La aceasta scoala erau admisi,fara examen,toti elevii care do-reau sa continue studiile dupa absolvirea scolii primare cu clasele I-IV. ,,Gimnaziul unic,

luand locul invatamantului supraprimar si al celui gimnazial, se contureaza ca o scoala a

poporului, ce se adreseaza masei neselectate a elevilor, absolventi ai cursului primar". 1)

Gimnaziile unice s-au creat treptat, insa reteaua acestor scoli n-a putut fi generalizata

pe intreg teritoriul tarii, datorita conditiilor economice grele din perioada anilor 1945-1948. Prin infiintarea acestui grad de invatamant se urmarea sa se deschida mai mult dru-

mul spre cultura si copiilor proveniti din randul celor saraci.Organizarea acesuia a fost in-

sotia de adoptarea unor masuri menite sa permita in mod real accesul unui numar mai ma re de copii la scoala secundara. Astfel, au fost alocate fonduri suplimentare pentru creste-

rea numarului de clasa I la toate scolile secundare de stat, au fost fixate taxe scolare pro-portionale cu starea materiala a parintilor, a fost marit numarul burselor etc. Ca urmare a

acestor inlesniri a crescut numarul de absolventi ai scolii primare care au trecut in scoala

secundara, ajungand la 35% la nivel de tara. 2)

La sate, unde nu se putusera crea, din lipsa profesorilor, se prevedea pastrarea claselor

supraprimare pana cand devenenea posibila generalizarea gimnaziului unic.

Intr-adevar la Peretu, datorita lipsei de profesori, dar si de spatiu, nu s-a creat gimna-ziul unic si cele doua scoli au functionat in continuare cu ciclul comple de 7 clase pana la reforma din 1948. Pentru a intelege mai bine dinamica populatiei scolare in aceasa etapa,

dam mai jos tabelele urmatoare.

SCOALA PRIMARA MIXTA DE 7 ANI, NR. 1, INTRE ANII 1944 - 1948

Tabelul nr. 21

SCOALA PRIMARA MIXTA DE 7 ANI, NR. 2, INTRE ANII 1944 - 1948

Tabelul nr. 22

Urmarind cifrele din cele doua tabele putem sa facem unele precizari si anume:la Scoa-la nr.1, in clasa I,pe perioada cercetata observam ca numarul fetelor se apropie de al baie-tilor, dar scade la aproape 63% fata de totalul baietilor inscrisi pe scoala, iar la total pro- movati numarul fetelor scade sub jumatate fata de baieti. Este, de remarcat, ca acum apa-re prima fata absolventa a 7 clase, din totalul de 19. La Scoala nr.2 numarul fetelor este si

mai mic, putin peste jumatate inscrise in clasa I, aproape o treime la total inscrisi si putin

1) Ibidem, p. 31.

2) Constantin C. Giurescu si colab., op. cit., p. 346.

mai mult de un sfert la promovati,iar la absolventi sunt numai baieti. Daca facem o com-

paratie intre elevii celor doua unitati de invatamant vom vedea ca Scoala nr.2 (Scoala Ve-

che) are efectivele mult mai mici la toate rubricile, dar la absolventi are 26 de elevi fata de 19, cati sunt la Scoala nr. 1 (unde este si o fata absolventa). Cercetand aceste tabele a-vem impresia ca numarul elevilor inscrisi si promovati din cele doua scoli a crescut in a-ceasta vreme, dar aceasta crestere este aparenta, caci in realitate, din lipsa de spatiu, dar si a greutatilor razboiului, a secetei puternice din anii 1946-1947,care a cuprins toata tara,

multi copii nu s-au inscris la cursuri, iar cei inscrisi au frecventat sporadic. O parte din ei au fost nevoiti sa ajute pe parintii lor la muncile campului, sa creasca vitele, sa ajute in gospodarie, sa aiba grija de fratii mai mici, indeosebi fetele. Astfel, la Scoala nr. 1, frec-venta elevilor variaza intre 45% in anul scolar 1944-1945 si 71% in anul 1946-1947, iar la Scoala nr. 2, frecventa este cuprinsa intre 54% in 1947-1948 si 83% in 1946- 1947.

La Scoala nr. 1, frecventa baietilor variaza intre 55% in 1944-1945 s 89% in anul 1946-1947, iar la fete este cuprinsa intre 32% in 1944-1945 si 51% in 1946-1947, deci fetele frecventau putin mai mult de jumatat fata de numarul baietilor din acesti ani.

La Scoala nr. 2, baietii frecventau cursurile intre 57% in anul 1944-1945 si 73% in 1946-1947,iar fetele intre 40/ in 1947-1948 si 64% in 1944-1945. In ceea ce priveste pro-

centul de promovare situatia este urmatoarea: la Scoala nr.1 este de la 45% in 1944-1945 si 71% in 1946-1947, iar la Scoala nr. 2, intre 49% in 1947-1948 si 79% in 1946-1947.

Intre anii 1944- 1948 s-a folosit un nou tip de catalog, iar obiectele de studiu pentru

clasele I-VII sunt urmatoarele, in ordinea scrisa in catalog: citirea, gramatica si compune-rea, lecturi (recitari frumoase si teatru scolar), istoria, datoriile omului si ale cetateanului, respectul bunurilor publice, religia, matematica, stiintele naturale si stiintele agricole, fi-

zico-chimice, geografia, anatomia si higiena, deprinderi higienice, sport si gimnastica,de-

senul,scrierea frumoasa,practica agricola,gospodaria (fete),muzica, purtarea si frecven-

ta. 1) METODE DE INVATAMANT.

Metoda de invatamant este calea urmata de elev si de invatator, cu scopul ca elevul sa se formeze, atat prin activitatea indrumata de invatator cat si prin cea desfasurata in mod independent. ,,Invatatorul pentru a face pe copii sa inteleaga cu inlesnire diferite cunos-

tinte, poate sa procedeze in diferie moduri. Modul lui de procedare trebuie sa varieze du-pa gradul de dezvoltare intelectuala a scolarilor si dupa natura materiilor de invatamant,

altfel trebuie sa predam copiilor mici si altfel celor mai mari" 2) si se numeste metoda.

In prima jumatate a sec.al XIX-lea, in multe tari, inclusiv in Tarile Romane s-a folosit

in invatamant, ca metoda principala, metoda sau mai bine zis,,invatamantul lancasterian"

care era o combinatie de metode: metoda scriptolega sau analitico-sintetica (de a invata

scrierea si citirea literelor impreuna), invatamantul mutual (elevii cei mari ii invatau pe

cei mici sa scrie, sa citeasca si operatiile matematice), invatamantul pe grupe (fiecare e-

lev mai mare, numit monitor invata scolarii dintr-o grupa sau clasa). Pe langa invataman-

tul lancasterian au aparut, treptat si alte metode si principii noi, care s-au perfectionat in a

doua jumatate a sec. al XIX-lea si s-au folosit si in invatamantul din Romania. Acum s-a

dezvoltat invatamantul intuitiv, dupa inlocuirea alfabeului chirilic cu cel latin in scolile din tara noastra s-a folosit principiul fonetic,al insonarii, s-a generalizat metoda analitico-

sintetica, metoda explicatiei, s-a respectat tot mai mult in predare principiile didactice: de

1) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 38, dos. 72 din 1946 -

2) Petre Dulfu, Curs general de pedagogie, didactica, Auto-litografie de Dumitru

Dumitrescu, p. 14

la simplu la compus, de la usor la greu, de la cunoscut la necunoscut. Aceste metode si

principii s-au generalizat in invatamantul romanesc la inceputul secolului XX si indeo-sebi, dupa marea unire a tuturor provinciilor romanesti la patria mama, din anul 1918.

Marindu-se durata invatamantului primar de la 4 clase la 7 clase obligatoriu prin le-

gea din 1924, au aparut noi obiecte de invatamant si implicit noi metode si procedee de predare-invatare pe langa cele folosite.Ca metode verbale se folosesc povestirea sau na-

ratiunea, explicatia, exercitiul, iar ca metode intuitive sunt observatia, demonstarea, com-paratia. Datorita existentei lotului scolar sau a gradinii invatatorii si elevii au posibilitatea

de a folosi noi metode de invatamant,de exemplu, legarea teoriei de practica, fie prin lu-crari practice pe lotul scolar, fie in gradina, la scoala sau acasa, prin care cunostintele in-vatate in clasa sunt puse in practica si consolidate, mai ales de catre baieti. De asemenea, fetele isi consolidau cunostintele la obiectul gospodarie,prin diverse cusaturi, crosetat sau impletit.

In perioada 1924-1948 a crescut an de an nu numai numarul elevilor inscrisi, dar si al

invatatorilor,incat la clasele I-IV s-a ajuns, in linii mari, ca fiecare clasa sa aiba un invata-

tor, fapt ce va usura munca educatorului, dar si a scolarilor, caci pot folosi la maximum timpul orei pentru insusirea si consolidarea cunostintelor. De asemenea, majoritatea copi-

ilor au manuale si astfel lucrul cu cartea va contribui la intelegerea cunostintelor predate, iar citirea expresiva insotita de explicatiile invatatorului, de prezentarea materialului intu-

itiv, de desprinderea ideilor principale din lectie il va obisnui treptat, pe scolar sa studieze

singur, independent un text si modul cum sa invete dupa manual. Munca de memorare a

fost asociata cu cea de intelegere a textului. Copiii,sub indrumarea dascalului, vor analiza si interpreta continutul temei lecturate, bazandu-se si pe materialul intuitiv din manual sau din dotarea scolii.

La nivelul tarii noastre, multe cadre didactice din scoli, dar si pedagogi sau psihologi au facut diferite cercetari pentru a cunoaste mai bine procesul de invatare, ce metode se pot folosi pentru a avea rezultate si a raspunde cat mai corect la lectie. Aceste cercetari au

fost folosite in scolile din Romania, impreuna cu noile metode propuse in alte tari, atat in

aceasta perioada, dar si dupa 1948.

Toate aceste metode au diferite calitati si de aceea este bine ca invatatorul sa le folo-seasca fie separat, fie combinat, tinind cont de particulariatile de varsta ale elevilor, de ni-

velul cunostintelor si al deprinderilor, de obiectul ce se va preda pentru a obtine rezultate-

le cele mai bune intr-un timp cat mai scurt. Cunostintele obtinute prin activitate sunt in-corporate in personalitatea copilului si ajuta la dezvoltarea acestuia sub toate aspectele.

Dintre metodele de control ale activitatii si comportarii elevilor,folosite in aceasta vre-

me amintim: chestionarea orala, lucrarile scrise si lucrarile practice, examenele. Metodele se perfectioneaza si ele impreuna cu sistemul de invatamant, in functie de specificul obi-ectului de predat, dar si de scopul educatiei, de etapa de dezvolare in care se afla socie-tatea noastra.

Dupa inlaturarea invatamantului lancasterian sau monitorial prin legea asupra in-structiuni din 1864 in tara noastra s-a introdus sistemul de invatamant pe clase si lectii,

care avea o traditie de sute de ani, iar materia a fost repartizata pe discipline scolare, pe capitole,pe teme care pot fi predate in timp de o ora (mai precis, 5o de minute) tuturor elevilor dintr-o clasa,care au aceeasi varsta si aproximativ acelasi nivel de cunostinte. Din cauza lipsei de cadre didacice si dupa 1864,multe scoli, mai ales la sate, au avut un singur invatator care preda la toate clasele,fapt ce a determinat mentinerea sistemului monitori-al, cu unele imbunatatiri, pana dupa anii 1880, cand a fost inlocuit cu invatamantul

intuitiv.

Marindu-se, intre timp, numarul invatatorilor, multi dintre ei absolventi ai scolilor pri-mare, folosesc tot mai mult lectia ca forma de organizare a procesului de invatamant. In acest fel lectia este activitatea desfasurata de elevi sub indrumarea invatatorului (nu a mo-nitorului ca pana acum), prin care isi insusesc o tema (lectie) din programa scolara, intr-un timp limitat (in scoala noastra, 5o de minute).

Fiind o activitate complexa, in care trebuie sa se imbine armonios toate elementele procesului de invatamant, lectia a deveni de mult timp obiect de studiu al pedagogilor, in

vederea perfectionarii ei, atat din tara noastra, cat si din alte tari. O lectie este o unitate,

dar este alcatuita din mai multe activitati, din mai multe momente sau etape. Pedagogii s-

au straduit sa gaseasca un model de structura a lectiei, adica sa arate etapele prin care ar trebui sa treaca desfasurarea oricarei lectii, de la orice obiect, spre a se asigure obtinerea unor rezultate bune. Asemenea modele au elaborat I. A. Comenius, I. H. Pestalozzi, O.

Decroly si altii. O larga raspandire a avut-o structura propusa de I. F. Herbart, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Acesta a sesizat faptul ca exista o anumita lege a invatarii ,,care se

compune dintr-un sir de etape: percepere, intelegere, fixare, aplicare, ce trebuiesc cu ne-cesitate respectate, dupa el, in cadrul oricarei lectii" 1) Herbart considera ca orice lectie, indiferent de obiecul de invatamant si de scopul urmarit, trebuie sa treaca neaparat prin urmatoarele ,,trepte formale": a) claritatea (expunerea temei noi de invatator); b) asocie-rea (stabilirea de asemanari si deosebiri intre cunostintele noi si cele insusite anterior); c) sistemul (evidentierea cunostintelor esentiale, sistematizarea lor); d) metoda (aplicarea in practica a cunostintelor prin rezolvari de probleme, exercitii, lucrari practice).

Un elev al lui Herbart, pedagogul german Wilhelm Rein a completat structura lectiei

herbartiene, adaugand la cele 4,,trepte formale"inca una si a reformulat denumirea celor-

lalte. Conform indicatiilor lui Rein, o lectie ar avea 5 trepte (momente): a) pregatirea (o conversatie cu elevii care sa asigure insusirea noului material); b) predarea (transmiterea

noului material); c) asocierea (relevarea elementelor comune din cadrul materialului nou,

precum si dintre acestea si cunostintele mai vechi ale elevilor); d) generalizarea (formula-

rea unor notiuni noi, definitii, reguli, legi); e) aplicarea (explicarea unor fenomene noi pe baza cunostintelor insusite, rezolvari de probleme, exercitii, lucrari practice) 2)

Aceasta structura a lectiei a fost adoptata in invatamantul romanesc la inceputul sec.

al XX - lea, dar s-a generalizat mai ales intre anii 1924 - 1948. Asa a fost inradacinat in

practica scolii romanesti formalismul unui model unic al lectiei, instituirea unu schema-tism riguros in latura organizatorica si metodica a lectiei. Unii pedagogi au respins aceas-ta parere ca orice lectie, de la orice obiect trebuie sa treaca printr-un numar de etape fi-xe.Cu timpul, practica pedagogica a dovedit ca ,,treptele formale" erau o creatie artificia-la, care impiedica obtinerea unui randament maxim la lectie. Cadrul didactic era preocu-pat sa respecte aceste ,,trepte" nu urmarea accesibilitatea cunostintelor pentru elevi, ci a-daptarea fortata a lectiei la schema didactica respectiva.,,Cu toate criticile aduse didacticii

herbartiene si neoherbartiene, practica scolara nu a reusit inca multa vreme,chiar dupa re-

forma invatamantului din 1948,sa depaseasca pe deplin neajunsurile unei anumite tendin-

te de sablonizare si rigiditate in structurarea etajelor lectiei". 3)

1) Ioan Cerghit si colab. Perfectionarea lectiei in scoala moderna,Edit. did. si ped.

Bucuresti, 1983, p. 109.

2) Petre Dulfu, op. ci., p. 17 - 19.

3) Ioan Cerghit si colab., op. cit., p. 110.

MANUALE SCOLARE

Manualul scolar este cartea in care materia unui obiect de invatamant este prezentata in spiritul cerintelor didactice.Manualul dezvolta temele precizate in programa scolara,la fi-

ecare obiect de studiu, pentru fiecare clasa. In mod obisnuit manualele sunt elaborate pe obiecte de invatamant si pe clase.Sunt insa cazuri cand un manual cuprinde materia pe ca

re elevii o vor studia succesiv in doua, mai rar in trei clase.In scolile primare de orice fel, fie publice, fie particulare, nu se pot introduce alte manuale decat cele aprobate de mini-ster. 1)

Dupa adoptarea legii invatamanului din 1924, Ministerul Instructiunii prin Secretaria-tul Consiliului Permanent a publicat in Monitorul Oficial un tablou cu manualele aproba-te in sesiunea anului 1924, cu indicatia ca sunt valabile si se pot introduce in scolile pri-mare din toata tara si manuale cu aprobari anterioare, al caror termen de 5 anii n-a expirat inca. Iata aceste carti:

,,1) Gh. N. Costescu - Abecedar, partea I si II, Cls.I primara urbana si divizia I rurala;

2) Petre Dulfu si Florian Cristescu - idem;

3) A. Lupu Antonescu, Florea Dumitrescu, G. Niculescu si I. G. Saru - Citire, anii I si II

din divizia III rurala;

4)A. Lupu Anonescu, I. G. Saru si G. Niculescu - gramatica, cls. III si IV urbana;

5) A. Lupu Antonescu, Dima Cristescu si N. Ionescu - gramatica, div. III rurala,an.I-II.

6) Fl. Dumitrescu, N. Ionescu si G. Niculescu - aritmetica, cls. I-II-III-IV urbana;

7) P. R. Tudoran si S. Spulberanu - aritmetica, cls.I-IV urbana s divizia I-III rurala:

8) Gh. N. Costescu, I. Ghiata si I. Cioranescu - geografia Romaniei si geografia conti-nentelor, cls. III urbana, divizia III rurala;

9) Hariton Constantinescu si Radu Popescu - geografia judetului Teleorman, cls. II urba-na si divizia II rurala;

10) Florian Cristescu - geografia judetului Teleorman, cls. II urbana si divizia II rurala,

anul I.

11) P. Dulfu, Dima Cristescu si Florian Cristescu - geografia Romaniei, clasa III urbana si divizia III rurala si geografia continentelor, cls.IV urbana si divizia III rurala, anul I.

12) Gh Antonescu - caligrafie - cls.I-IV urbana si diviziile I-III rurala.

13) Gh. N. Costescu si Ion Cioranescu - idem. 2)

Treptat o parte din aceste manuale isi pierd valabiltatea si sunt retrase, fiind inlocuite

cu altele noi. In general, aceste carti sunt scrise de revizorii din judetul respectiv, mai rar

din judetele limitrofe si sunt valabile 5 ani, cu aprobarea Secretariatului Miniserului. Iata

ce manuale se foloseau la scolile din Peretu in anul scolar 1933-1934, la clasele I-IV:

Clasa I: abecedar - N. Ceausanu; arimetica - N Ceausanu si Nada.

Clasa a II-a: citirea - Petre Dulfu; aritmetica - C. Gidea; geografia - Florian Cristescu;

Caligrafie - N. Ceausanu.

Clasa a III-a: citirea - P. Dulfu; aritmetica - Petre Ghiata; geografia - Gh. N. Costescu;

gramatica - Gh. I Chelaru si caligrafia - N. Ceausanu si Nada.

Clasa a IV-a: citirea - P. Dulfu; aritmetica - B. Paladi; geografia- Gh. N. Costescu;gra-

matica - Radu Popescu si caligrafia - N. Ceausanu si Nada". 3)

Cativa ani mai tarziu, in anul scolar 1939 - 1940 existau in scolile noastre urmatoare-le manuale tot la clasele I -IV:

Clasa I: abecedar (partea I-a si a II-a) - Petre Dulfu si Ion Ghiata

1) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924

2) Monitorul Oficial, nr. 170 din 7 august 1924.

3) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 28, dos.44/1933 -1944,f.25.

Clasa a II - a: citirea - S. Spulbereanu; aritmetica - P. Dulfu, C Georgescu, Ion Ghiata;

geografia - Florian Cristescu; caiet de desen dupa natura - W. Hegel, C. Teodorescu si I.

I. Teodorescu si caiet de caligrafie - Stefan Negulescu.

Clasa a III - a: citirea - P. Dulfu, I. Chelaru, I. Ghiata; gramatica - P. Garboviceanu,

Gh. Chelaru, I Ghiata; geografia - P. Dulfu, Dima Cristescu, Florian Cristescu; aritmetica

P. Dulfu, C. Georgescu, Ion I. Teodorescu; desen - W. Hegel, C. Teodorescu si Ion I. Te-

odorescu, G. Simionescu.

Clasa a IV - a: citirea - P. Dulfu, Gh. I. Chelaru, dr. A. Gradinaru, Ion Ghiata; grama-tica - Gh. N. Costescu, G. C. Ionescu, Radu Popescu;aritmetica - P. Dulfu, C. Georgescu

si Ion Ghiata; desen - F. Ilioasa, S. Spulbereanu; caligrafia - C. Teodorescu". 1)

Manualul este folositor atat elevilor cat si cadrelor didactice.Pe elevi ii ajuta sa-si in-suseasca noi cunostinte, sa-si fixeze bine materialul explicat de invatator, sa-si formeze priceperi si deprinderi. Elevii folosesc manualul atat in activitatea indrumata de cadru di-

dactic, cat si in activitatea lor independenta din clasa si de acasa, spre a repeta materia, a rezolva exercitii,probleme, a scoate idei principale. Deoarece in manual sunt cuprinse cu-

nostintele de baza dintr-o disciplina, elevul il va consula ori de cate ori simte nevoia sa-si

improspateze acele cunostinte. Chiar denumirea de manual indica finalitatea acestei carti:

elevul sa-l aiba in mana cat mai des .

MATERIAL DIDACTIC

In articolul 162 din legea invatamanului aprobata in anul 1924 se preciza ca ,,toate co-

munele sunt datoare.sa inzestreze scolile cu material didacticsi a plati sumele necesa-

re pentru cheluielile marunte de cancelarie si a procura registrele si imprimatele obligato-rii". 2) Daca pentru cheltuielile de cancelarie si pentru registre matricole, cataloage, con-

dici de prezenta si alte imprimate obligatorii erau prevazute anumite sume din oficiu in bugetul primariei locale pentru cele 2 scoli, pentru material didactic sumele alocate au fost foarte mici sau nu erau trecute deloc. Din aceasa cauza in perioada 1924 - 1948, desi

se prelungise durata invatamantului de la 4 la 7 clase primare,dotarea cu materialul didac-

tic necesar nu s-a putut realiza din lipsa sumelor din buget, aruncandu-se vina pe greutati-

le provocate de criza economica din 1929 - 1933 sau de razboiul din 1941 - 1945 si apoi

seceta din 1946-1947.In adresa Scolii nr.2 catre primaria locala se cerea alocarea unei su-

me de bani pentru a se procura material didactic,deoarece cel existent este vechi din 1900

si uzat. Directorul, prin adresa din noiembrie 1933, arata ca scoala pe care o conduce are

urmatorul material didactic destul de uzat si cere sa se prevada in buget sumele necesare

inlocuirii si completarii materialului invechit.

,,8 harti pentru studiul geografiei, din care 2 harti cu Romania, 2 harti cu Europa si 4 harti

despre celelalte continente, destul de uzate;

28 de tablouri pentru studiul istoriei din cele 31 cate au fost la inceput;

29 de tablouri pentru studiul stiintelor naturale si ale anatomiei;

6 tablouri pentru studiul religiei:

un sistem metric;

aparate de experiente si intuitie directa;

o masina de calcul in stare buna". 3)

1) Idem, pachet 29, dos.42 din 1939 - 1940, f. 234.

2) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

3) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, pachet 28, dos. 44 din 1933 -

1944, f. 46.

Primaria, asa cum am aratat mai inainte, a raspuns ca nu are banii necesari in buget si nu poate procura alt material didactic.

In aceasta perioada si Scoala nr. 1 avea cam acelasi material didactic, dar ceva mai nou, obtinut dupa anii 1909.

STRUCTURA ANULUI SCOLAR.

Articolul 62 din legea instructiunii din 1924 prevedea ca,,anul scolar incepe la 15 sep-tembrie si se incheie la 10 iulie. Numarul total al zilelor de vacanta, impreuna cu dumini-

cile si sarbatorile bisericesti si nationale nu va trece de 150. Sarbatorile bisericesti si nati-

onale se vor fixa prin regulament. Inspectorii regiunilor respective vor putea acorda va-

cante regionale, dupa trebuintele localitatilor; la aceste scoli insa, lectiile se vor prelungi

cu atatea zile, cat a tinut vacanta regionala". 1) Clasele I-IV vor functiona tot anul scolar,

iar la clasele V-VII complementare de la scolile rurale ,,anul scolar va dura cel putin 5 luni, de preferinta lunile de iarna, de la 1 noiembrie pana la 15 martie, cu lectii zilnice, . iar in celelalte luni ale anului scolar, elevii vor fi adusi cel putin 6 ore pe saptamana spre a-si continua invataturile si lucrarile practice din epocile respective"(art.63). 2)

Anul scolar era impartit in 3 trimestre astfel: trimestrul I cuprindea lunile septembrie,

(din a doua jumatate), octombrie, noiembrie si decembrie, urmeaza vacanta de iarna intre

23 decembrie si 8 ianuarie;trimestrul al doilea dureaza in lunile ianuarie, februarie,mar-

tie si aprilie, urma apoi vacanta de primvara, in luna aprilie, care dura 8 zile, dar nu era fixa din cauza Pastelui; trimestrul al treilea cuprindea lunile mai si iunie, iar in luna iulie avea loc examenul de absolvire.Vacanta de vara era intre 10 iulie-14 sepembrie. Exceptii au facu anii scolari 1943 - 1944, cand trimestrul III nu s-a mai facut din cauza razboiului si anul s-a incheiat la 8 aprilie,iar in anul scolar 1944-1945, cursurile au inceput la 1 oc- tombrie, tot din acelasi motiv.

ORARUL

In perioada 1924 - 1948 scolile din Peretu au fost nevoite, din lipsa de spatiu, sa func-

tioneze cu un orar pe jumatati de zile si pe ore intregi la toate clasele, cu exceptia anilor cand elevii de la clasele supraprimar, fiind putini, erau comasati intr-o clasa toti sau une-

ori doar clasele VI - VII impreuna. La toate scolile primare urbane si rurale numarul ore-

lor de lectii pentru scolarii claselor I-II va fi de 24 ore pe saptamana, adica 4 ore pe zi, iar pentru clasele III-IV de 28 de ore, adica in 2 zile cate4 ore si in 4 zile cate 5 ore. Numarul orelor de lectii teoretice si indeletniciri practice pentru clasele V - VII a scolilor din co-munele urbane va fi de la 12 la 24 pe saptamana. Lectiile se tin tot anul scolar. La scolile din comunele rurale, anul scolar va dura cel putin 5 luni, de preferinta lunile de iarna, cu lectii zilnice, iar numarul de ore va varia de la 20 - 24 pe saptamana, dupa numarul inva-tatorilor. 3)

NOTAREA ELEVILOR. RECOMPENSE SI PEDEPSE.

Referitor la notarea elevilor legea din 1924 preciza ca ,,raspunsurile scolarilor la obi-ectele de studiu si la dexteritati se apreciaza cu cifre rotunde, fara fractiuni, cu numerele

1) Monitorul Oficial, nr 161 din 26 iulie 1924.

2) Ibidem.

3) Ibidem.

de la 1 la 10, avand urmatoarele intelesuri: 1, 2, 3 si 4 rau, 5 si 6 mediocru, 7 si 8 bine, 9 si 10 foarte bine. Notele se inscriu in catalog, la rubricile fiecarei materii, atat dupa ras-

punsurile orale ale scolarilor, cat si dupa lucrarile in scris, teme, probleme. In aceasta pe-

rioada la fiecare obiect se pune o singura nota,fara data. De asemenea, se pun note la pur- tare si frecventa. La purtare, toti elevii, au cate o nota pe trimestru, cuprinse intre 1 si 10,

cu urmatoarele intelesuri; 1, 2, 3 si 4 rea, 5 si 6 de mijloc, 7 si 8 buna, 9 si 10 foarte buna.

Afara de aceasta, fiecare elev, va avea o nota pe an la frecventa, ce se calculeaza ast-

fel: nota 10 elevului care in tot anul nu are nici o absenta nemotivata; nota 9 pentru 1-10

absente nemotivate in tot anul scolar, indiferent daca a fost amendat sau nu; nota 8 pentru

11 - 20 absente nemotivate; nota 7 pentru 21 - 30 absente nemotivate; nota 6 pentru 31 -40 absente nemotivate;nota 5 pentru 41 - 55 absente nemotivate; nota 4 pentru 56 - 80 ab

sente nemotivate; nota 3 pentru orice numar mai mic de 80 de absente nemotivate.

Ca recompense, elevii foarte buni la invatatura si disciplina, primesc diplome, menti-uni, premii in bani sau carti, erau laudati in fata clasei sau a parintilor

Elevii care nu invatau, erau indisciplinati sau lipseau de la cursuri, erau pedepsiti. Da-ca unii elevi vor lipsi 3 zile nemotivat, directorul inainteaza o lista cu cei care au absentat

catre comitetul scolar.Acest comitet cheama parintii copiilor care au lipsit prima oara si le atrage atentia ca se expun la pedepse, daca nu trimit copiii la scoala. In cazul in care unii elevi absenteaza in continuare, comitetul scolar inainteaza perceptorului lista pentru incasarea amenzilor prevazuta de lege.

In caz de indisciplina, legea interzicea invatatorilor sa aplice pedepse degradante ca:

punerea in genunchi,tragerea de par, palmuirea, bataia cu nuiaua etc. Pedepsele se aplicau

tinand cont de gravitatea faptei incepand cu: mustrarea elevului in particular sau in fata clasei, sederea in picioare, in clasa, intre un sfert si o jumatate de ora, oprirea de a merge

acasa la pranz si indemnarea de a copia o lectie sau tema; nota rea la purtare. Pedepsele corporale sunt total interzise iar invatatorul ca le va aplica va aspru pedepsit.

EXAMENUL DE ABSOLVIRE.

Scoala primara cuprinde 7 clase, de cate un an fiecare. Promovarea elevilor dinr-o clasa in alta se va face pe baza mediilor, la fiecare obiect media minima de trecere este de 5.La sfarsiul celor 7 clase se va da examen de absolvire a invatamantului primar. Certifi-catele de absolvirea cursului primar se vor libera numai elevilor care au terminat cele 7 clase primare si au reusit la examenul de absolvire. Pana la completarea scoalelor primare

cu 7 clase, actualele scoale primare vor libera certificat de absolvire a 4 clase primare, ca si in trecut, iar elevii care vor obtine aceste cerificate, nu mai sunt supusi obligativitatii frecventarii ultimelor 3 clase ale invatamantului primar. Scolarii care au trecut cu succes prime le 4 clase,pot continua instructiunea intr-o scoala secundara teoretica sau practica, obtinand adeverinta de terminarea celor 4 clase, valabila numai pentru inscrierea in ase-menea scoala. Ei raman supusi obligativitatii invatamantului si sunt datori sa termine cel putin 3 clase in scoala in care s-a inscris. In cazul cand se retrag din scoala inainte de ter-minarea celor 3 clase secundare, sunt obligati sa frecventeze ultimele clase corespunza-toare ale scoalei primare pana la absolvirea invatamantului primar sau implinirea varstei de 16 ani.

Se socotesc absolventi ai invatamantului primar si se bucura de toate drepurile recu-

noscute de legi,numai acei elevi care au trecut cu succes programul complet al celor 7 ani ai scoalei primare, asa cum e prevazut in aceasta lege. Copiii care termina invatamantul primar al scoalei la care urmeaza si obtin certificatul de absolvire a 7 clase obligatorii ale

scolii primare, inaine de varsta de 16 ani, sunt scutiti de ceilalti ani obligatorii de invata-

mant. Reprezentantii legali ai caror copii nu se prezinta la examenul de absolvire a scoa-

lei primare, fara motiv valabil, vor fi impusi la o amenda de 500 de lei, iar copiii vor con-tinua a fi supusi valabiliatii pana la varsta de 16 ani. Deoarece in aceasta perioada au ab-

solvit putini elevi 7 clase primare, la examenul de absolvire se stabilea o scoala ca centru

de examen, unde participau si elevii de la scolile invecinate. Comisia era formata din in-vatatorii care au pregatit acei elevi, din directorul scolii unde se tinea examenul si revizo-rul scolar sau un delegat din partea Revizoratului. Examenul dura atatea zile cat era nece-

sar, tinand cont de numarul candidatilor, iar probele erau orale si scrise la limba romana si aritmetica. Se considera absolvent acel elev care avea cel putin nota 5 la fiecare proba

in parte. Cei respinsi puteau sa mai participe la o a doua sesiune in luna august, in acelasi an scolar.

Intre anii 1924 - 1948 la Scoala nr. 1 au absolvit 7 clase 100 de elevi din care o fata,

iar la Scoala nr. 2 au absolvit 50 de scolari, toti baieti. In total la cele 2 scoli din Peretu au

absolvit scoala primara de 7 clase 150 de elevi din care o fata. Unii din acesti absolventi

au ramas acasa, deoarece parintii lor n-au avut posibilitati materiale sa-i trimita la alte

scoli, devenind agricultori, mici mestesugari sau crescatori de animale. O parte din ei au

continuat sa frecventeze alte scoli si au ajuns medici, ofiteri, functionari, iar cativa au de-

venit invatatori si au functionat apoi la scoala din Peretu: Stanciu Alexandru, Bacanu Georgeta, casatorita Patrascu, Bacanu Elena, casatorita Vasui etc.

CADRELE DIDACTICE DE LA SCOLILE DIN PERETU INTRE ANII 1924 -1948

Daca pana in anul 1924 la scolile din Peretu au functionat 2-3 sau 4 invatatori, mai ales

din 1905, dupa 1924 numarul cadrelor didactice a crescut mereu, ajungand in anul scolar

1947-1948, la 14 invatatori. Dintre dascalii care au avut o activitate bogata, atat la clasa,

cat si extrascolara, care au functionat o perioada indelungata, amintim in primul rand pe

sotii Elena si Petre Stroescu si ginerele lor, Ionita Popescu.

Elena Stroescu a functionat pana in anul 1929 cand, dupa 40 de ani de munca pe ogo-rul scolii, a iesit la pensie, timp in care a modelat atatea generatii la scoala de baieti, dar si la scoala de fete, activand intens si in diverse activitati in afara clasei.

Petre Stroescu, dupa ce a fost revizor scolar clasa a II -a pana in anul 1921, a revenit ca director si a iesit la pensie in 1930. In acest timp si-a continuat bogata activitate cu re-

alizari pe toate planurile: profesionala, obsteasca, culturala, economica.

Alaturi de acesti destoinici invatatori au muncit, pentru scurt timp, doua fiice ale lor:

Cornelia Stroescu, casatorita Pleniceanu si stabilita la Turnu Severin si Viorica Stroescu,

casatorita Bratu si domiciliata la Rosiorii de Vede, ambele absolvente ale scolii normale.

Un alt invatator, ce a activat si in perioada precedenta, a fost Ionita Popescu care, din

1923, conform ordinului nr. 119.530 al Revizoratului scolar a fost numit director la Scoa-

la nr. 2, iar dupa pensionarea lui Petre Stroescu a fost numit director la Scoala nr. 1. Aici

a functionat pana in 1938, cand se pensioneaza dupa o indelungata activitate la scoala din

Peretu, unde multa vreme a condus si scoala de adulti.

Pe langa acesti invatatori mai in varsta au muncit multi invatatori tineri, fie din locali-

tate,fie din alte parti,unii din ei ramanand definitiv in aceste scoli. Dintre invatatorii tineri

amintim pe cei care au activat si s-au remarcat in aceasta perioada.

Emanoil Dimancescu, nascut la Peretu, pe 16 februarie 1896, este fiul preotului Barbu Dimancescu. A absolvit scoala normala si a intrat in invatamant la 1 noiembrie 1918, desfasurandu-si activitatea mai ales la scolile din Peretu, iesind la pensie in 1948.

Petre Chitu s-a nascut la 25 noiembrie 1901 in Peretu, a terminat cursurile scolii nor-

male in 1919 si din acel an a functionat la Scoala nr. 1 din din satul natal. Intre anii 1938-

1948 a fost director la aceeasi scoala dupa care s-a pensionat pe caz de boala in 1948, a-

vand de la nastere unele probleme de sanatate.

Alexandru St. Dimancea este tot din Peretu,fiind nascut la 13 aprilie 1903 si dupa ab-

solvirea scolii primare a urmat scoala normala de baieti din Alexandria - Teleorman. A functionat la cateva scoli din judetul Bihor,inclusiv in Oradea, iar pentru activitatea sa de-osebita a fost numit subinspector in plasa Marghita, acelasi judet. In anul 1940, in urma cedarii N-V Transilvaniei catre Ungaria, prin Dictatul de la Viena din 30 august, Alexan-dru Dimancea s-a refugiat cu familia la Peretu, unde erau parintii si a functionat un timp la scoala din localitate.Dupa razboi s-a reintors la Oradea,unde a ramas definitiv.

Ilie Georgescu s-a nascut in 28 iulie 1907, in orasul Alexandria, unde a urmat scoala primara, iar apoi a urmat cursurile scolii normale de baieti din localitate pe care o absolva

in 1926. La Peretu a functionat la Scoala nr. 2, din anul 1929, fiind remarcat ca un bun in-vatator de Petre Stroescu si propus din anul urmator ca director,activand in aceasta functie timp de 18 ani. Impreuna cu Petre Stroescu si alti intelectuali ai satului au infiintat o revista de culturalizare a satenilor, numita ,,Spre Lumina" editata de cercul culural ,,Lu-ceafarul" din localitatea noastra. Aceasta revista a fost tiparita timp de 7 luni si au aparut 7 numere. Primul numar a fost aparut in decembrie 1930, in care, printre alte articole, Pe-tre Stroescu a publicat o scurta monografie ce cuprinde cateva date despre sat, comple-tand pe cele scrise deja in anul 1912.Din lipsa de fonduri si neavand unde desface (vinde) revista, la cateva luni de la aparitie si-a incetat activitatea.

Natalia Ionescu, casatorita cu Ilie Georgescu este din Peretu si s-a nascut la 28 septem brie 1908, unde a terminat scoala primara. A urmat cursurile scolii normale de fete de la Turnu Magurele - Teleorman, pe care a absolvit-o in 1928. La scurt timp s-a titularizat la Scoala nr.2 din Peretu,unde a functionat cu sotul sau pana in 1948,avand o bogata acti-vitate la clasa, dar si in afara scolii. Ministerul Educatiei Nationale ii rasplateste perfor-mantele sale profesionale si in septembrie 1947 ii acorda gradatia de merit. Iubea literatu-ra, muzica, deseori canta la vioara si cauta ca toate acestea sa le impartaseasca fiilor satu-

lui. Asa a devenit un pasionat animator cultural care stia sa conduca diverse serbari scola-

re, fie in cursul anului, fie la sfarsitul anului scolar. Personalitate puternica si bine pregati

ta, uimea superiorii veniti in inspectie prin ineditul asociatiilor in metodica sa de predare.

Georgescu Stelian, nascut la Peretu la 10 aprilie 1909 este absolvent al scolii normale

de baieti din Alexandria si in aceasta perioada, prin detasare ajunge la scoala din satul na-tal, unde isi va desfasura activitatea, mai ales dupa 1940. S-a casatorit cu Elisabeta Costa-chescu, nascuta la Pitesti, la 28 septembrie 1910 (mama ei era din Peretu, fiind fiica preo-tului Nae Alexandrescu,de la biserica Sf.Gheorghe).A absolvit scoala mormala din Pitesti si a intrat in invatamant la 10 octombrie 1930,iar dupa cativa ani a venit definitiv la Peretu.

Oprea Alexandru este din Peretu, nascut la 6 mai 1910, a terminat scoala normala de la Alexandria-Teleorman in 1931, dupa care satisface serviciul militar intre anii 1931-

1932, cu gradul de sergent. Intra in invatamant in 1933 si functioneaza la cateva scoli in plasa Huedin, judetul Cluj, apoi in judetul Soroca si ajunge la scoala din Peretu in anul 1941. S-a casatorit in 1949 cu Iliescu Ioana, tot din Peretu, nascuta la 12 februarie 1910

si absolventa a scolii normale, dar fara examenul de diploma. Oprea Ioana a functionat o

perioada ca invatatoare la cele 2 scoli din satul natal, apoi a fost transferata ca educatoare

la gradinita din localitate.

Georgescu Grigore este fratele mai mic al lui Georgescu Stelian si s-a nascut pe 11 martie 1912, fiind si el absolvent al scolii normale din Alexandria in anul 1930. Debutul

in invatamant il face in 1931, ajunge la scoala Cornesti, judetul Cluj si este detasat la Pe-

retu de la 1 septembrie 1940. S-a casatorit la 31 octombrie 1937 cu Matei Ioana, nascuta

la 15 august 1914, in satul Surdulesti, comuna Mirosi, judetul Arges, fiind absolventa a

scolii normale de fete din Turnu Magurele. A activat la cateva scoli din judetul nostru si

s-a stabilit definitiv la scoala Peretu din 1941.

Aurel Gheorghiu, nascut la 15 aprilie 1909, la Alexandria, unde a absolvit scoala nor-

mala, iar la Peretu a ajuns din 1927 si a functionat cu unele intreruperi pana in 1941.

Andrei Marin este din satul vecin, Albesti si s-a nascut la 26 aprilie 1914 si a fost ab-solvent al scolii normale din Alexandria. S-a casatorit la 15 septembrie 1935 cu Paula Costachescu, nascuta la Pitesti, la 9 iunie 1912, fiind sora cu Elisabeta Costachescu, casa-torita Georgescu. A absolvit scoala normala din orasul natal, iar dupa casatorie s-au stabi-lit definitiv in satul Peretu.

Patrascu Marin s-a nascut la Mavrodin, Teleorman, la data de 20 ianuarie 1913 si a ab-

solvit scoala normala de baieti din Alexandria. Prin casatoria cu Bacanu Georgeta din Pe-

retu,nascuta la 1 mai 1917 si absolventa a scolii normale de fete din Turnu Magurele s-au

stabilit la Peretu si au functionat la scolile din localitate

Toti acesti invatatori care s-au stabilit definitiv la Peretu,alaturi de alti colegi ai lor ca-

re au functionat mai mult sau mai putin la scolile de aici au depus eforturi mari ca sa atra- ga la cursuri cat mai multi copii, sa-i invete carte, sa mearga mai departe la alte scoli pen-tru a deveni buni cetateni, buni meseriasi, oameni bine pregatiti in orice domeniu.

PARTICIPAREA INVATATORILOR SI A FOSTILOR ELEVI AI SCOLII DIN

PERETU LA CEL DE - AL DOILEA RAZBOI MONDIAL 1941 - 1945

Dupa primul razboi mondial, Germania, Italia si Japonia, nemultumite de prevederile

pacii de la Paris, din anii 1919-1920, au incheiat o intelegere, numita ,,Axa Roma-Berlin-

Tokio" in 1936-1937, prin care incercau sa cucereasca lumea. Daca Japonia dorea sa ocu-

pe intregul bazin al Oceanului Pacific,Italia, dar mai ales Germania,doreau sa stapaneasca

inreaga Europa, dar si alte tari din celelalte continente. Atacarea Poloniei la 1 septembrie 1939 de catre Germania si declaratia de razboi a Frantei si Angliei impotriva Germaniei de la 3 septembrie 1939 au constituit inceputul celei de-a doua conflagratie mondiala.

Romania, desi s-a declarat neutra, fiind in apropierea teatrului de lupta a hotarat sa ia unele masuri de aparare,mobilizand si o parte din rezervisti. Printre acestia au fost si une-

le cadre didactice, care avand gradul de ofiteri in rezerva, si-au continuat de fapt activita-tea extrascolara, indeplinind cu daruire ordinele primite pentru pregatirea militarilor din subordine pentru apararea fruntariilor tarii. Alaturi de alti invatatori si cei de la scolile din Peretu au participat in anii 1939-1940 la aceste concentrari si manevre si anume:Patrascu Marin, intre 26 martie - 12 mai si 29 iunie - 2 decembrie 1939;Emanoil Dimancescu avea gradul de sublocotenent si a fost concentrat intre 29 decembrie 1939 si 1 februarie 1940;Grigore Georgescu intre11 septembrie 1939 si 15 februarie 1940;Aurel Gheorghiu intre 28 octombrie 1939 - 6 mai 1940 si Ilie Georgescu intre septembrie 1939 si aprilie 1940.

In primavara anului 1940 Germania ocupa 6 tari din vestul Europei,inclusiv Franta, iar Romania a ramas singura, fara aliati.La 26 iunie 1940, in urma ultimatumului prezen-tat guvernului roman de catre guvernul sovietic si acceptat de Romania,teritoriul dintre Prut si Nistru,numit Basarabia si partea de nord a Bucovinei si tinutul Hertei au intrat in componenta U.R.S.S.

In urma Dictatului de la Viena, din 30 august 1940, Romania, obligata de Germania,

a cedat Ungariei partea de N-V a Transilvaniei, iar Bulgariei sudul Dobrogei. Cu hotarele

micsorate si cu guvernarea compromisa a regelui, Carol al II-lea, Romania nu a mai avut

de ales si din toamna anului 1940 a trecut de partea Germaniei, la conducere fiind genera-

lul, Ion Antonescu.

Pentru a subordona cat mai bine Romania pentru interesele sale, Hitler a trimis in

tara noastra 580.527 de soldati si ofiteri si de a pregati armata romana sa participe la lup-

tele ce se prefigurau impotriva Uniunii Sovietice. Si in aceasa perioada sunt concentrati

multi rezervisti, printre ei fiind si numerosi invatatori, inclusiv de la Peretu: Patrascu Ma-

rin, intre 29 iunie - 5 noiembrie 1940;Ilie Georgescu intre 1 august si 25 octombrie 1940,

a urma Scoala de ofiteri de rezerva, curs redus la Ploiesti si Marin Andrei, concentrat in-tre 1 ocombrie si 5 noiembrie 1940.

La 22 iunie 1941, Germania si aliatii ei: Italia, Ungaria, Romania si Finlanda au atacat

U. R. S. S. Tara noastra a participat la acest razboi cu dorinta de a elibera teritoriile roma-

nesti aflate sub ocupatia sovietica si nu de a anexa alte pamanturi straine. Armata romana

si Armata a IX-a germana a fost pusa sub comanda generalului Ion Antonescu si trebuia

sa actioneze in partea de sud a frontului german pe directia Odesa, Crimeea, Don, Stalin-

grad si Caucazul de Nord. Mii de teleormaneni au participat la aceste lupte in cadrul dife-

ritelor unitati de: artilerie,calarasi, dorobanti, vanatori de munte, pionieri etc. ce formau Armatele a III-a si a IV-a, mai multi fiind in ultima. In aceste mari unitati militare au par-ticipat circa 7oo de tineri pereteni si cativa invatatori de la scolile din satul nostru inca de la trecerea Prutului in Basarabia: Marin Patrascu, intre 22 iunie - 23 decembrie 1941 si Ilie Georgescu,intre 22 iunie si 16 septembrie 1941.Dupa luptele de la Tiganca, Fantana Alba si altele, unitatile romanesti au ajuns la 16 iulie 1941, la Nistru, eliberand intreaga Basarabie. Antonescu a ordonat Armatei a III - a romane sa continue lupta in directia Bug si Nipru, iar Armata a IV romana in directia Odesa si Crimeea. La 19 august 1941 armata

romana a ajuns la Nipru, fiind eliberata si partea de nord a Bucovinei in acest timp. Desi au avut pierderi importante armatele romane au continuat luptele spre Odesa si apoi Cri-

meea. In lupta de la Dalnik, din 16 septembrie 1941, invatatorul Ilie Georgescu este ranit, dupa care a fost spitalizat in tara si demobilizat, continuandu-si apoi activitatea de dascal.

In acest fel armata romana este antrenata tot mai mult intr-un razboi nedrept, departe

de hotarele tarii si in luptele din Crimeea, Cotul Donului, dar mai ales la Stalingrad va su-

feri mari pierderi in oameni si materiale de razboi. In luptele din Crimeea se remarca sol-datul, Porumbeanu Florea, din Peretu, ce facea parte din Regimentul 3 Calarasi, fiind de-corat pentru vitejia sa. Datorita pierderilor suferite de armatele romanesti in aceste lupte,

Antonescu, in cursul anului 1943 a retras o mare parte din unitatile militare pentru reface-re si le-a trimis in tara pentru o perioada mai indelungata. Dupa victoria de la Stalingrad

armata sovietica a trecut la contraofensiva si dupa lupte grele a reusit sa-si elibereze in-

tregul teritoriu, incat la 26 martie 1944 patrundeau in nordul Moldovei, pe directia Chi-

sinau-Iasi. In noile conditii, regele Mihai, impreuna cu conducatorii armatei si reprezen-

tantii principalelor partide politice au arestat guvernul lui Antonescu, la 23 august 1944 si

Romania a iesit din sanul Axei, trecand de partea U. R. S. S. si luptand alaturi de armata

sovietica pana la capitularea Germaniei, la 9 mai 1945. In urma evenimentelor de la 23 august si pana la 31 august 1944 a fost eliberat Bucurestiul si cea mai mare parte din teri-toriul tarii de sub ocupatia germana,numai de catre armata romana. Armata sovietica a

intrat pe 30 si 31 august in Bucurestiul eliberat de armata romana si civilii organizati in unitati patriotice ce infransesera rezistenta unitatilor germane din capitala si imprejurimi.

Si in judetul Teleorman, intre 23 - 31 august 1944, au avut loc lupte pentru lichida-

rea si dezarmarea unitatilor germane de la Zimnicea,Turnu Magurele si Rosiorii deVede.

La Peretu, inca de la sfarsitul anului 1943, a fost cantonata, pentru refacere, unita-tea militara, Regimentul 3 Artilerie grea chiar in curtea conacului ce avea proprietar pe Iancu C. Papia. Aceasta unitate ce-si avea garnizoana la Galati a fost stabilita aici in mod provizoriu, la Peretu erau 2 companii, iar restul in satele vecine, cei mai multi in satul Belitori (azi comuna Troianu).

Perioada de refacere a durat pana la 28 august 1944, cand au primit noi misiuni de lup-

ta si au plecat spre locul indicat. Pana sa plece din zona, in zilele de dupa 23 august, de la Rosiorii de Vede,unde se afla un aeroport militar german dotat cu radar puternic pentru a detecta cu usurinta aviatia inamica si pazit de numeroase trupe, a venit spre Peretu o pa-

trula ca sa cunoasca starea de spirit a locuitorilor dupa evenimentele recente si mai ales daca sunt unitati romanesti aici. Venind pe sosea, dinspre Rosiori catre Peretu, pe 25 au-gust, ora 12,30, aproape de intrarea in sat,unde se face o curba,germanii au fost atacati, pe neastepate, de ostasii Regimentului 3 Artilerie si ajutati de sateni, cu care impreuna au facut aceasta ambuscada, i-au luat prizonieri pe ,,2 subofiteri si 16 soldati trupa". 1)

Pe 26 si 27 august cele 2 companii de la Peretu sunt in stare de alerta si incluse in com-

ponenta sectorului judetului Teleorman, ca ,,rezerva generala a sectorului cu misiunea de a interveni, la ordinul sectorului, spre Giurgiu, Alexandria si Strambeni".2) Intre 1-7 sep-tembrie o coloana a armatei sovietice ce venea de la Bucuresti a trecut prin Peretu spre

Rosiori ca sa ajunga in Transilvania pentru a o elibera. Conducatorul acestei armate, ma-

resalul Rodion Malinovski, numita Frontul 2 Ucrainian si-a sabilit cartierul general in satul nostru, in locuinta invatatorului, Ilie Georgescu, langa sosea in acele zile.

De la 7 septembrie 1944, armata romana incadrata in Frontul 2 Ucrainian, condus de maresalul Malinovski lupta pentru eliberarea partii de N-V a Transilvaniei ocupata de Ungaria.Pe noul front, impotriva Germaniei au participat numerosi militari romani, prin-tre ei fiind peste 200 de pereteni si 2 tineri invatatori,care atunci erau in ultimul an la sco-ala normala: Stanciu Alexandru si Borosanu Vasile, ultimul fiind in septembrie 1944 la Timisoara. Aici are loc un raid al aviatiei germane ca sa bombardeze orasul si plutonul condus de Vasile Borosanu,la comanda acesuia, au tras cu pustile in avioanele dusmane, aflate la joasa inaltime si au doborat un avion. Pentru aceasta, Borosanu Vasile a fost me-daliat de comandantul sau care a apreciat stapanirea de sine si precizia cu care a lovit pe dusman in timpul bombardamentului.

Lupte grele au dat ostasii romani la Oarba de Mures, Ineu, iar mai tarziu, la eliberarea

ultimelor orase, Carei si Satu Mare, la 25 octombrie 1944, trecand apoi la eliberarea Un-gariei de sub dominatia germana. La trecerea podului de peste Tisa, pentru a inainta spre

Budapesta, germanii au opus o darza rezistenta si au incercat sa-l arunce in aer, punand mine plutitoare.Ostasul de paza,Eftimie Croitoru,din satul vecin,Sfintesti a observat cum

o mina venea spre podul plin de ostasi ce traversau raul,a sarit peste mina si cu pretul vie-

tii a salvat podul si pe cei care se aflau in trecere.Dupa eliberarea Budapestei si a altor lo- calitati din Ungaria, armata romana a trecut granita in Cehoslovacia, in plina iarna, ianua-

rie-februarie 1945. Germanii au luptat cu multa indarjita in muntii Tatra,dar si in alte lo-

curi: Banska - Bystrica, Zvolen - Slatina, ajungand pana la Brno, in apropiere de Praga.

1) Ion Bala, Ion Moraru, Zile fierbinti in Teleorman. Culegere de documente 23 Au-

gust - 2 sepembrie 1944, Bucuresti, 1979, p. 102.

2) Ibidem, p. 124.

Un regiment de care de lupta din armata romana a eliberat mai multe localitati din

Austria, dar somati de armata americana s-au retras pe teritoriul Cehoslovaciei, ne-a spus

soldatul peretean, Baltaretu Ion. Capitularea Germaniei la 9 mai 1945 a gasit armata ro-

mana la Brno, in apropiere de Praga, de unde au venit pe jos, cei mai multi, si au ajuns in tara, dupa 2 luni, in august 1945, dupa marsuri lungi si anevoioase. In cinstea victoriei impotiva Germaniei, unitati militare romanesti au defilat la 23 august 1945 pe sub arcul de triumf din Bucuresti.

In timpul razboiului,pe cele doua fronturi, in est impotriva sovieticilor si in vest impo-

triva germanilor in cadrul armatei romane au luptat circa 700 de pereteni din care 260 nu s-au mai intors niciodata (morti si disparuti). In timpul luptelor de pe teritoriul U. R. S. S.

dar si in timpul evenimentelor de la 23 august 1944, zeci de mii de ostasi romani au fost

luati prizonieri si ani indelungati au fost obligati sa lucreze, in conditii foarte grele, in mi-

ne,in fabrici si uzine, in agricultura etc. in diferite regiuni ca: muntii Urali, in Siberia si chiar in Vladivostok. Unii din ei au revenit la familiile lor dupa 7 sau 9 ani,desi acestea credeau ca sunt morti si le-au facu toate necesare unei inmormantari.

Dintre cei intorsi din prizonieratul sovietic amintim pe: Zamfir Petre, Buliga Alexan-dru, Tudorel Sisu (a fost la Vladivostok) etc. Au fost si unii invalizi de razboi ca: Toma

Alexandru, Nicolae Scarlat, Haita Marin, Almajanu Dumitru etc. Si pe fronul din vest contra Germaniei au fost prizonieri din Peretu, de ex Dide Stefan, Gheorghe Varza etc care au fost dusi in lagare din Germania, de unde au fost eliberati de armatele anglo-ame-

ricane. Dide Sefan si alti prizonieri romani au revenit in tara, dar Varza Gheorhge a ajuns

in Anglia, unde a ramas definitiv, casatorindu-se acolo.

De pe urma razboiului au avut de suferit si copiii, care au ramas orfani de unul sau de ambii parinti. La nivelul satului Peretu au ramas orfani peste 300 de copii, multi din ei la varste desul de mici si cu greu au fost crescuti de mamele lor sau de bunici.

Pierderile totale ale armatei romane (armata de uscat, aeronautica si marina) au fost de 794.562 de oameni din care 22.592 de ofiteri, din acestia au fost pierduti pe frontul de

est (sovietic) 624.740, iar pe frontul de vest (contra Germaniei) au fost pierduti 169.822

de militari. 1) Din totalul de 794.562 militari pierduti au fost dati disparuti 367.976. Din

acest numar de disparuti nu s-a stabilit nici pana in prezent cati au cazut prizonieri si cati

s-au mai reantors, mai ales din U. R. S. S. 2) Numarul civililor morti si disparuti nu se

stie cu exactitate.

Pe plan economic, Romania a cheltuit, numai pentru sustinerea frontului de vest, peste un miliard, doua sute de milioane de dolari, la cursul anului 1938. 3)

ACTIVITATEA EXTRASCOLARA

Activitatea extraclasa, atat de bogata in etapa precedenta, va fi continuata si amplifi-cata, atat prin vechile forme si institutii, cat si prin crearea altora noi. Insa perioadelor de dezvoltare a acestor activitati le corespund si unele perioade de regres datorate, fie crizei economice din anii 1929 - 1933, fie razboiului mondial ce a cuprins si tara noastra in anii

1941 - 1945. Iata care sunt aceste activitati de la scolile din Peretu.

SCOALA DE ADULTI.

Aceasa forma de activitate este foarte bine reglementata prin legea invatamantului

din 1924, care ii acorda un capitol intreg, format din 32 de articole. Vom prezenta, pe

1) Dinu C. Giurescu, Romania in al doilea razboi mondial (1939 - 1945), Ed. All Edu-

cational, Bucuresti, 1999, p .259.

2) Ibidem, p. 273

3) Ibidem, p. 259

scurt, prevederile acestor articole. Scolile si cursurile de adulti au ca scop da dea tinerilor si adultilor nestiutori de carte, ca si celor care n-au terminat scoala primara, cunostintele

elementare cele mai necesare in viata. Cursurile pentru adulti vor dura, in comunele rura-le, minimum 4 luni anual, de preferinta iarna, cu cel putin 12 ore de lectii pe saptamana, in timpul celor 4 luni, in restul anului elevii vor fi adusi la cursuri 2 ore pe saptamana, ti-

nand cont de ocupatiile lor.Programa acestor cursuri va cuprinde chestiunile mai insem-nate si cu aplicare practica din clasele I - IV si va fi alcatuita astfel ca sa poata fi trecua in 2 ani de studii, ciclul I, cei incepatori si ciclul II, cei avansati Adultii care vor voi sa obtina un certificat echivalent cu cel de invatamant primar, vor urma regulat inca un an, cu un anumit program, dupa care vor da un examen de absolvire. Examenul de 4 clase primare,precum si cel de absolvire a 7 clase, se trece inaintea unui delegat al ministerului. Cursurile se tin in localurile scolilor, dar si in alte locuri puse la dispozitie, cu minimum 10 adulti. Comunele in care se vor gasi cel putin 10 adulti nestiutori de carte vor infiinta prin Comitetele scolare, cursuri de adulti dand: local, mobilier, luminat, incalzit, iar celor lipsiti de mijloace, materialele necesare invatamantului; plata personalului didactic pri-veste pe Ministerul Instructiunii.

Cu inceperea anului scolar 1924-1925, Comitetele scolare din intreaga tara sunt obli-

gate sa creeze scoli sau cursuri de adulti in toate comunele. Aceeasi obligatie o au patro-

nii fabricilor, intreprinderilor si chiar Ministerul de Razboi, fiind controlate de Ministerul

Instructiunii. Cursurile de adulti vor fi conduse de un director. Daca ele se tin la o scoala

primara, directorul acelei scoli va conduce cursul adulti, iar daca se tin intr-o intreprinde-re, directorul va fi numit de minister si va fi platit de intreprindere. Retributia se va calcu- la luand ca baza plata orei de curs din invatamanul primar, cu conditia sa aiba cel putin 15 auditori. 1)

In satul nostru a fost scoala de adulti si inainte de legea din 1924, sub conducerea in-vatatorului, Ionita Popescu si va continua sa functioneze si in anii urmatori, condusa tot

de acelasi cadru didacic, devenit director la Scoala nr. 2 (Scoala Veche) pana in 1930.In

anul scolar 1925 - 1926 au fost inscrisi la scoala de adulti 54 de tineri, au frecventa 50 si au promovat 47, 2) in anul urmator au fost inscrisi 51, au frecventat cursurile 41 si au

absolvit 38 de adulti. 3) iar in 1927-1928 erau inscrisi 42, au frecventat 32 si au promo-

vat 22. La Scoala nr. 1, din anul scolar 1927-1928, scoala de adulti este condusa de inva-tatorul, Petre Chitu si avea 40 inscrisi, frecventau 31, au promovat 19, iar cursurile le tinea de la ora 18 la 20 seara. 4) Din cauza crizei economice, intre anii1928 - 1933, cursurile de adulti au incetat,iar din 1934 ele au fost reluate, dar sporadic, sub conducerea invatatorului, Petre Chitu.Acesta precizeaza in monografia sa ca,,in satul Peretu sunt pes-te 1180 de analfabeti din circa 7000 de locuitori". 5) Apropierea si apoi inceperea razbo-iului a dus la incetarea acestei forme de culturalizare a satenilor, care desi a incerca sa micsoreze numarul nestiutorilor de care din satul nostru, nu a reusit sa-si atinga scopul,de oarece an de an crestea numarul analfabetilor prin abandonarea scolii de catre elevii sa-raci, ai caror parinti nu aveau posibilitatea sa le asigure mentinerea la cursuri din lipsa de imbracaminte si incaltaminte, din nevoia de a-si ajuta parintii la camp etc

Dupa terminarea razboiului, problemele invatamanului au fost dezbatute in cadrul

Conferintei nationale P.C.R. din 16-19 octombrie 1945, unde s-a hotarat democratizarea

1) Moniorul Oficial, nr 161 din 26 iulie 1924.

2) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, dos. 9/1925-1926, f. 29.

3) Idem, dos. 15/ 1926-1927 f. 40.

4) Idem, dos. 165/ 1927, f. 138

5) Petre Chitu, Monografia Scolii nr.1 din Peretu, Teleorman, manuscris, p. 3.

invatamanului prin inlaturarea ideilor fasciste si a celor care le-au propagat, printr-un ac-

ces mai larg al copiilor in scoala primara, iar pentru a lichida nestiinta de carte s-a stabilit ca in cel mai scurt timp sa se treaca la actiunea de alfabetizare a acestora. Acolo unde a fost posibil, aceasta actiune de alfabetizare a inceput din toamna anului 1945. Instructiu-nile de organizare a acestor cursuri, prevedeau pentru inceput, ca cei inscrisi sa fie initiati

in tainele scrisului,cititului si socotitului, iar mai tarziu sa li se predea unele notiuni de is-

toria patriei si de geografie locala, deci se prevedeau 2 cicluri: de incepatori si avansati.

Cursurile se puteau tine la scoala, iar daca nu era spatiu, la primaria locala sau o alta incapere potrivita acesui scop. Invatatorii erau obligati sa participe la aceste cursuri, iar daca nu exista spatiul necesar, trebuiau sa se deplaseze la domiciliul cursantilor. 1)

Pentru usurarea eforturilor pe care le faceau cursantii, Inspectoratele scolare, cu aju-torul Ministerului Educatiei Nationale, a distribuit acestora numeroase abecedare. Totusi,

in primul an de alfabetizare, au fost putini cursanti deoarece unii sateni nu intelegeau ros-

tul si importanta stiintei de carte, dar si insuficienta cadrelor si a spatiului necesar acestei

activitati. Depasind aceste greutati, inerente oricarui inceput, munca de alfabetizare a fost

din ce in ce mai bine organizata, iar numarul cursantilor a crescut. La 15 decembrie 1946,

s-a deschis oficial al doilea an al acestor cursuri, iar pentru a fi scolarizati cati mai multi

nestiutori de carte ministerul a hotarat, acolo unde sunt cadre didactice putine sa fie folo- site toate fortele disponibile (toti care stiu carte: preot, sef de post, moasa, primar,casier

etc). 2)

La Peretu, cursurile de alfabetizare au inceput in decembrie 1946, din lipsa de spatiu,

care a trebuit sa fie gasit si apoi amenajat in locuintele unor sateni, de pe ulite diferite,

pentru a-i strange mai usor, dar si in numar mai mare. Deoarece satul are o populatie nu-

meroasa acest proces de alfabetizare va dura mai multi ani si dupa anul 1948.

SEZATOARE POPULARA.

Vor continua sa se desfasoare si in perioada 1924 - 1929 sub indrumarea invatatoa- rei, Elena Stroescu, ca si in etapa precedenta. Din acest an, Elena Stroescu s-a pensionat,

iar activitatea a incetat din cauza crizei economice. Dupa 1934 s- incercat revitalizarea acesteia, dar fara sorti de izbanda si si-a incetat definitiv activitatea.

BANCA POPULARA.

Isi continua activitatea sun indrumarea directorului scolii, Petre Stroescu pana in anul

1930, cand iese la pensie. In acest timp banca isi mareste capitalul,dar si numarul de mem

bri, incat in anul 1929 isi construieste un local propriu cu 3 camere, un hol si veranda, a-

cum este in proprieatea lui Ionel Ghimfus si are un magazin.In perioada crizei din 1929 -

1933 activitatea sa a scazut, dupa care a urmat un reviriment de cativa ani, ca dupa 1938

sa scada certiginos, incat in 1940 a inchiriat o camera, apoi anul urmator alta camera pen

tru a fi folosite ca sali de clasa si astfel din 1943 si-a incetat activitatea definitiv.

CASA DE ECONOMII A ELEVILOR.

Dupa razboi si-a reluat activitatea, in conformitate cu art. 191 din legea din 1924, care

preciza ca ,,scopul acesteia este de a deprinde scolarii cu economia si prevedera. Casele de economii scolare functioneaza sub conducerea invatatorilor si supravegherea directo-rului. Sumele depuse se varsa lunar la casele publice, care indeplinesc oficiul de casa de

economie" . 3) Dupa 1929, din cauza greutatilor si a lipsurilor in care traiau satenii nu au mai dat bani copiilor si astfel casa de economii si-a incetat activitatea dupa 1939.

1) Valentina Filipescu, Olga Oprea, op. cit. p. 115.

2) Ibidem, p. 116.

3 Moniorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

CASA DE CITIRE

Infiintata inca din 1912 isi inteteste activitatea de culturalizare a taranilor, iar membrii

Consiliului de administratie, sprijiniti de ceilalti intelectuali, infiinteaza la 1 iunie 1924, Caminul Cultural din Peretu si a functionat in Scoala nr.1. Cartile Casei de citire se vor da in primire, dupa inventar,Consiliului la 15 iunie 1924.1) Casa de citire isi propusese, inca de la infiintare ,,ca ideal indepartat" editarea unei reviste enciclopedice ,,cu caracter national". Acest ideal s-a realizat in anul 1930, asa cum ne informeaza invatatorul, Petre Stroescu in articolul ,,Monografia comunei Peretu" aparut in revista ,,Spre Lumina" 2) ce era editata de societatea de culturalizare ,,Luceafarul" din comuna Peretu - Teleorman.A- ceasta revista,datorita,,lipsei unei baze materiale"si a lipsei de sprijin,,din partea organe-lor competente a avut o viata destul de scurta, aparitia ei reducandu-se la 7 numere"3)

BIBLIOTECA SCOLARA

Legea invatamantului din 1924, prin art. 185 stabilea ca ,,pe langa scolile primare se vor infiinta biblioteci scolare cu carti instructive si morale, cu scopul de a cultiva in copii

gustul de citit si a li se imbogati mintea cu cunosinte folositoare.Pe langa bibliotecile sco-

lare pot functiona biblioteci populare, cu scopul de a raspandi in popor cunostinte folosi-

toare". 4) In satul nostru, pe langa cele doua scoli, functiona cate o biblioteca. Astfel, in

anul 1933 5) la Scoala nr. 1 erau peste 250 de volume, iar biblioteca exista din 1898, la Scoala nr. 2 se ajunsese la 150 de volume (biblioteca s-a infiintat dupa 1928, cu 80 de carti) si numarul lor va creste in perioada urmatoare.

CANTINA SCOLARA.

In perioada interbelica Ministerul Instructiunii pentru a veni in ajutorul parintilor sa-

raci a continuat sa sustina infiintarea cantinelor pe langa fiecare scoala primara. Acest lu-

cru a fost cuprins in art.189 din legea din 1924 care preciza: Comitetele scolarepot infi-inta cantine scolare pe langa scolile primarecu scopul de a ajuta cu hrana pe copiii sa-

raci, pe cei cu locuinta departata de scoala sau ai caror parinti lipsesc in timpul zilei de a-

casa spre a-i inlesni sa frecventeze scoala. 6) La scolile din Peretu, in perioada 1924-1939

nu s-a aplicat aceasta prevedere deoarece satul este grupat,iar copiii erau aproape de scoala, din lipsa de spatiu, dar si din cauza ca infiintarea lor nu era obligatorie si era lasa-ta la latitudinea invatatorilor.Prin legea invatamantului din 1939 7) infiintarea cantinelor era obligatorie, dar si din cauza inceperii razboiului situatia multor locuitori s-a inrautatit si s-a simtit nevoia infiintarii de cantine si la scolile din Peretu.

Din lipsa de spatiu, la cele 2 scoli, cantina scolara a functionat in cancelaria invatato-rilor, unde cate o invatatoare, ajutata de eleve mai mari pregateau hrana pentru copii. La scoala noua, de la sosea, in anul scolar 1939 - 1940 servesc masa 20 de copii la cantina.

Dupa cutremurul din 9 noiembrie 1940, localul Scolii nr.2 a avut nevoie de unele re-

paratii si unele clase au fost mutate in localul Scolii nr.1, in sala unde era cantina, care s-a

desfiintat temporar. Inventarul cantinei de la aceasta scoala cuprindea: 15 cane de ceai a

cate 300 gr; una caldare de arama de 10 litri; una masa lunga si un raft pentru vase. Are un fond numerar de 1500 lei in bugetul comunei. In anii urmatori cantina va functiona cu

1) Alexandru Stanciu, op. cit., p.142

2) ,,Spre Lumina", revista societatii de culturalizare ,,Luceafarul", din comuna Peretu-

Teleorman, Anul I, nr. 1, decembrie 1930, Alexandria, p. 3.

3) Alexandru Stanciu, op. cit., p. 142.

4) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

5) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, dos. 44/1933-1934, f. 45.

6) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

7) Monitorul Oficial, nr. 121 din 27 mai 1939.

intreruperi din lipsa de fonduri, iar din 1944 s-a desfiintat.

GOSPODARIA SI LUCRUL DE MANA

La scolile mixte, lucrul de mana si gospodaria fetelor se vor preda de invatatoare, iar in cazul cand nu sunt invatatoare, se vor putea numi maestre speciale, platite de stat sau

Comitetele scolare (art.71). De asemenea, pe langa scolile primare din orase si sate se vor

infiinta ateliere pentru invatarea lucrului manual si pentru indeletniciri practice (art.78).1)

Deoarece cele 2 scoli duceau lipsa de spatiu,dar si bugetul local era prea mic, in aceas-

ta perioada baietii nu au avut posibilitaea sa lucreze in atelier si scolile au devenit cu pro-

fil agricol, lucrind in gradina scolii si pe lotul scolar. Fetele, intre anii 1924 - 1935, la lu-

crul de mana (cusaturi, crosetat,impletit) si gospodarie au lucrat sub supravegherea inva-tatoarelor. Din 1934,Revizoratul scolar a hotarat infiintarea unui atelier de tesatorie la Pe-

retu si a trimis ca maestra, in aprilie 1935, pe Eugenia Flote, dar dupa cateva luni maestra

a plecat si atelierul a fost desfiintat.

Legea din 1939 a pus un mare accent pe invatamantul practic si de la 1 martie 1940,a fost trimisa de Revizorat la scolile din Peretu, maestra,Caliniu Antonia, pentru lucrul de mana si gospodarie. Maestra a sosit la Peretu pe 26 martie1940, prin transfer de la Scoala din Belitori (azi Troianu). In fiecare zi, de la prima ora se ocupa cu gospodaria si pregatea alimentele servite la cantina scolara,apoi se ocupa de curatenia generala a cantinei si a va- selor impreuna cu cateva eleve mai mari, stabilite prin rotatie . In zilele de luni, miercuri si vineri, se ocupa cu elevele scolii la lucrul de mana (cusaturi nationale crosetat). In celelalte zile activeaza la Scoala nr.2, conform programului fixat de dl subinspector scolar, N. Frumosu. De asemenea, domnisoara maestra s-a ocupat si cu amenajarea parcului si a gradinitei cu flori.

La inceputul anului scolar 1940-1941, maestra Caliniu nu s-a mai prezentat la post,

desi directorul a asteptat sosirea ei pana la 1o octombrie, data la care a anuntat despre a-

cest lucru Revizoratului scolar. Atunci Revizoratul a hotarat sa trimita pe maestra, Nico-

lescu Alexandra, dar din cauza cutremurului din 9 noiembrie, maestra a sosit la scolile din Peretu, la 16 decembrie 1940. Nu stim cat a functionat ace asta maestra, dar in anul scolar 1944 - 1945 este maestra, Scaunasu Maria, fiica invatatorului, Emil Dimancescu.

Ultima maestra care a functionat la scolile din satul nostru a fost Paraschiva Floarea

Rusnac, in anul scolar 1947 - 1948, dupa care acest post este desfiintat prin legea din 3

august 1948.

CERCUL CULTURAL.

O alta forma de activitate extrascolara a cadrelor didactice, in acest timp,a fost Cercul

cultural, care se desfasoara in 2 sedinte:una intima,ce cuprindea o lectie deschisa si discu-

tii pe marginea ei si sedinta publica, care se tinea dupa amiaza, unde participau si satenii, dupa care avea loc o serbare cu elevii: recitari de poezie, jocuri, cantece etc. Scolile din Peretu au activat in cadrul Cercului cultural nr.14 (de fapt, cu timpul, s-a schimbat numa-

rul cercului, iar uneori si scolile din cadrul cercului). Prezentam mai jos, temele dezbatute

in cadrul Cercului culural nr. 14, din anul scolar 1936 - 1937, ce cuprindea scolile: nr.1 si

nr. 2 Peretu, nr. 1 si nr. 2 Plosca, Nenciulesti, Buzescu si Mavrodin si al carui presedinte

este directorul Scolii nr. 1 Peretu, Ionita Popescu.

Temele de la sedintele intime cu invatatorii acestui cerc cultural:

Rolul dexteritatilor in invatamantul primar.

Despre activism si noile reforme scolare.

Educatia - ca functie sociala.

Materialismul dialectic in scoala.

1) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

5) Raportul intre regionalism si nationalism.

6) Cum poate dezvolta scoala la elevi simtul estetic.

7) Muzeul scolar.

8) Caminul Cultural in viata satului.

9) Excursiile, ca facor de instructie si educatie.

Temele de la sedintele publice cu satenii:

Raportul dintre scoala si sateni.

Despre superstitii.

Razboiul pentru intregirea neamului si drepturile romanilor.

Foloasele scolii.

Foloasele culturii sistematice a pamantului.

Dragostea de tara.

Higiena si bolile molipsitoare.

Cultura plantelor textile si cresterea gandacilor de matase.

Importanta sarbatorilor nationale". 1)

In aceasta perioada au fost alesi, ca presedinti ai Cercului cultural, printre altii si in-

vatatorii, Petre Stroescu si apoi Ionita Popescu

In acest interval de timp au fost folosite si alte activitati extradidactice, toate avand drept scop culturalizarea satenilor, lamurirea lor de a trimite copiii la scoala, de a intelege

foloasele invataturii, inr-un cuvant de a lumina pe tarani. Aceste activitati s-au desfasurat

cu intermitente, datorita conditiilor grele aratate mai inainte (criza economica, razboiul) si cu rezultate modeste fata de eforturile depuse, dar aceste rezultate se vor amplifica in etapa urmatoare.

ACTIVITATEA ORGANELOR DE INDRUMARE SI CONTROL.

Legile invatamantului, din anii 1924 si 1939, precizau ca Ministerul Instructiunii, nu-

mit apoi Ministerul Educatiei Nationale reprezinta autoritatea suprema a intregului sistem de invatamant din tara noastra. ,,Indrumarea si supravegherea generala a invatamantului primar sunt in sarcina Statului, care le exercita prin Ministerul Instructiunii. Nici o scoala

nu se poate infiinta fara autorizarea Ministerului Instructiunii si fara a se conforma cu dispozitiunile legii in vigoare. Ministerul intocmeste regulamentele si programele de in-vatamant ale scoalelor primare, cerceteaza si aproba regulamentele de conducere si func-tionare, precum si programele scolilor particulare". 2) Controlul instructiunii,stipuleaza legea, se va face de catre Serviciul inspectoral, compus din 2 inspectori generali, unul pentru invatamantul primar si normal si unul pentru invatamantul secundar si superior,din 7 inspectori de circumscriptii sau tinut (numarul lor a variat in functie de schimbarile teri-toriale din aceasta perioada),din revizorii scolari judeteni clasa I si subrevizorii scolari, numiti revizori scolari clasa a II-a, care vor fi insituiti dupa necesitatile serviciului.

Mai multe judete depindeau de un Inspectorat scolar. Judetul Teleorman a apartinut de Inspectoratul scolar Pitesti,unde au functionat, printre altii, ca inspectori: Gheorghe N.

Costescu si N. Teodoriu. La nivelul judetului Teleorman, activitatea de indrumare si con-trol pentru scolile primare a fost efectuata de Revizoratul scolar, care isi avea sediul la Turnu Magurele, resedinta judetului. Sub conducerea Revizoratului activau ca organe de control: Comitetul scolar, revizorul scolar clasa a II-a si revizorul scolar clasa I.

COMITETUL SCOLAR DE INSPECTIE.

Si noua legislatie din aceasta perioada prevedea ca in fiecare comuna unde se afla scoa-

la primara,consiliul comunal va deveni Comitet scolar.Din acest comitet, pe langa consi-

1) Arhivele Statului Teleorman, Fond Scoala Peretu, dos. 52/1936-1937, f. 30

2) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

lieri,mai pot face parte proprietarul mosiei si un preot, iar ca presedinte era numit prima-

rul, deoarece avea mai multa autoritate si putea sa aduca un aport deosebit in aceasta acti-vitate de control. Functiunile tuturor membrilor Comitetului scolar sunt onorifice si de-curg din calitatea lor de consilieri comunali.

Obligatiile mai importante ale Comitetului scolar sunt:,, a construi, a repara si a intreti- ne localul de scoala si locuinta directorului scolii; a dota si a intretine mobilierul scolar; a

inzestra scolile cu material didactic; a ingriji de curatenia, incalzitul si iluminatul localu-lui de scoala si incalzitul locuintei directorului; a da sumele necesare pentru cheltuielile marunte de cancelarie si a procura registrele si imprimatele obligatorii; a plati oamenii de serviciu necesari scoli; a ajuta scolarii saraci, dandu-le carti, haine, de a infiinta cantine

scolare". (art. 162) 1) De asemenea, Comitetul scolar trebuia sa supravegheze bunul mers al scolii, sa faca observatiile necesare cand orice cadru didactic se abate de la indatoririle

sale sau se arata nedemn de misiunea sa ca educator. Sa urmareasca indeaproape frecven-

ta elevilor recenzati, daca invatatorii fac liste cu elevii absenti si sunt inaintate catre per-ceptor pentru aplicarea amenzilor, sa participe la serbarea de la sfarsitul anului scolar etc.

Prin munca de control depusa in aceasta perioada de Comitetul scolar la cele 2 scoli din comuna Peretu, putem aprecia, pe baza documentelor si a celor aratate mai sus ca si-a adus o contributie insemnata,aceasta observandu-se in mod deosebit, in cresterea frecven-

tei elevilor,a mentinerii curateniei, a inchirierii unor noi spatii scolare etc. In acelasi timp,

Comitetul n-a reusit sa gaseasca fondurile necesare pentru constructia unui nou local de scoala, absolut necesar prin prelungirea duratei de scolarizare si a cresterii frecventei ele-

vilor, dar si datorita cresterii populatiei de varsta in comuna noastra.

REVIZORUL SCOLAR CLASA a II - a.

Un alt organ de indrumare si control al scolilor primare, a fost in acest timp, revizorul

scolar clasa a II -a care avea in grija sa toate unitatile scolare dint-o plasa a judetului. In lege se preciza ca revizorul de clasa a II -a are urmatoarele atributii: sa inspecteze scolile

pe plan administrativ, starea localului si activitatea didactica.

Pe plan administrativ ,,revizorii scolari sunt datori ca in inspectiunile lor sa cerceteze,

in primul rand, daca toate dispozitiile asupra obligativitatii invatamantului se aplica in scoala. Daca vor constata ca aceste dispozitiuni nu se aplica din pricina directorilor,a in- vatatorilor ori a Comitetului scolar ..vor propune indata pedesele prevazute" 2) in lege.

Referitor la starea localului va urmari daca s-au facut reparatiile necesare; daca este in-

grijit si curat,clasele aerisite;daca mobilierul este in stare buna,iar in cazul ca este stricat,

daca a facut demersurile necesare pentru a fi reparat sau inlocuit; daca materialul didactic este suficient si bine pastrat; starea bibliotecii, a cantinei scolare, a atelierului etc.

La activitatea didactica va urmari: starea instructiunii la fiecare clasa si materie; daca materiile din programa se predau regulat si succesiv, in asa fel ca sa fie intelese de elevi;

daca regulat controleaza caietele elevilor si daca sunt curate si tinute in ordine; daca dez-

volta la elevi la elevi simtamantul de datorie, iubire si devotament pentru tara; daca face

educatia lor civica si morala; daca aplica la clasa metodele de predare-verificare; modul

cum se comporta in relatiile cu satenii, cu autoritatile si proprietarul mosiei.

In cazul ca observa anumite greutati ale scolii, revizorul va cauta, ca impreuna cu in-

vatatorul si al Comitetului scolar,sa le rezolve,daca este posibil in cel mai scurt timp.Du-pa terminarea inspectiei, revizorul scolar clasa a II-a va trebui sa faca un raport si sa-l tri-mita la revizorul scolar clasa I. Acest raport va cuprinde cele constatate la scoala respecti

1) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

2) Ibidem.

va, masurile ce s-au luat pentru bunul mers al procesului de invatamant, concluziile lor

dupa inspectie, inclusiv nota sau calificativul acordat invatatorilor verificati.

Dintre revizorii scolari clasa a II-a care au inspectat scolile din Peretu in aceasta vre-me amintim pe: Ilie Radu Popescu, in anii imediat dupa 1924, care prin raportul nr 23 din

28 octombrie 1928 a comunicat organelor superioare situatia rea a frecventei elevilor de la clasele V-VII si unele masuri luate pentru aducerea la scoala a celor care au lipsit. La

17 ianuarie 1938 revizorul scolar Ion Alexandru raporta, de asemenea, slaba frecventa a elevilor de la cursul supraprimar si masurile pe care le-a luat impotriva acestora.

REVIZORUL SCOLAR CLASA I.

La nivelul judetului Teleorman, revizorul scolar clasa I a fost cel mai important or-

gan de indrumare si control deoarece putea sa verifice toate scolile de la orase si sate.Prin

cipalele indatoriri ale acestuia au fost: sa vegheze daca invatatorii isi indeplinesc indatori-

rile lor; daca respecta programa scolara si regulamentul; daca folosesc manualele la clasa

si metodele adoptate, iar acolo unde este nevoie sa indrepte metodele gresite; sa vegheze asupra salubritatii si a bunei stari a localurilor de scoala; sa participe la examenele de ab-

solvire si sa mentina impartialitatea lor.Sa verifice daca au atelier scolar, cantina, lot pen-

tri lucrarile agricole, gradina de zarzavat, care sa fie bine lucrata pentru a fi model sate-

nilor. Poate sa ceara primarilor sa prevada in bugetul local, acolo unde este posibil, sume

mai mari pentru dotarea scolii etc.

Acolo unde gaseste putina preocupare din partea invatatorilor si unele lacune in pre-

gairea lor poate sa-i propuna sa participe,,in timpul vacantei de vara, pe langa scolile nor-

male, la cursurile pentru completarea cunostintelor teoreice si practice, necesare cadrelor

didacice chemati sa predea la cele 3 clase"1) supraprimare. Daca unii invatatori savarsesc

abateri grave, care aduc prejudicii scoli si comnitatii respective, revizorul poate propune

sanctionarea acestora, inclusiv destituirea lor din invatamant organelor superioare.

Printre revizorii scolari clasa I care au inspectat scolile din Peretu in aceasta perioada

amintim pe: Petre Botescu, care a fost in inspectie la 21 iunie 1928, cu ocazia examenului

de absolvire a elevilor clasei a 7-a si in raportul trimis la Revizoratul scolar nr.309 din 21

iunie 1928 isi exprima nemultumirea pentru slaba frecventa la clasele V-VII si mai ales fata de numarul mic al absolventilor cu 7 clase. Dupa 1933 inspectiile sunt realizate de Florian Cristescu,iar din anul 1943, de catre Petre Alexandru (care a si locui cativa ani la Peretu, in fostul local al Bancii populare, unde sotia sa a deschis o farmacie).

Dupa terminarea inspectiei, revizorii trebuiau sa alcatuiasca un raport in care sa ara-te ce au constatat la venirea lor, ce masuri au luat, concluziile si nota sau calificativul a-cordat celor inspectati. Aceste note sau calificative erau necesare deoarece in baza lor in-vatatorii puteau fi inscrisi si promovati la obtinerea gradelor didacice sau a unor medalii pentru activitatea depusa. Revizorii clasa I la alcatuirea raportului trebuiau sa scrie intr-o anumita ordine problemele pe care le urmareau si anume: starea localului, curatenia, ae-

risirea claselor, prezenta elevilor, amenzile incasate, cum este tinuta apa de baut, daca are combustibil suficient,starea arhivei,condica de prezenta, cum se tine matricola, starea zestrei scolare, mersul invatamanului etc. In functie de anumite nereguli observate revi-zorii dadeau anumite indrumari invatatorilor controlati si erau atentionati ca pe viitor sa nu se mai repete aceste greseli.

Este cu atat mai meritorie activitatea acestor dascali, care se confruntau cu diverse greutati: starea proasta a localurilor, neplata la timp a salariilor, material didactic insufici-ent si de multe ori necorespunzator,primari neintelegatori, bani la bugetul local foarte pu-

1) Monitorul Oficial, nr. 161 din 26 iulie 1924.

tini etc. In pofida acestor greutati la care sau mai adaugat criza economica din 1929-1933

si razboiul,invatamantul in general, dar mai ales invatamantul primar s-a dezvoltat si oda-

ta cu el si activitatea de indrumare si control. Din acest motiv putem spune ca invataman-

tul primar si-a adus contributia sa la dezvoltarea tarii noastre in aceasta perioada si in ace-lasi timp a pregatit trecerea scolii intr-o noua etapa,iar un rol important in aceasta dezvol-tare alaturi de invatatori,l-au avut revizorii scolari,care, si ei, au intampinat multe greutati dar nu au dat inapoi si au cautat sa le rezolve.

CONCLUZII.

Dezvoltarea invatamantului intre anii 1924 - 1948 s-a facut in doua etape distincte,

etape pe care le parcurg si scolile din Peretu si cuprind cateva trasaturi mai importane.

I) Noua organizare a invatamanului primar prin legea din 1924 si care s-a desfasurat

intre anii 1924 - 1938 a avut pentru scolile din satul nostru unele parti bune, dar si unele mai putin bune si anume: a) a prelungit durata invatamantului primar de la 4 la 7 clase o-bligatoriu, dar lipsa de spatiu a dus la cresterea numarului de analfabeti; b) frecventa ele-

vilor a flucuat in acest timp, crescand intre anii 1924 - 1928, s-a micsorat in perioada cri-

zei economice din 1929 - 1933, din cauza sistarii de catre guvernele de atunci a obligati-vitatii clasele V-VII si creste iar intre anii 1934 - 1938 cand s-a reintrodus obligativitatea

pentru intregul ciclu primar cu clasele I - VII; c) desi a crescut numarul elevilor care au urmat cele 2 scoli din Peretu, numarul absolventilor cu 7 clase primare este de 15, toti ba-

ieti, in timp de 14 ani, adica in jur de 1 absolvent pe an scolar.

La nivel de tara, pentru aceasta etapa,putem desprinde cateva trasaturi specifice:a)le- gea din 1924 a prelungit durata invatamanului, dar prin felul cum a organizat clasele su-praprimare a inchis orice posibilitate a elevilor absolventi de a merge la alte scoli deoarece li se cerea sustinerea unui examen de diferenta; b) punea un mare accent pe o-rientarea practica a invatamantului si stabilea ca fiecare scoala sa aiba atelier si lot scolar pentru lucrari practice, dar majoritatea scolilor nu aveau asa ceva; c) instabilitatea guver-

namentala si desele modificari ale legii au avut o influenta negativa asupra dezvoltarii in-

vatamantului, iar uneori a insemnat un pas inapoi fata de legile anterioare.

II) In etapa 1939 - 1948 invatamantul de la Peretu are urmatoarele caracterisici: a) a-

crescut numarul elevilor care frecventau cursurile scolare datorita intariri obligativitatii

acestora; b) majoritatea cadrelor didacice sunt absolvente ale scolii normale, fapt ce a dus

la cresterea calitatii procesului de invatamant; c) desi greutatile razboiului si seceta din 1946 - 1947 a saracit si mai mult pe sateni, care deseori erau nevoiti sa-i opreasca pe co-piii mai mari pentru a munci la camp, totusi numarul absolventilor cu 7 clase a crescut, a-

jungand la 135, din care o fata, adica in jur de 13 - 14 absolventi pe an.

La nivel de tara, legea din 1939 a avut cateva urmari importante:a) a asigurat o progra

ma minimala pentru clasele I-IV si o programa adaptata specificului regional pentru cla-sele V -VII, intarind caracterul practic al invatamantului primar; b) clasele V-VII au avut un continut mai apropiat de cele ale gimnaziului, fapt ce a dat posibilitatea absolventilor

din scolile primare sa mearga la alte scoli, mai ales cele profesionale; c) a inceput un pro-

ces de politizare a invatamantului prin introducerea ideilor fasciste, rasiste in aceasta pe-

rioada in scoli, dar majoritaea cadrelor didactice s-au opus acestui proces;d) invatamantul intuitiv a capatat o mare dezvoltare in scolile primare, dar introducerea treptelor formale ale lui Herbart ,in cadrul lectiei, a dus la alcatuirea schemei sablon, a schemei unice a lec-tiei lucru ce a inabusit orice initiativa a invatatorului de a-si arata maiestria sa pedagogi-ca.