 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Biologie | Chimie | Didactica | Fizica | Geografie | Informatica |
| Istorie | Literatura | Matematica | Psihologie |
Conditiile naturale, din cele mai prielnice pentru agricultura si pastorit, a facut ca peste aceste meleaguri sa traiasca si sa munceasca oameni, din cele mai vechi timpuri.
Configuratia terenului, fertilitatea solului, sursele de apa, lipsa pericolului de inundatii, a unor conditii microclimatice specifice si altele, au fost o parte din factorii care au facut ca viata omeneasca sa dispuna de-a lungul timpului de cele necesare pentru perpetuarea si dezvoltarea speciei umane, a unor conditii optime de viata.
Urmele materiale si indeosebi obiectele arheologice descoperite - deocamdata mai mult intamplator pe teritoriul localitatii, dovedesc ca asezarea a fost locuita inca din comuna Primitiva, respectiv epoca pietrei - neoliticul timpuriu.
Pe langa gasirea unor urme materiale intamplator, de catre cetateni cu prilejul unor lucrari (constructii, desfundari pentru plantari de vita de vie, araturi etc.) multe dintre acestea s-au strans organizat cu elevii in cadrul cercului de istorie.
O parte dintre obiectele gasite - mai ales de catre cetateni - au fost donate Muzeului de Istorie din Blaj, iar cele gasite cu elevii au fost expuse in cadrul unui micro-muzeu organizat in cadrul scolii.
Mentionam ca o parte din obiectele arheologice ce se gasesc in micro-muzeul scolii, au fost oferite la cererea Muzeului de Istorie din Blaj pentru a fi datate, descrise si apoi publicate in revista Apulum. Mai avem insa si materiale inedite in cadrul micro-muzeului.
Amintim mai jos o serie de obiecte arheologice gasite pe teritoriul localitatii si descrierea lor:
a) Topor calapod - gasit pe locul numit "Dupa
Padure" (de fapt chiar in interiorul padurii, unde se
gaseste o portiune de teren arabil si gospodariile a
trei cetateni - Petruta) din diabaz, de culoare cenusiu-verzuie,
slefuit puternic, cu taisul ascutit, latit (
Dimensiuni I =
b) Lama de calcedonie (10) opalescenta (inventar 1259), de culoare brun-galbuie, in forma de cutit cu doua nervuri ce dau o sectiune trapezoidala. Piesa este rupta in doua bucati, lipseste varful (11).
c) Lama de opal fumuriu (inventar 1259 b), de culoare cenusie in
forma de cutit, cu o nervura mediana. Dimensiuni: lungime =
De mentionat ca cele doua lame descrise anterior sunt plasate in neolitic.
d) Topor de bazalt (inventar 1256), de culoare
cenusie-neagra, descoperit
e) Topor de lupta din andezit cu amfibol, de
culoare cenusie, descoperit in anul 1970 la o distanta de
In prezent se afla la Scoala generala din
aceeasi localitate. Dimensiuni: lungimea =
Toporul de mai sus este datat ca fiind din epoca bronzului.
Pe langa cele de mai sus se mai gasesc la micro-muzeul scolii unele obiecte inedite ca:
f) Lama razatoare din silex,
plasata prin comparare cu alt lame asemanatoare existente in
muzee, in paleoliticul inferior si mijlociu, avand inaltimea =
g) Topor de lupta din arama cu gaura
de inmanusare cu diametrul de
Toporul este usor curbat, cu un varf latit si ascutit, iar la celalalt varf mai putin latit si ascutit, cu taisul invers fata de primul. Tot prin comparare se poate data ca facand parte din Epoca bronzului timpuriu. A fost gasit de locuitorul Gheorghe Gabor cu prilejul desfundatului pentru vie in locul numit "In Fata" prin anul 1964.
h) Dalta (razus) din bronz, cu
doua adancituri pe ambele fete, avand inaltimea de
Prin comparatie poate fi plasata in Epoca bronzului timpuriu si mijlociu (gasita in 1979 in localitate de elevul Magda Ilisie).
Pe langa obiectele descrise mai sus in micro-muzeul scolii se mai afla un pumnal din piatra cioplita, dar si slefuita, ce poate fi datat cu aproximatie in neoliticul timpuriu. A fost gasita in locul arabil din jurul gospodariilor cetatenilor Petruta din padure in 1979 si adus la scoala de elevul Petruta Ioan. De asemenea se mai gasesc fragmente de ceramica, vase de cult, obiecte de podoaba etc.
Pentru multe obiecte aflate in micro-muzeul scolii nu putem face afirmatii de datare si compozitie minerala, nefiind specialisti. In acest sens este necesar sa apelam pe viitor la institutii ce au asemenea specialisti.
Suntem convinsi ca facandu-se cercetari si sapaturi sistematice pe teritoriul localitatii, ar iesi la iveala urme arheologice ce ar putea prezenta nu numai o importanta locala, ci chiar pe un plan mai larg.
Sunt semnalate si s-au gasit astfel de urme in locurile numite: Pinca, Molumba, Fata, Meledvechi etc.
Tocmai datorita faptului ca nu s-au facut cercetari sistematice, populatia n-a fost atentionata (informata), multe obiecte sau urme arheologice au fost distruse (neintentionat) in necunostinta de cauza.
Viata si munca s-au desfasurat pe aceste meleaguri in toate epocile istorice si ele se incadreaza in istoria milenara a poporului roman.
Localitatea Bucerdea Granoasa este atestata documentar incepand cu anul 1303. Aceasta atestare este consemnata in Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania - volumul I A-N intocmit de Coriolan Suciu (15). De asemenea apare pe harta asezarilor din Transilvania atestate in documente intre anii 1075-1400 (16).
In limba romana localitatea s-a numit si se numeste Bucerdea, la care s-a adaugat ulterior si denumirea de Granoasa. Cu acest adaos apare pomenita in anul 1410 "Bochard aliter Gyand".
In limba maghiara localitatea este denumita Buzásbocsárd, iar in limba germana Botschard (17).
In documente privind Istoria Romaniei veacul al XIV-lea vol. II C unde sunt mentionate actele ce amintesc localitatile din Transilvania intre anii 1301-1350, documentul in care apare denumirea localitatii Bucerdea nu este reprodus in intregime si de aceea n-am putut reproduce fragmentul respectiv.
Cu siguranta ca documentul constituie vre-un act de danie in legatura cu teritoriul localitatii, unde apare si numele acesteia de Bochard.
In anul 1332 este mentionata Bucerdea Granoasa, in actele de plata ale Arhidiaconatului de Alba, care cuprindea o parte din Transilvania de miazazi si rasarit, adica portiuni mai mare sau mai mici din comitatele Alba de Sus, Turda, Tarnava Mare, Trei Scaune, Brasov si este datat 3 martie 133
Dupa ce se arata ca preotul din Aiud a platit "plata jumatatii dijmelor", urmeaza un sir de preoti ce-au dat dijma, printre care se consemneaza ca si preotul Mihail din Bucerdea Granoasa a platit sase dinari, ceea ce reprezinta "prima plata pe anul intai din Arhidiaconatul de Alba" (18).
Din cei 37 preoti mentionati in document, majoritatea au platit intre 20-40 de dinari, numai 3 preoti, printre care si cel din Bucerdea au platit 6 dinari, iar 4 preoti intre 3-4 grosi (3 marci si jumatate fara sase dinari mici). Aceasta diferenta de plata se datoreaza probabil in functie de numarul credinciosilor, veniturile acestora si marimea parohiei.
In alt document tot din anul 1332 la "Socoteala despre plata a doua pe anul intai" a dijmei din veniturile preotilor din Arhidiaconatul Alba, este amintit acelasi preot Mihail care a platit douazeci de dinari. Deci pe intreg anul 26 dinari (19).
Numele localitatii este amintit si intr-un alt document de factura religioasa ca si cele mentionate mai sus.
Astfel in anul 1333 tot cu ocazia platii dijmei pe anul al doilea din Arhidiaconatul de Alba este mentionat ca preotul Mihail din Bucerdea Granoasa (Buzásbocsárd) a platit nouasprezece dinari, deci veniturile si dijmele s-au marit fata de anul precedent. De remarcat ca denumirea "Granoasa" apare din anul 1333 si nu numai din 1410 cum am aratat anterior.
Denumirea localitatii apare consemnata cu ortografie diferita, in diferite documente ale vremii, in functie de limba celor ce au redactat aceste documente sau de autoritatile stapanitoare, insa semnificatia a ramas aceeasi.
Voi reda in continuare denumirile localitatii asa cum au fost consemnate, cu ortografia de atunci si izvoarele de unde au fost luate, conform Dictionarului istoric al localitatilor din Transilvania.
Asa cum am mai aratat in anul 1303 localitatea apare sub denumirea de Bochard. In anii 1332, 1333 este consemnata ca sacerdos de Buzásbocsárd (sacerdos (cuvant latin = preot, slujitor)).
In anul 1410 este denumita Bochard aliter Gyand (Iczkovits 52). Apoi intre anii 1587-1589 (IakóAdatok 24) este consemnata cu numele de Bwzas Boczyard.
In Conscriptia lui Samuil Micu Klein din anul 1733 apare sub denumirea de Buzás - Bocsárd.
Intre anii 1760-1762 localitatea este numita Buzás Botsárd, dupa Conscriptia Buceow. Apoi in anul 1893 este consemnata cu numele de Butsárgye (dupa Lenk).
In Statistica Transilvaniei din 1830 si 1850 (cf. Fonduri) este amintita ca: Bucsárgye, Botschard, in anul 1854 Buzás Bocsárd, Botschard. (21)
Indiferent de modul cum era scrisa denumirea localitatii sau cum era pronuntat cuvantul, aceasta a continuat sa se dezvolte in concordanta cu conditiile social-economice si politice avute de-a lungul timpului si sa se integreze organic in ansamblul societatii romanesti.
Despre originea si semnificatia numelui localitatii se cunosc cateva pareri interesante, dar dupa probabilitatea cu care sunt redate, nu a ajuns sa se traga o concluzie sigura.
Interesant este faptul ca in trecut existau in
comitatul Alba, trei sau patru sate cu numele de Bucerdea. Sa fi avut
legatura unele cu altele, stiindu-se ca Bucerdea Granoasa
se afla la cca.
In privinta satelor respective, academicianul Stefan Pascu, vorbind despre "roirea" satelor, arata ca aceasta este dovedita de documente destul de timpuriu, ca satele "roi" au capatat diferite apelative, ca mai multe localitati purtand acelasi nume s-au grupat in una singura, purtand numele de origine, ceea ce inseamna ca una dintre ele le-a "inghitit" pe celalalt prin extensiune, distantele dintre ele fiind foarte mici.
In privinta de mai sus arata ca un caz aparte il prezinta si satele Bucerdea din comitatul Alba, unde in prima jumatate a secolului XIV existau Bucerdea Vinoasa Ungureasca, mentionata documentar la 1238, Bucerdea Granoasa mentionata in anul 1303 si Bucerdea Vinoasa Romaneasca in 1346.
Bucerdea Granoasa a supravietuit pana astazi ca o entitate deosebita, dar cele doua sate Bucerdea Vinoasa s-au contopit in unul singur. (22)
Dupa parerile unor colegi, profesori, care se ocupa de monografia localitatii Bucerdea Vinoasa, in trecutul indepartat, un nobil cu numele de Buchard ar fi detinut un castel si pamant langa satul Bucerdea Vinoasa. La fel ca numele nobilului respectiv s-ar trage si numele de Bucerdea. Desigur ca deocamdata este numai o presupunere si chiar daca ar fi un adevar, acesta n-ar elucida originea numelui satului Bucerdea Granoasa.
Despre etimologia cuvantului Bucerdea vorbeste profesorul blajan Alexiu Viciu in lucrarea sa "Etnografice" din 1929, in care arata ca Bucerdea, cu ortografia veche ungureasca se scria: Buchard. Arata apoi cateva radacini de cuvinte sau cuvinte din diferite limbi straine care ar fi stat la originea cuvantului printre care: spaniolul buey, latinescul bos, italianul bue+cerda, cuvantul spaniol peri (de vita), dar si grau neimblatit (netreierat n.a.)
Reluand o alta sursa de care s-a folosit, arata ca acest nume admite si alta etimologie cum ar fi cuvintele: ovicerdea, opicerdea, care ar insemna gunoi de oi. Mai reda si cuvintele de muscerdea, sucerdea si arata ca asa s-ar fi putut forma si cuvantul bu-cerda si ar insemna balega de boi. Mai adauga apoi si cuvintele italiene: bociardo si herminos. (23)
Autorul de mai sus nu trage insa nici o concluzie referitoare la etimologia cuvantului Bucerdea.
Viata, munca si lupta populatiei bastinasa si apoi acelei venite pe aceste meleaguri, se incadreaza in framantata istorie a Transilvaniei, iar dupa 1 Decembrie 1918 in cea a Romaniei.
Se poate afirma cu toata convingerea ca si pe aceste meleaguri ca - de altfel pe tot cuprinsul romanesc, populatia si-a continuat viata de zi cu zi si asa cum se arata de secole noul popor creat prin contopirea dacilor cu romanii - poporul roman - a trebuit sa duca o lupta indarjita si necurmata pentru a-si pastra fiinta, pentru a-si asigura continuitatea pe teritoriul in care s-a nascut si dezvoltat, in ciuda vicisitudinilor istorice. (24)
Alaturi de romanii bastinasi s-au asezat colonisti maghiari si cativa secui, dar si unii si altii s-au integrat civilizatiei gasite si au contribuit alaturi de populatia romaneasca la dezvoltarea in continuare a ei, prin munca ce au desfasurat-o si prin lupta unita dusa impotriva asupritorilor comuni.
Locuitorii romani si maghiari din aceasta
localitate au luat parte sau au fost influentati in mare
masura de marile evenimente ale vremii ca: rascoala
taraneasca de
Ridicarea de la
Marea rascoala taraneasca de la 1784 condusa de Horea, Closca si Crisan, a influentat in mod mai direct si aceste meleaguri, unde in asteptarea sosirii rasculatilor, taranimea iobaga se agita refuza prestarea serviciilor fata de nobili.
Iobagii nu mai puteau rabda multiplele sarcini feudale, purtarea neomeneasca a nobilimii si clerului care le faceau viata un chin si incercau pe toate caile sa le inlature.
Cei doi stapani - nobilimea si statul austriac - isi dau mana in exploatarea taranimii in general si acelei iobage in deosebi.
Fiscul imperial o exploateaza prin darile obisnuite, prin taxele militare si prin contributiile extraordinare; feudalii locali prin cele trei forme de renta: in munca, in bani si in produse.
Legea urbariala, din anul 1769, cunoscuta sub numele de "Anumite puncte" (Certa puncta), fixa robota la 4 zile pe saptamana cu bratele si la trei zile cu vitele; jelelilor li s-a scazut aceasta obligatie la doua zile pe saptamana. Multi nobili rastalmacesc insa legea, silind pe iobagi la 4 zile robota pe saptamana cu vitele si 3 cu bratele, adica toate zilele saptamanii in timpul muncilor agricole majore.
Pe langa robota, taranii iobagi trebuiau sa dea stapanului de mosie dijma din toate produsele agricole, din animale.
Iobagii mai erau obligati sa plateasca censul care putea fi o obligatie in bani sau in natura. De asemenea datorau stapanilor de mosie diferite taxe: de pasunat, padurit, crasmarit, morarit, macelarit etc.
Pe langa cele aratate, taranii erau obligati la daruri in natura si altele. (26)
Exploatarea feudala era dublata de a statului austriac, care lua de la tarani dari, ii obliga la provizii pentru intretinerea armatei, la incartiuiri, carausii, munci la drumuri si cetati etc. aceste obligatii grele erau insotite de nesfarsitele abuzuri ale administratorilor, functionarilor, juzilor, gornicilor care repartizau in chip arbitrar sarcinile, savarseau fraude in beneficiul lor si in prejudiciul contribuabililor saraci, incasau dari peste cele legale, maltratau si batjocoreau pe oameni. (27)
Sunt cunoscute apoi cauzele imediate ale rascoalei, printre care anularea conscriptiei militare, potrivit careia urmau sa fie inscrisi taranii ca militari in regimentele de granita, in schimbul careia urmau sa fie eliberati din iobagie. Acest lucru s-a facut ca urmare a interventiei disperate a nobilimii catre imparat.
Dupa cum este bine cunoscut rascoala a inceput in Muntii Apuseni, dar nu trecuse nici o luna de la inceputul miscarii si cercul ei se largise considerabil. Si se largea mereu.
Ca usurare pentru nobilime, vestea sistarii conscriptiei, era un prilej de noi infruntari a taranimii, de noi porniri, de invective chiar la adresa imparatului insusi.
Stefan Szotyori (asesor al comitatului, razbunator, iesind din curtea comitetului, umbland calare pe ulitele Galdei de Jos racnea ca un leu, in auzul tuturor: "Imparatul e un hotoman, talhar, calau, care le-a luat nobililor iobagii, dar noi l-am facut si l-am pud imparat, noi il si depunem". Si alte asemenea spunea.
Luand cu el granicerii din Teius, cauta pe sate cu ei pe conscriptorii iobagilor sa-i prinda - marturisesc preotii si satenii din Cetea. El a pornit in urmarirea si a fiului preotului unit din Coslar.
In timp ce-l cautau in Ciumbrud cei din Bucerdea Granoasa s-au adunat mai multi de 70-80, i-au luat calul lasat acolo cu fratele sau si cu soldatii, zicand ca si ei sunt catane, si pana nu li se plateste ceea ce au dat pentru oaste si nu le da inapoi calul lor pe care a plecat, nu-i dau pe al lui. (28)
Din cele de mai sus reiese ca taranii iobagi din Bucerdea Granoasa sunt influentati destul de puternic de agitatiile taranimii frustrate de drepturile ei si a sistarii conscriptiei, a arestarii conscriptorilor, infruntand chiar pe soldatii veniti cu acel Stefan Szotyori.
Din afirmatiile taranilor din Bucerdea Granoasa reiese ca si ei s-au inscris ca soldati, de vreme ce afirmau "ca si ei sunt catane" amenintand totodata ca pana nu li se plateste ceea ce au dat pentru oaste, n-o sa le dea nici ei calul lor.
Despre cutezanta taranilor scriu si nobilii in memoriile adresate unul guvernului si altul imparatului. Astfel ei se plang ca in timpul tulburarilor produse de conscriptia militara, armata n-a raspuns suficient de repede la cererile de ajutor ale comitatului si ca aceasta a incurajat cutezanta taranilor. In acest sens citeaza cazul satelor Cetea, Bucerdea, Alamor. Releva rolul popilor promovarea miscarii si obiecteaza faptul ca episcopul din Blaj a refuzat extradarea fiului preotului din Coslar. (29)
Am reprodus din continutul lucrarii amintite mai sus, pentru faptul ca este vorba de Bucerdea, fara sa se specifice care localitate Bucerdea, fiind folosite in lucrare denumirile de: Bucerdea Granoasa, Bucerdea Vinoasa, Bucerdea Romaneasca, Bucerdea Ungureasca. Aceste localitati figureaza cu denumirile respective de multe ori in lucrare. Fiind insa vorba de fiul preotului din Coslar urmarit, la fel de incidentul nobilului Szotyori cu taranii, inclinam sa credem ca este vorba despre Bucerdea Granoasa.
Dupa cum este bine cunoscut, iuresul rascoalei a cuprins o mare parte a Transilvaniei, in special a Muntilor Apuseni. Nobilimea in disperare cere ajutorul armatei si insasi ea se organizeaza impotriva rasculatilor. Fiind insa putina la numar, neprezentandu-se la chemari si avand arme insuficiente nu poate face fata situatiei.
Locotenentul Vajda da relatii din Petrisat (localitate asezata la cca. 6-
Patrularea a facut-o necontenit cu unii spre Mures, cu altii spre Bucerdea, iar mai pe urma spre Craciunel. (30)
Din cele de mai sus reiese faptul ca. Taranii din Bucerdea Granoasa si Craciunel, chiar daca nu participau activ la rascoala, erau supravegheati, pentru starea lor de spirit, agitata si pentru a nu se rascula asupra nobililor asupritori.
Este cunoscuta desfasurarea si urmarile rascoalei de la 1784 fiind descrisa atat de documentat in istoriografia romaneasca si care a lasat si lasa adanci rezonante in constiinta poporului nostru.
De aceasta perioada zbuciumata din istoria Transilvaniei nu putem trece fara a aminti despre un episod referitor la unul dintre cei mai straluciti corifei ai scolii romanesti, istoric, revolutionar, Gheorghe Sincai. Episodul respectiv face parte din lucrarea "Un capitol sbuciumat din viata lui Gheorghe Sincai" de profesorul Traia Pop si relateaza intr-adevar o perioada zbuciumata din viata acestui mare carturar, dealtfel asa cum i-a fost intreaga-i viata.
Este vorba de faptul ca dupa intoarcerea in
patrie de
Timp de 12 ani, el a dus o munca sustinuta pentru cresterea numarului scolilor satesti la peste 300 in 1787, pentru pregatirea candidatilor de invatatori, imbunatatirea bazei materiale, a programelor si manualelor scolare.
De mentionat ca in aceasta perioada este amintita si scoala din localitatea Bucerdea Granoasa.
Pe timpul acela episcop in Blaj era Ion Bob, un om ambitios si invidios, autocrat ti ingamfat fata de inferiori.
Dupa ce in anul 1784 Gheorghe Sincai paraseste rasa calugareasca (impreuna cu Samuil Micu si Petru Maior) Gheorghe Sincai si pe mai departe directorul scolilor nationale, dar intra in conflict cu Ion Bob.
Prilejul pentru indepartarea lui Gheorghe Sincai din Blaj sosi la 24 august 1794, cand dusmanii sai il acuza la subprefectul din Aiud, pentru atitudinea sa nepatriotica (?!) si intentii revolutionare.
Dupa ce este arestat si molestat, iar episcopul
Bob refuza sa-l ia sub protectia sa pana la proces. Este
tinut arestat in casa sa dupa care este dus
Administratia da ordin ca sa vina mai multi tarani din Bucerdea Granoasa, in frunte cu gornicul sa-l duca la inchisoarea din Aiud. Intr-adevar acestia vin, inarmati cu furci de fier, il pun in car si-l duc la inchisoare. (31)
Din cele de mai sus putem trage concluzia, ca subprefectul
a chemat taranii din Bucerdea Granoasa, pentru faptul ca nu
era sigur pe autoritatile din Blaj, iar taranii nici nu
stiau pe cine duc la inchisoare. De obicei astfel de personaje erau
incriminate in fata taranilor, pentru a le starni ura si a
fi siguri de serviciile lor. De fapt Gheorghe Sincai este acuzat de
insusi subprefectul de
Participarea locuitorilor din Bucerdea Granoasa la evenimentele revolutionare de la 1848
Un moment de seama a luptei maselor populare - printre care si a celei localnice - pentru scuturarea jugului exploatarii, a asupririi sociale si nationale a fost revolutia de la 1848 din Transilvania.
Avand ca principal centru de propagare a suflului revolutionar Blajul, locuitorii din jurul acestuia au fost angrenati la aceste evenimente. De aceea autoritatile au intreprins actiuni de intimidare sau chiar de represiune a maselor de tarani iobagi a caror situatie sociala si nationala a ramas in continuare foarte grea si dupa rascoala din 1784.
Pentru a zadarnici adunarea de
Trupele de mai sus urmareau sa zadarniceasca
adunarea de
Trupele urmareau de asemenea si inspaimantarea
localnicilor de a merge in masa
Masuri mai severe, pentru supravegherea zecilor de mii
de tarani si intimidarea acestora s-au luat cu prilejul
adunarii de
La fel ca si la 30 aprilie 1848 se plaseaza trupe
militare in satele din jur. Astfel in 8 mai generalul comandant, baronul
Puchner comunica gubernicului, dispozitivul trupelor in vederea
adunarii de
Cu toate masurile luate taranimea nu se intimideaza, nu se linisteste, nu renunta la lupta. Spera ca prin actiunile sale sa aduca usurare vietii sale napastuite sau chiar eliberarea din exploatarea crunta la care era supusa de multa vreme.
Despre curajul si spiritul de sacrificiu al taranimii,
aflam dintr-o scrisoare (raport) al
judetului Szegedi din comitatul Alba de Jos, care la 12 mai 1848
arata disperat, ca, taranii din Tiur si Bucerdea Granoasa
"ne-au spus in fata ca, daca ar sti ca toti
i-ar omori, ei tot se duc
Monografia Mihaltului (vezi cartea profesorului Breaz Ion) pag. 84-86 (Nucu)
Macelul din Mihalt
Iata cum reda comitele suprem a doua zi de acolo "azi am venit aici (este vorba de 3 iunie 1848). Consecinta solvelor armatei ca urmare a opozitiei violente si a atacului cu arme de catre romani, dupa cum s-a putut stabili s-a soldat cu 15 victime, din care un ostas iar ceilalti romani, 10 din Mihalt, 1 din Obreja, 1 din Craciunel si 1 din Cistei.
Dintre soldati unul este roman dar dintre romani zac mai multi.
Evenimentele de
Dupa atata vreme putina lume stie
ca marele om de litere si cultura Titu Maiorescu isi trage
obarsia de pe meleagurile satului Bucerdea Granoasa. Tatal
sau Ion Maiorescu s-a nascut aici in anul 1811 si se numea
Trifu. Inrudirea prin mama cu Petru Maior l-a determinat sa-si
schimbe numele in Maioreanu, Maiorescu si apoi Maiorescu.
Personalitatea cunoscuta in toate actele Revolutiei de la
Vorbind de evenimentele de la 1848 merita sa fie amintite actiunile patriotice ale marelui carturar Ion Maiorescu, care legat de meleagurile transilvanene si de locuitorii oropsiti ai ei, participa cu scrisul si sufletul plin de durere la evenimentele de la 1848.
Desi impiedicat sa vina in Ardeal
Dorinta de mai sus i-a fost indeplinita - poate
intamplator pentru ca
Chiar in timpul revolutiei si dupa aceea Ion Maiorescu nu abandoneaza lupta pentru drepturile romanilor, astfel in 1848 in calitate de insarcinat plenipotent al guvernului Provizoriu din Bucuresti pe langa guvernele din Pesta, Viena si Frankfurt, unde se opreste mai multa vreme si lucreaza din toate puterile, prin memorii prezentate parlamentului federal, prin articole publicate in diferite ziare straine, ca sa lumineze Europa in ce priveste situatia politica a romanilor. (37)
Dupa revolutie, Ion Maiorescu a venit in Muntii Apuseni,unde a scris despre revolutie si Avram Iancu - craiul muntilor -.
Nu este exclus ca dintre locuitorii satului Bucerdea Granoasa sa fi luat parte si la
alte actiuni revolutionare, dupa Adunarea de la 3/15 mai sau
dupa a treia adunare din septembrie 1848 de
Dupa adunarea din septembrie de
Am facut afirmatia cu privire la participarea locuitorilor si la alte actiuni revolutionare, dupa adunarea din septembrie, nu pentru ca am gasit consemnate in documente actiuni de participare directa la luptele desfasurate a locuitorilor satului, (cel putin pana la o cercetare competenta si amanuntita in acest sens), dar pe teritoriul localitatii s-au gasit o medalie de argint din 1849.
Si bancnote din 1848. Cu astfel de medalii au fost decorati de catre autoritatile austriece revolutionarii romani care au luat parte activa la revolutie.
Bancnotele gasite sunt datate septembrie 1848 si
sunt semnate de Ludovic Kossuth Conducatorul revolutiei maghiare,
ales la 14 aprilie 1849 guvernator al Ungariei. De asemenea localitatea
Bucerdea Granoasa este insemnata pe harta de campanie a generalului
polonez Iosif Bem, ce fonda trupele maghiare in luptele din 1848 -1849 harta
ce se gaseste
Sarcinile de frunte ale revolutiei burghezo-democratice din Transilvania au fost inlaturarea relatiilor feudale, desfiintarea privilegiilor nobiliare, abolirea absolutismului, eliberarea nationala a popoarelor asuprite. Desi revolutia a fost infranta, situatia dinainte de 1848 n-a putut fi mentinuta. Astfel, iobagia a fost desfiintata ca si monopolul pamantului detinut de nemesime in comitatele Transilvaniei: unele privilegii ale nobilimii, ca scutirea de dari etc. au fost sterse. Puternice ramasitele feudale au supravietuit insa revolutiei, dezvoltand o piedica in dezvoltarea capitalista a Transilvaniei. (39)
Alte evenimente de care se leaga istoria localitatii
Unirea Principatelor a avut un puternic erou in randurile populatiei din toate provinciile romanesti, indeosebi in Transilvania care astepta acum cu si mai multa incredere momentul favorabil pentru a se uni cu "Tara".
Unirea din
Am evocat acest eveniment, nu pentru ca ar fi avut o
legatura directa cu localitatea, insa pentru ca pe
teritoriul localitatii s-a gasit o medalie jubiliara
dedicata Unirii care pe verso are inscris in jur "UNIUNE ROMANA" iar
in interior doua figuri feminine in relief tinandu-se de mana,
iar pe revers este inscris "CAMERA ELECTIVA A MOLDOVEI D-LOR B. STURZA
SI A. PANU CAIMACAMI DE LA 20 OCT 1858 PANA LA 5 IAN 1859 PENTRU
APARAREA AUTONOMIEI SI DIGNITATII NATIONALE " .Medalia
are un diametru de cca.
Nu ne putem afirma de modul ]n care a ajuns medalia pe aceste meleaguri.
Un alt eveniment care poate fi considerat istoric, il constituie vizita facuta in Bucerdea Granoasa de Luceafarul poeziei romanesti, Mihai Eminescu - anul 1866.
Intre amintirile culese publicate de Elie Daianu in
cartea sa "Eminescu in Blaj" se zaresc informatii interesante si
despre pasul poetului prin comuna Craciunel. Despre acest moment al
trecerii sale prin Ardeal, A.C. Domsa relateaza cele aflate de
M.Eminescu
Astepta acolo sa treaca cu podul
umblator si neavand ce face, se juca cu niste copii de
taran. L-am chemat cu noi, am trecut Murasul si ne-am
dus toti trei la noi acasa, in Bucerdea Granoasa. Era seara
cand am sosit; muma ne-a dat de cina. Dupa cina eu cu Marculet ne-am dus in
priveghiul, caci murise o femeie de frunte la noi in sat. Eminescu a
ramas acasa si s-a culcat. Noi ne-am reintors in spre ziua;
el dormea. Dupa ce ne-am sculat si noi, am pranzit, cum se
pranzeste pe la sate. Dupa pranz el a disparut fara
sa zica ceva . Am auzit mai tarziu ca a umblat cu copii prin sat
dar apoi s-a dus." Comentand aceasta intamplare, autorul cartii,
Elie Daianu, incearca sa treaca dincolo de aparente,
notand ca plecarea pe neasteptate a poetului s-ar fi putut datora
faptului ca "poate va fi de ajuns la ganduri serioase, poate se pregatea
de examenul ce va avea sa faca pentru a se putea inscrie pe clasa a
V-a a liceului. Poate, chiar gandul acesta il va fi facut sa plece de
Dar indiferent care vor fi fost gandurile ce au manat
pasii poetului intr-o parte sau alta a acestor meleaguri, popasul sau
Admirand pe marele carturar al invatamantului romanesc si patriot inflacarat Ion Maiorescu (decedat in 4 septembrie 1864), tatal nu mai putin prestigiosului filolog, istoric si critic literar Titu Maiorescu, initiatorul si conducatorul societatii literare "Junimea" (incepand din 1865), marele poet se abate prin locul de bastina a lui Ioan Maiorescu.
Dupa ce la 27-28 august 1866 s-a tinut
Locuitorii din Bucerdea Granoasa nu sunt straini
nici de Memorandumul din 1892 inaintat imparatului de
Memorandumul cuprindea o introducere in care se
aratau, prin argumente de ordin istoric, temeiurile impotrivirii poporului
roman fata de anexarea Transilvaniei
Intrucat Memorandumul fusese imprimat si raspandit, guvernul maghiar a intentat un proces politic tuturor raspunzatori de aceasta actiune. (43)
Procesul inscenat Memorandistilor de guvernul mondial
s-a desfasurat
Alaturi de toti romanii, locuitorii din Bucerdea Granoasa au fost solidari cu memorandistii si au urmarit soarta celor implicati in proces.
Atunci, cand in dimineata zilei premergatoare deschiderii procesului - duminica 6 mai 1894-, de asta data aflandu-se cu un grup de memorandisti: Ioan Ratiu, Septimiu Albini, D.P. Baracianu, Dimitrie Cosa, au fost intampinati cu dragoste si entuziasm pe tot parcursul.
In fiecare gara incepand cu Sibiul, se canta "Desteapta-te Romane" . Copsa, Micasasa, Valea Lunga, Manarade, Blaj, Craciunel, Bucerdea, Cistei, Mihalt, Teius, Aiud . Cluj. Cu florile aduse aici si pana aici de popor, fara nici exagerare s-ar putea umple un vagon ("Tribuba"). (44)
Din aceste manifestari spontane, se poate deduce dorinta arzatoare a tuturor romanilor oropsiti, de a-si recastiga drepturile lor sociale si nationale.
Ramas pentru totdeauna in memoria localnicilor si a multor alte persoane care au calatorit in dimineata zilei de 7 octombrie 1968 si care si-au pierdut viata in tragicul accident de tren, intre halta Bucerdea Granoasa si Craciunelul de Jos soldat cu numerosi morti si raniti printre care si marele om de cultura Emil Petrovici din Cluj.
Numarul mortilor nu a fost cunoscut niciodata desi cantonul respectiv era cunoscut ca punct strategic militar si care a fost desfiintat in urma acestui tragic accident. In locul in care s-a desfasurat accidentul strajuieste o cruce cu inscriptia "Celor decedati inviere", "Celor vii si indurerati mangaiere", "Lui Dumnezeu preamarire".
In urma acestui tragic accident gara Bucerdea Granoasa a fost desfiintata.
Partasii la evenimentele din preajma Marii Uniri 1918 - si la cele legate de reforma agrara din 1921
Siliti sa participe
Povesteau si povestesc batranii satului, ca
multi dintre romanii care au luptat in armata Austro-Ungara,
dandu-si seama ca locul lor este in armata romana, s-au predat
adevaratilor aliati, mai ales pe frontul Italian si rusesc.
Constituiti apoi in unitati militare, s-au reintors in parte ca
voluntari si au luptat pentru eliberarea Transilvaniei (marturii ale locuitorilor (Voicu
Ioan - n.
Prabusirea Imperiului Austro-Ungar, a dat un nou impuls revolutionar maselor populare, asuprite veacuri de-a randul, pentru eliberarea sociala, unitate nationala, pentru pamantul ravnit atat de mult.
La fel ca in intreaga Transilvanie, taranimea din comitetul Alba, a actionat pe cale revolutionara, avand in atentie doua obiective fundamentale - inlaturarea imediata a fortei publice, a functionarilor de stat si desfiintarea marilor proprietati mosieresti.
Pentru a-si asigura succesul actiunilor, ea ataca mai intai cu vehementa jandarmeria, odios instrument de asuprire sociala si nationala.
Documentele vremii atesta refugierea notarilor si impartirea bunurilor de catre poporul infometat. Acelasi lucru se intampla si cu lucrurile mosierilor care nu locuiau in localitatile unde isi aveau mosiile. (45)
Actiuni de mai sus s-au petrecut si in comuna Bucerdea - Granoasa.
Dupa marturia verbala a locuitorului Ioica Nicolae (Cula lui Pascu n. 1897) care se afla in acel timp acasa, fiind venit de pe front, mai multi tarani romani si maghiari, dintre care: sus-numitul, Oarga Simion (Simionului Pavel), Gaji Stefan (Pistea lui Boltasu) si altii, l-au prins pe notarul Benedekt Aladar, ascuns in podul Primariei, l-au dezarmat si maltratat. Profitand insa de neatentia taranilor a fugit. Taranii au inceput apoi sa-si imparta bunurile.
Cele de mai sus sunt confirmate intr-un raport inaintat
Consiliului National din Blaj la data de 26 noiembrie 1918. Locotenentul
Niculae Pop care avea sediul in Bucerdea Granoasa raporteaza ca
pana a sosit ordinul 633/918 de
N-a fost si nu este in firea taranului roman sa fie rau, crud, sa faca rau altuia. Au existat doar exceptii si acestea in imprejurari deosebite. De aceea noile autoritati romanesti, care erau reprezentate in aceasta zona de Consiliul National Roman din Blaj, au luat masuri ca si in satele din jur sa fie infiintate consilii nationale. Un astfel de consiliu se infiinteaza si in Bucerdea - Granoasa, format din 63 de gardisti, inca din primele zile ale lunii noiembrie. (47)
Numarul gardistilor din Bucerdea Granoasa nu era intrecut numai de Blaj si Mihalt - din raza de activitate a Consiliului National din Blaj - fapt ce arata ca problemele erau dificile si intinderea comunei mare.
Din marturiile mai multor oameni care au trait acele vremi, reiese ca lipsurile taranimii au fost foarte mari. Dar totodata unii tarani care nu au fost pe front sau au venit acasa mai repede din diferite cauze (raniti, dezertati etc.), au facut abuzuri mari, devastand curtile domnesti, luand mai mult decat aveau nevoie sau pentru valorificare.
Din motive lesne de inteles, nu dam numele celor de mai sus pentru ca rudele directe care le sunt in viata, sa nu considere aceasta o jignire a memoriei celor vizati.
Credem de cuviinta sa citam din documentele vremii, actiunile taranimii din acel timp, relatate in lucrari competente, ai caror autori au urmarit in mod special evenimentele din acea perioada framantata a istoriei Transilvaniei.
Nemaiavand rabdare ca noile autoritati
sa le faca dreptate, taranii ataca curtile
si mosiile domnesti inca din primele zile ale lunii
noiembrie 1918, inainte de a se fi organizat garzile nationale in
comune. Astfel se arata ca in 3 noiembrie (la fel ca in Sancrai n.a.) este atacata
si mosia de peste 2000 iugare a grofului Kvrig Bela din Bucerdea
Granoasa, arendata de fostul comite de Alba, Szasz Iozef, in
tovarasie cu banca germana a reuniunii ardelene din Sibiu
si cu arendasul Emil Ashendorf, de nationalitate germana,
care era si administratorul mosiei. De teama multimii care
si-a impartit bunurile, administratorul a fugit
Se iau insa masuri de garzile nationale
ca cele luate de la curti sa fie stranse si impartite
taranilor, iar cele ce au ramas sa fie duse
Nemultumirile taranilor nu sunt potolite decat temporar, deoarece imparteala bunurilor luate de la curti, nu se face in mod drept, nu li se dau suficiente bunuri sau sunt altii care profita de situatie pentru a se chivernisi.
In perioada 11-14 noiembrie este relatat faptul ca
Datorita agitatiilor si actiunilor
taranilor in ziua de 12 noiembrie 1918 Stefan Pop delegat
Taranii au de asemenea plansori, la felul cum se imparte cucuruzul; nu le place unde le este cazarma, cancelaria etc.
Totodata in raport se arata ca, in general, elemente de dezordine primejduiesc linistea, care de altcum se crede ca, urma unei interventii severe s-ar putea restabilii.
In privinta bunurilor luate de tarani se raporteaza ca, vitele luate de la curtea lui Covrig, incep sa le aduca inapoi.
Lucrurile nefiind simplu de rezolvat cere ca sa se ia de urgenta masuri ca sa se trimita o comisie la fata locului, care sa definitiveze chestia bucerzenilor. (51)
Pretentiile taranilor cresc mai ales in privinta cerealelor si lemnelor necesare pentru iarna care se apropia. Ei insa nu se impotrivesc atat de mult in ceea ce priveste, la aducerea vitelor luate de la curti, dar arata ca n-au cui le inapoia.
Dupa cum s-a aratat majoritatea proprietatilor (mosierilor) si arendasilor au fugit din comuna. In acest sens la data de 13 noiembrie Dl. Dr. Zenovie Paclisanu, raporteaza Consiliului National Roman din Blaj, a carui trimis este, ca s-a constituit Comitetul National Roman, in frunte cu parintele Mesesan. Arata ca cei din garda sunt nemultumiti cu plata, iar in chestia vitelor instrainate de la mosia Covrig, spun ca nu au cui sa le restituie, pentru ca la mosie nu se mai afla nimeni. Asteapta indrumari cui sa le restituie.
In raport se mai arata ca locuitorii au pretentia ca fiecare om sa obtina 2 care de lemne, pentru care promit ca vor plati sumele necesare. Considera cu toate acestea ca, in general e satisfacatoare. Atrage insa atentia ca la transmiterea delegatilor, sa se tina seama de alegerea persoanelor, iar acestia sa fie atenti la alegerea expresiilor (in relatiile cu taranii n.a.) cerand totodata sa se inconjoare curtile boieresti, dupa ce "nexul" cu ei face impresie suparatoare asupra poporului. (52)
Proprietarii sau arendasii mosiilor, chiar daca nu erau la mosii, ci fugiti in alte parti, cauta totusi sa aiba grija de mosii, oferind noilor autoritati produsele acestora (crezand poate, in vreo redresare a situatiei) sau cerand sprijinul pentru recuperarea unor bunuri pierdute.
In protocolul de
Un alt arendas, Emil Aschendorf, tot din Bucerdea, care la 16 noiembrie 1918, Consiliul National din Blaj, sa primeasca inapoi 2 pusti de vanat, 120 patroane (cartuse) de vanat, o trasca de vanat, haine, bunzi etc., care i-au fost luate, respectiv furate. (53)
Plangeri mai fac si alti proprietari sau mostenitori ai acestora. Astfel vaduva Bewnedek Karolyi reclama Consiliului din Blaj ca i-au pierit 14 porci, proprietatea notarului din Bucerdea Granoasa Benedek Aladar. De asemenea este consemnata plangerea unui alt mare arendas din Bucerdea - de asta data de origine romana - care se plange ca oamenii din sat ii duc toate paiele, fanul, ovazul neimblatit si ca i-au furat si mai multe oi. Se roaga sa se ia masurile necesare pentru impiedicarea jafurilor si restituirea oilor. (54)
Referitor la cele de mai sus, doi delegati de-ai
Consiliului National din Blaj, trimisi in Bucerdea, dupa ce cer
judecata consiliului in privinta lemnelor de foc cerute si la
cucuruzul necules, arata si unele abuzuri comise. Raporteaza in
acest sens, ca locuitorii Cisteian Ioan lui Ieronim si Habian Ioan a
lui Dadarlau, la fel Ieronimul lui Talie ar avea vite de la
curte si nu le-au mai dat inapoi. De asemenea George Galan, locuitor
din Ocnisoara, inca a instrainat lucrurile de
Deducem din cele de mai sus, ca profitand de lipsa de
supraveghere inca nu destul de competenta, chiar oameni straini
de sat au luat din bunurile proprietarilor localnici, iar altii comit
si alte acte mai grave. Astfel la 26 noiembrie 1918 preotul Mesesan
din Bucerdea, raporteaza
Comunica de asemenea, ca oamenii rai
fura vin din satele vecine si ca este temere, ca vor face
si rele mai mari. Tot atunci arata ca presedintele
consiliului national a abzis (demisionat)
si roaga sa se trimita gardisti de
Din actiunile revolutionare relatate din documentele sau marturiile unor oameni ce-au trait evenimentele descrise, se poate afirma ca nu s-au produs in general fapte violente, ca taranimea a fost constienta de situatia creata, iar consiliile nationale si-au indeplinit misiunile incredintate.
Consiliile nationale organizate in sate, au fost recunoscute pana la urma si de autoritatile maghiare, ca autoritati locale si ele au mentinut ordinea si linistea, au condus cu competenta activitatea administrativa din localitati.
In comitatul Alba, procesul de desfiintare a consiliilor si garzilor nationale s-a desfasurat treptat, incheindu-se pe la jumatatea lunii martie 1919.
Documentele vremii ne arata, ca masele populare din comitatul Alba au avut un rol deosebit in realizarea unirii Transilvaniei cu Romania. Prin miscarile revolutionare hotarate, prin consiliile si garzile nationale, precum si prin formatiunile militare pe care le-au organizat, ele au ajuns sa preia puterea din mana vechilor stapanitori si sa favorizeze tinerea marii adunari constituante a romanilor din Transilvania.
Despre participarea unor delegati din Bucerdea Granoasa
Fostului participant
Hotararea poporului roman, pronuntata fara echivoc la 1 decembrie 1918 in Sala Unirii si pe Campul lui Horea, in numeroase locuri din strainatate, unde se gaseau grupuri mai insemnate de romani, incheia, in acelasi timp, un proces lung si ireversibil, procesul inmanuncherii intr-un organism statul unitar a tuturor romanilor, a tuturor energiilor creatoare de bunuri materiale si spirituale.
In ce priveste actul de la 1 Decembrie 1918 pentru poporul si statul Roman, aceasta a fost sintetic si clar expusa in Programul Partidului Comunist Roman: "Realizarea acestui deziderat istoric vital a fost si rodul luptei maselor largi populare, a muncitorimii, a taranimii, intelectualitatii, a cercurilor inaintate ale burgheziei, a principalelor clase si paturi ale societatii, opera intregului popor, a intregii natiuni".
Reforma agrara din 1921 si actiunile locuitorilor
Atat inainte, cat si dupa Unire, valul revolutionar al maselor n-a incetat sa duca lupta pentru impartirea pamantului stramosesc, care le-a fost rapit si l-au muncit in folosul asupritorilor de veacuri.
Impartirea mosiilor nobiliare si ale statului in folosul taranimii, era impusa insasi de actiunile revolutionare ale taranimii si ale dezvoltarii economico - sociale.
Prin decretul din 16 decembrie 1918 se prevedea exproprierea unei parti din pamantul mosieresc si al statului.
Definitivarea intregii legislatii cu privire la reforma a avut loc numai in 1921.
Au fost improprietariti din proprietatea mosierilor si a statului, familiile celor cazuti in razboi, familiile sarace cu pamant sub 5 iugare.
Loturile de pamant au fost distribuite insa cu mari intarzieri si au trebuit sa fie rascumparate cu truda grea de noii proprietari.
Nemultumirile taranilor fata de autoritatile ce trebuiau sa definitiveze reforma agrara, sunt tot mai numeroase, pentru faptul ca acestia taraganeaza lucrurile sau unii dintre cei incredintati cu aceasta, cauta sa favorizeze pe unii proprietari, de aceea ei actioneaza si pe cont propriu.
In multe sate, cu mari mosii, cum erau si
Nu lipsesc si manifestarile - e drept putine - a unor elemente legate de fostii proprietari, care in neputinta lor de a opri cursul evenimentelor, profereaza injurii la adresa autoritatilor. Astfel cetateanul George Sebesi domiciliat in comuna Bucerdea Granoasa este deferit procuraturii de stat din Alba Iulia pentru crima de "agitare". Dar procuratura hotaraste ca intrucat cetateanul respectiv a folosit "expresiunea numai in fata martorului Ilie Martin, iar acum o neaga, deci nefiind mai multi martori, delictul nu se poate adeverii si se anuleaza. (65)
Taranii se impotrivesc nedreptatilor, nu insa pe cale violenta, ci prin proteste, reclamatii inaintate autoritatii.
In sensul de mai sus, Comisiunea Judeteana pentru
reforma agrara, este sesizata de Secretariatul cercual din Bucerdea,
ca satenii s-au pus in rezidenta pasiva,
fata de decisul comisiunii judetene, prin care li s-a dat in
arenda fortata, mosiile Bela Kovrig si Siebenburger
Vereisbank de peste 2000 iugare cadastrale (un iugar cadastral = 1600
stanjeni patrati sau
In urma sesizarii de mai sus se deplaseaza
Dupa cercetari si demersuri la forurile superioare, in baza decisiunii ministeriale nr. 30313 din 5 noiembrie 1920, referitor la ex arendarea fortata, a mosiilor aflatoare pe hotarul comunei Bucerdea Granoasa, a decis sa se dea in arenda fortata:
Mosia lui Bela Kovrig, aratorul, fanatul si pasunea extravilanul, afara de 20 iug. ce raman proprietarului.
Mosia Siebenburger, aratorul, fanatul si pasunea extravilan, insa cu respectarea vanzarilor contractate pana in anul 1919.
Mosia contesei Elisaveta Toldalogi nascuta baroneasa Zeyk, arator, fanatul si pasunea extravilan, afara de 200 iugare.
Mosia fondului bazilitan, aratorul, fanatul si pasunea extravilan, afara de 300 iugare, aratorul de langa comuna.
Dreptul de alegere a partii ramase in libera dispozitie a proprietarilor, se asigura conform paragrafului 5 din decretul Legii nr. 3911 din 10 septembrie 1919. Terenurile prezentate la paragraful 9 al decretului de lege citat, precum intravilanele, raman in libera dispozitie a proprietarilor.
Din mosiile ex arendate fortat se impartesc:
I. Satenii din Cisteiul - roman -200 iugare din mosia Kovrig din partea desemnata deja de organele comitetului agrar.
II. Satenii din Petelca 100 iugare din mosia lui Kovrig Nela in legatura cu hotarul lor.
III. Satenii din Iclod, 250 iugare din mosia Kovrig, in legatura cu hotarul lor.
IV. Satenii din Petrisat, 250 iugare din mosia Toldalogi, in legatura cu hotarul lor.
V. Satenii din Craciunelul de Jos, partea intregitoare a Ghibartului, ce cade pe hotarul Bucerzii - Granoase, din mosia Sibienburger Vereisbank.
VI. Satenii din Bucerdea Granoasa restul ce nu s-a dat la cei numiti sub I-V, din dele 4 mosii (cca. 2187 iugare n.a)
Arenda se fixeaza dupa cum urmeaza:
a. Pentru mosia Bela Kovrig, partea din jurul comunei 90 lei iugarul, iar cel din Valea Spinului 50 lei iugarul.
b. mosia Sibienburger 70 lei iugarul.
c. Pentru mosia contesei Toldalogi 50 lei iugarul.
d. Pentru mosia fondului bazilitan din jurul satului 100 lei iugarul, iar cel din Valea Spinului 50 lei iugarul.
In decizia respectiva se facea observatia, ca cele 100 iugare date din mosia fondului Bazilitan langa sat, sa se desemneze astfel ca sa se poata parcela acolo locurile de casa (locuinte) care se vor da cu ocazia exproprierii. (67)
Dupa cum se constata din cele de mai sus, arenda era fixata pe categorii de pamant, insa era destul de mare fata de posibilitatile de atunci a taranilor.
Arendarea fortata era impusa lipsa acuta de pamant ale taranimii, pana la definitivarea reformei agrare si de faptul ca pamantul respectiv nu mai putea fi lucrat in conditiile dinainte de 1918.
De remarcat faptul ca vechii proprietari sau arendasii mosiilor se plang de lipsa de teren, in special cel destinat pasunatului, avand intentia sa transforme pamant arator in pasune si ca nu li se platesc cota fixata pentru arendarea fortata.
Astfel in 31 decembrie 1920 arendasul Ilie din Bucerdea Granoasa, arata ca a tinut in arenda mosia fondului Bazilitan 15 ani si ca satenii au cerut si aceasta mosie in arenda fortata, cu toate ca li s-a dat, in afara de 300 iugare care i s-a lasat fondului numit. Mai arata ca la sfarsitul anului respectiv a avut o turma de 600 oi si ca acum fondul ii cere locul, deci el nu mai are unde pasuna oile, cauza din care i-au murit aproape 300 bucati.
Cere Comisiei judetene loc pentru pasunatul oilor un teritoriu de cca. 100 iugare din locul dat satenilor si ca va plati pentru acestea arenda stabilita.
Arata totodata ca cea mai mare parte a cetatenilor (satenilor) sunt de acord de a primi pasune, numai putin sunt contra.
Fata de cele de mai sus Consilieratul Agricol Alba, cere Regiunii Agricole Blaj, ca pe cale de impaciuire sa-i faca pe sateni sa inteleaga, sa-l lase si pe Ilie Martin sa pasuneze oile, in interesul statului pentru producerea de branza si lana.
De asemenea si un alt proprietar de mosie cere sa i se stabileasca exact plata arendei si limitele suprafetei ramase dupa arendarea fortata.
Din cercetarile facute la fata locului de catre o comisie a Regiunii Agricole Blaj si raportul inaintat Consilieratului Agricol Alba Iulia, ne vom face o imagine nu numai asupra suprafetei de pamant ramasa proprietarului, dar si asupra culturilor si animalelor ce le detinea la data respectiva.
Cele de mai sus se refera la mosia Toldalogi si dupa ce s-a aratat in ce mod voieste proprietarul sa-si limiteze "meta" (limita mosiei) a celor 200 ce i-au ramas, raportul consemneaza:
- mosia de 200 iugare este impartita in modul urmator: 37 iugare semanatura grau, 22 iugare semanatura ovaz, 60 iugare loc destinat pentru semanat cucuruz, 34 iugare lutarniste, 57 iugare fanat.
Intravilan pentru prima hodaie s-au socotit 6 iugare si pentru hodaia ingrijitorului de padure -hotar intravilan 4 iugare. In total 200 iugare.
Comisia a constata ca proprietarul dispune de urmatoarele animale: 4 bucati vite cornute, 120 oi, 72 scroafe de prasila, iar purcei 218 bucati.
Comisia atrage atentia proprietarului ca n-are voie sa transforme loc arator de pasune.
Referitor la pamantul care va fi expropriat din Valea Spinului, raportul arata, ca in total VA FI EXPROPRIAT 1350 iugare, din care s-a dat locuitorilor din satul Iclod 250 iugare. Celor din Bucerdea le-au ramas 1100 iugare.
Taranii cer sa li se dea 200-300 iugare
fanat si restul aratator si pasune. Comisia
arata ca taranilor li s-a desemnat pasunea pentru
vacile cu lapte din mosia Covaciu cazuta sub expropriere
fortata 140 iugare. La fel au capatat din mosia
Toldalogi de
Cu privire la plata arendei li s-a aratat ca nu le este permis sa plateasca pentru loc arator numai 20 lei, in loc de 40 lei. Raportul este datat 17 aprilie 1921.
Dar iata situatia proprietarilor si a pamanturilor ce se aflau pe raza comunei Bucerdea Granoasa in anul 1920:
|
Nr. Crt. |
Proprietarul |
Suprafata totala |
Din care: arabil, fanat, gradina |
||
|
iug. |
st. |
iug. |
st. |
||
|
Fondul Bazilitan-Blaj | |||||
|
Siebenburger v.-Sibiu | |||||
|
Kovrig Bela | |||||
|
Contesa Toldalogi | |||||
|
Biserica ref. din local. | |||||
|
Kovacs Nagy Ödön | |||||
Suprafata totala = 1724 iugare si
Dupa cum se va constata in continuare, exista scriptic diferente de teren de la un an la altul si de la masuratoare, la masuratoare. Acest lucru era posibil intrucat suprafetele de teren se consemnau de multe ori dupa declaratiile proprietarilor. Chiar pe marginea situatiei care o redam mai jos era notat, ca nu se stie exact ce suprafata s-a dat prin arenda fortata la comunele: Bucerdea, Petelca, Cistei, Petrisat si Iclod. Iar datele sau luat dupa foile financiare si cadastrale, la fel pe baza declaratiilor de catre proprietari.
Tablou
Despre mosiile ex arendate ce cad sub expropriere conf. Ord. Cons. Agricol Nr. 472/1922
Nr. Numele Suprafata totala a mosiei
crt. proprietarului ____________________
Iug. st.
1. Bela Covrig 2518 1599
Gr. Toldalogi 1084 937
Total 3603
iug.
Autoritatile au aprobat ca numai pamantul celor 2 mosieri sa fie dat spre improprietarirea taranilor. Din suprafata de mai sus asa cum s-a mai aratat s-a acordat si satelor vecine.
Taranimea astepta cu nerabdare sa intre in proprietatea pamantului si era nelinistita de numeroasele "afaceri" care le faceau unii sateni mai instariti, de a cumpara pamant ieftin de la cei ce urmau sa fie expropriati sau care erau amenintati pe viitor sa pateasca acelasi lucru.
Afaceri cu pamantul au inceput sa faca chiar si dintre cei care au fost pusi sa faca dreptate, sa parceleze suprafetele expropriate, asa cum a fost inginerul Stoica Aurel care si-a "acumulat" mosii in mai multe sate. (in Bucerdea Granoasa 1689 iugare; Cistei 75 iugare; Mihalt 378 iug.; Galtiu 31 iugare etc.)
Taranii erau ingrijorati si de incetineala cu care se intocmeau lucrarile de improprietarire. Insusi primarul comunei Bucerdea cere Regiunii Agricole Blaj, sa se ia masuri impotriva notarului cercual din Bucerdea care n-a intocmit insa tablourile de improprietarire in comunele apartinatoare, Craciunel si Cisteiul Roman. (72)
In comisiile locale de improprietarire au fost inclusi cei din conducerea comunei, apoi preoti, invatatori si cativa tarani, care aveau mai mult rol consultativ. Cei mai multi din comisie nu erau prea interesati de urgentarea lucrarilor.
Comisia locala de improprietarire pentru comuna Bucerdea Granoasa, era compusa din urmatorii:
I. Membrii de drept Profesiunea
1. Andrei Sarbu primar
Ioan Mihu Ciufudean notar
3. George Mesesan preot
4. Pataki Iuliu preot
5. Ban Ilie invatator
6. Tecsi Ludovic invatator
II. Delegati alesi de sateni
1. Ioan Trif 1. Simion plugar
Soporan George Vasile plugar
3. Ioica Dumitru 1. George plugar
Comisia a fost constituita la 22 ianuarie 192 (73)
Dupa cum este cunoscut reforma din 1921 n-a desfiintat mosierimea ca si clasa sociala, dar a contribuit la dezvoltarea relatiilor capitaliste in agricultura, a generat noi factori de exploatare lasand taranimea la jugul exploatarii mosierilor si chiaburilor.
Iata intinderile de mosii, ramase pe seama proprietarilor, dupa ex arendarile fortate, in suprafata de peste 100 iugare in plasa Blaj, in anul 1922:
Nr.
Crt. Proprietarul si marimea mosiei Suprafata totala ______________
Iugare stanjeni
1. Fundatiunea Bazilitana 400 -
Grof. Toldalogi 350 -
3. Kovacs Nagy Odon 207 -
Total 957 iugare (74)
Asa cum am mai aratat anterior nemultumirile taranilor cresc datorita faptului ca lucrarile pentru reforma agrara se desfasoara haotic, cu nereguli si afaceri. Reclamatiile taranilor, pana la cele mai inalte foruri sunt semnificative in acest sens. Prezentam din continutul catorva dintre ele, precum si din constatarile celor ce au fost trimisi sa clarifice situatia. (Anexa Nr. 2)
Intr-o reclamatie inaintata Ministerului Agriculturii, in aprilie 1922 la care este anexata o lista cu numele a 288 sateni din Bucerdea Granoasa, acestia arata ca au din anul 1919 - 1920 o suprafata de 1043 iugare, in arenda fortata, care formeaza proprietatea lui Bela Covrig, proprietar mare in aceasta comuna si tot in Bucerdea au 217 iugare de pamant pe care-l cultiva si-l ingrijesc, gunoindu-l in tot anul. Li s-a promis ca acest pamant dat in arenda fortata o sa li se imparteasca. La fel ca li s-a stabilit din partea statului, dupa calitatea pamantului ce avea in anul 1914 de fiecare iugar, pretul cuvenit.
Arata in continuare ca pamantul care il cultiva mai bine de 2 ani de zile, s-a vandut de Bela Kovrig "pe sub mana", inginerului A. Stoica domiciliat in Alba Iulia, are de gand numai sa speculeze, pamantul care li se cuvenea lor, sa li-l imparta si apoi sa-l plateasca. In felul acesta va realiza un castig "colosal" (inchiderile in ghilimele apartin noua).
Reclama si Banca saseasca din Sibiu care a vandut de asemenea pamant unor cetateni, iar ei care muncesc pamantul de 2 ani, vor fi dati afara. Roaga sa distruga contractele incheiate de Banca din Sibiu cu cativa sateni carora le-a vandut pamantul si sa dispuna ca mosia cumparata de Aurel Stoica domiciliat in Alba Iulia sa li se imparta in mod cinstit, oamenilor lipsiti din comuna. (75)
Cei reclamati ca au cumparat pamant in
anul 1919 de
La telegrama trimisa de Comitetul Agrar Cluj, pentru a se cerceta reclamatia locuitorilor din Bucerdea Granoasa, se deplaseaza o comisie a Consiliului Agricol judetean Alba Inferioara care intocmeste un proces-verbal datat 27-28 aprilie 1922, care cuprinde cercetarile si masurile luate de comisia respectiva.
Printre altele, comisia arata ca, nemultumirile locuitorilor nu sunt intemeiate, ca in conformitate cu Legea, acestia au fost atribuiti cu maximul de teren prevazut in Decretul Lege, adica 5 iugare de teren arator, cei care n-au avut nici o brazda de pamant si completarea la 5 iugare, pentru cei ce au mai avut pamant, dar sub 5 iugare.
Pamantul pana la 5 iugare s-a atribuit locuitorilor in afara de pasunea folosita de intreaga comuna, pentru vitele cornute mari si mici. Aceasta pasune este folosita de vitele intregii comune si este data in afara de pasunea fostilor iobagi.
Se subliniaza ca aceasta situatie nu mai exista la nici o comuna din judet si ca cei indreptatiti folosesc suprafata distribuita locuitorilor comunelor din jurul Bucerzii.
Suprafata totala supusa arendarii fortate, dupa Decretul Lege 3911/1919 fiind de 3132 iugare.
Referitor la reclamatiile locuitorilor impotriva celor care au cumparat 26 iugare in anul 1919 din proprietatea Bancii din Sibiu, comisia cauta sa motiveze cat de cat legalitatea acestei cumparari. Astfel arata ca dupa ce, cei indreptatiti au primit maximul de suprafata prevazuta de lege, terenul ramas in suprafata de 87 iugare care s-a folosit de unii sateni care nu aveau dreptul, s-a hotarat ca acesta sa fie dat unor cumparatori. La fel ca din suprafata de mai sus au fost cumparate cele 26 iugare.
Printre motivele prin care se cauta sa se justifice existenta celor 87 iugare se arata:
- ca unii sateni au folosit din acest pamant
si nu aveau dreptul, iar o parte din ei sunt plecati din comuna
de 14 ani si locuiesc in comuna Geoagiu, la
- alti sateni sunt plecati in vechiul Regat si n-au lucrat niciodata pamantul.
O parte din cei care au lucrat pamantul sunt sub drapel sau jandarmi rurali in diferite judete etc.
Se motiveaza de asemenea ca suprafata de pamant de mia sus a fost data de cei enumerati mai sus "in parte" sau o parte este muncit de parintii lor, care au primit suprafata de 5 iugare stabilite de Lege.
Comisia de cercetare mai arata ca tinand seama de cele de mai sus, "a dispus" (sublinierea autorului), tinand seama si de dispozitiunile Comitetului Agrar, sa se dea in folosinta cumparatorilor reclamati, 26 iugare, pana la definitiva aplicare a legii. Iar ca ultim argument arata ca, multi dintre cei ce azi folosesc teren dupa dispozitiunile Art. 92 din Legea Agrara, "poate nu vor mai folosi" (subl. Sut.)
Din cele aratate mai sus, reiese limpede ca cei trimisi sa faca dreptate celor nemultumiti si nevoiasi, au fost de fapt cei care au atribuit pamant celor instariti si s-au transformat in aparatorii acestora.
Procedeul de mai sus il foloseste comisia si in privinta nemultumirii satenilor, fata de cumpararea mosiei lui Bela Kovrig de catre inginerul Aurel Stoica.
De la inceput comisia arata ca nemultumirile satenilor sunt neintemeiate, ca ei nu sunt frustrati cu nimic din drepturile lor. La fel ca noul proprietar a vandut numai cateva locuri intravilane cu locuinte pe ele, care au fost scutite de arendare fortata si ca nici Legea Agrara nu le prevede ca expropriabile.
Comisia motiveaza ca si cele 14 iugare de padure vandute, din totalul de 167 iugare cat are mosia, nu vor fi expropriabile. Nu uita insa sa arate ca vanzarile de mosii dupa aparitia Legii a luat un avant uimitor si ca toti proprietarii ofera la vanzare pamanturi cu preturi foarte mici. La fel ca pe mijlocitorii intre cumparatori si vanzatori, ii fac notarii comunali, preotii si invatatorii.
Pentru a preveni pe viitor vanzari si cumparari de pamanturi, comisia roaga fondurile superioare sa faca cunoscuta legea, pentru ca sunt proprietari ce nu locuiesc in tara, iar dupa ce incaseaza sumele, nu mai poate fi urmarit de lege in tara straina. In acest fel cumparatorul va ramane in pierdere, pentru ca pamantul va fi dat spre expropiere si ca in necunostinta de cauza va face numai jocul acestor speculanti de pamant.
Taranii sunt "lamuriti" (subl. aut.) si in privinta lucernei semanate aratand ca nu li se va lua din folosinta numai dupa aplicarea reformei agrare, deci dupa expropiere. (76)
Dupa cum am mai aratat, taranilor care n-aveau pamant suficient si asteptau cu nerabdare Reforma Agrara, nu li se da dreptate, ci erau lamuriti. In schimb li se da dreptate si li se lua apararea celor care speculau pamantul, cumparandu-l cu preturi mici de la mosierii ce urmau sa fie expropriati si vanzandu-l cu preturi mari la cei nevoiasi.
Specula cu pamant s-a facut de catre inginerul Stoica Aurel si dupa aplicarea Reformei Agrare, devenind insusi el mare mosier, cu mosii in numeroase sate. Astfel o suprafata de 16 iugare destinate scolii din comuna cu prilejul Reformei Agrare, a vandut-o mai multor cetateni din Mihalt si Cistei.
De mentionat ca susnumitul era repartizat de forurile judetene cu parcelarea pamanturilor.
In declaratiile lor, cumparatorii recunosc
ca au cumparat pamant de
Nemultumirile taranilor saraci sunt numeroase, adresandu-se cu reclamatii scrise organelor superioare. Cei trimisi sa lamureasca lucrurile incheie numeroase procese verbale.
Dupa procesul verbal incheiat in zilele de 27-28 aprilie 1922, se incheie altul in 28-29 aprilie 1922, apoi in zilele de 30-31 august 1922 se deplaseaza in comuna agronomul sef al cancelariei judetene, in urma constatarilor intocmind un raport. Pe baza celor constatate anterior, se intocmeste un raport general care se inainteaza Comitetului Agrar Cluj.
In procesul verbal din 28-29 aprilie 1922 se arata
ca au fost chemati
Reda in continuare proprietatile care se aflau pe hotarul comunei si a suprafetelor date in arenda fortata:
- mosia proprietatea Bela Covrig, s-a dat in arenda fortata, arator, fanat si pasune - 1839 iugare.
- mosia Toldaloghi, trece prin arendare fortata in folosinta comunei 660 iugare.
Comuna Bucerdea Granoasa folosea impreuna cu comunele din jur o suprafata de 3132 iugare, arator fanat, pasune, din care 945 iugare comunele din jur, dupa cum urmeaza:
- Cisteiul Roman - 200 iugare.
- Petelca - 165 iugare.
- Iclod - 250 iugare.
- Perisat - 250 iugare.
- Craciunelul de Jos - 80 iugare.
Satenilor din Bucerdea Granoasa le ramaneau 2187 iugare care a fost impartit la 300 indreptatiti.
Procesul verbal mai consemneaza ca mosia proprietarului Bela Covrig a fost vanduta in intregime, cu toate obligatiile si sarcinile, fiind intabulata pe cumparatorul Stoica Aurel din Alba Iulia. Se mai consemneaza ca prin aceasta nu s-a "scurtat" dreptul celor indreptatiti.
Autorul raportului nu uita sa motiveze vinderea celor 26 iugare de pamant si sa arate, ca Bucerdea este singura comuna din judet, unde indreptatitii au primit cate 5 iugare de pamant arator, in afara de pasune, in suprafata de 1000 iugare, majoritatea transformata din loc arator. (78)
Intr-o alta reclamatie, Comitetul Comunal
Bucerdea, prin delegatii: Soporan Gheorghe lui Vasile si Dumitru
Ionica, reclama Comitetul Agrar Cluj, ca cele 26 iugare
cumparate de cei 7 insi de
Satenii cer ca pamantul de mai sus sa fie redat pasunii, pentru ca cei 7 cumparatori l-au dat in parte la altii ca sa-l munceasca.
In urma acestei reclamatii se face o noua constatare in zilele de 30-31 august dupa care se intocmeste un nou raport, ce se inainteaza Comitetului Agrar Cluj.
In raport se arata ca s-au luat masuri preliminare pentru intocmirea planului de parcelare la mosiile ramase, fiind consultati satenii indreptatiti si proprietarii ramasi.
La parcelare s-a tinut seama de lotul tip stabilit si de dispozitiile Comisiei judetele cu privire la lotul de 2½ iugare atribuite indreptatitilor, fara vite si mijloace de munca.
Proprietarii ramasi, in conformitate cu art. 20 din Legea Agrara s-au localizat astfel:
a. Aurel Stoica si sotia, primesc cota scutita de expropriere, jumatate langa sat, la punctul numit "Epad" si "Tonoroage" - 200 iugare, iar jumatate in Valea Spinului" - 200 iugare.
b. D-na Toldaloghi nascuta Zeik, va ramane si pe mai departe in terenul deja folosit, in urma arendarii fortate. Acesta se afla in jurul "hodaii" de langa padure, pe suprafata scutita de expropriere - 200 iugare.
c. Proprietarul Ödön Covacs, ii va ramane proprietatea neatinsa intrucat suprafata este mai mica de 200 iugare, cota prevazuta pentru mosiile de ses.
In continuare in raport se stabilesc si suprafetele de pamant ce vor fi primite de sateni. Acest pamant se stabileste de acord cu satenii indreptatiti sa se dea in 3 tatbl. (fordulase) tinandu-se seama ca pamantul nu este de aceeasi calitate si expozitie.
Suprafata de primit este stabilita in punctele de hotar denumite: "Ghibart" (in afara de cel folosit de Craciunel), "Sesul", "Cerea" si "Darvas" in legatura cu Banca saseasca si proprietatea Bazilitana, pana la completarea terenului necesar la toti indreptatitii. Restul din mosia fondului Bazilitan, ce va ramane dupa satisfacerea trebuintelor, se va face rezerva pe seama statului, in suprafata de cca. 200 iugare.
Fanatele pentru satenii din Bucerdea se vor da celor ce au vite mari de munca si de lapte in punctul numit lunca si "Tonoroage".
Pasunea comunala se stabileste din aratorul de pe mosia Roldaloghi, portiunea ce-au avut-o in arenda fortata, plus arabilul si pasunea folosita in arenda fortata de satenii din Petrisat - aproximativ 600 iugare.
Referitor la terenul de mai sus se arata, ca acesta a fost arator pana in 1918, iar sub arendarea fortata, satenii l-au transformat in pasune. Din acest teren se va socoti cate in iugar de fiecare cap de familie.
Locurile de casa se vor da in punctul numit "Darvas", in suprafata de 80 iugare si 483 stanjeni, dar numai celora care vor fi aprobati de comisia judeteana. Terenul ce va ramane disponibil se va constitui in rezerva de stat.
Terenul dat pentru locuri de casa, pentru canepisti si gradini de zarzavat se va ingloba in locul tip ce se va atribui celor indreptatiti.
In raport sunt prevazute si suprafetele de teren, ce potrivit legii se vor atribui comunelor din jur. In acest sens s-a stabilit sa se faca urmatoarele rezerve provizorii:
- pentru Petrisat - 250 iugare, arator, fanat, pasune.
- pentru Iclod - 250 iugare, arator, fanat, pasune.
- pentru Petelca - 100 iugare, arator, fanat, pasune.
- pentru Cisteiul Roman - 200 iugare, arator, fanat, pasune.
Se precizeaza ca, localizarea suprafetelor pentru primele trei comune se va face pe terenurile folosite in anii din urma, in arenda fortata, iar pe Cisteiul Roman, terenul se va da intr-o singura parcela, paralela cu hotarul Bucerzii si intre hotarul comunei Cisteiul Roman, pana catre punctul numit "Razoare", completand suprafata de 200 iugare.
Suprafata de pamant ce va deveni disponibila dupa improprietarire se va face rezerva a statului si va fi construita in jurul suprafetelor ramase proprietarilor dimprejurul satului si in Valea Spinului. Din aceasta suprafata se vor satisface si unele cereri, ce se vor ivi eventual ulterior. (79)
In urma numeroaselor framantari, nemultumiri si tergiversari, au fost improprietariti pana la data de 1 iulie 1924 un numar de peste 360 tarani, cu o suprafata de 2187 iugare pamant, revenind de familie cca. 5 iugare arator si fanat, in afara de cca. 1000 iugare de pasune pe care o foloseau toti satenii in comun. Din suprafata totala cca. 80 iugare, au fost atribuite pentru locuri de case si gradini, celor care nu posedau astfel de terenuri.
Dupa cum se cunoaste, reforma din
Loturile de pamant a caror distribuire s-a taraganat multa vreme, au fost rascumparate cu greu de noii posesori, pe care statul nu i-a ajutat decat in mica masura. O mare parte dintre ei au fost nevoiti ulterior sa-si vanda din pamantul primit, iar prin aceasta a generat aparitia unei noi paturi exploatatoare, chiaburimea satelor.
Lupta pentru pamant si inlaturarea exploatarii
nu se stinge de-a lungul timpului, incepand cu anul 1918 si pana
Prin Legea Administrativa romaneasca din 14 iulie 1925 s-au facut unele modificari teritoriale. Judetului Tarnava Mica i s-a anexat clasa Blaj. Odata cu aceasta si comuna Bucerdea Granoasa a trecut la judetul Tarnava Mica. Blajul a devenit capitala a judetului.
Judetul si comuna erau persoane juridice si isi administrau teritoriile lor, conform intereselor locale, prin consilii.
Comunei Bucerdea Granoasa i se ataseaza
satele: Craciunelul de Jos, Cisteiul Roman si Ocnisoara. Intre
timp, se construieste sediul primariei, cladire moderna
si spatioasa. In anii 1925 odata cu instaurarea dictaturii
regale, ca forma intermediara intre stat si judet se
infiinteaza tinutul. In perioada 13 august 1938 si 22
septembrie 1940
Dupa septembrie 1940 se revine la vechea structura teritorial-administrativa a judetelor, care se mentine pana la raionarea administrativa din 8 septembrie 1950. (80)
Crearea Partidului Comunist Roman, la 8 mai 1921 n-a adus nimic nou in plan politic intern si extern al tarii.
Asa cum am aratat reforma din 1921 n-a rezolvat problema taranimii. Prin ea s-a imbunatatit numai situatia economica a unei mici parti a taranimii. Marea majoritate a taranimii n-a avut mijloacele necesare cu care sa-si munceasca pamantul primit. A fost nevoita sa faca imprumuturi banesti mari de la banci, pentru cumpararea de animale de munca, unelte agricole, seminte etc. dobanzile se ridicau la procente ce depaseau 20%. Plus de aceasta, taranii saraci faceau imprumuturi la cei instariti, mosieri s-au chiaburi.
Datorita celor de mai sus si a altor cauze economice, o mare parte a taranimii, au fost nevoiti pentru a-si plati datoriile, sa-si vanda partial sau total pamantul. Ajungand in situatia unor proletari agricoli, care erau nevoiti sa lucreze pamantul celor bogati, in parte sau a treia parte, sa lucreze cu ziua etc.
Multi dintre taranii saraci au ajuns slugi la chiaburi sau birisi la cei doi mosieri Covacz si Stoica, iar altii pe mosia fondului Bazilitan.
O parte dintre cei instariti, au profitat de situatia grea a celor saraci s-au angajat sa le plateasca datoriile la banci, le-au luat insa pamantul sub tutela.
Cei care au luat pamanturile sub tutela, profita de Legea din 7 aprilie 1934 prin care se lichideaza datoriile agricole si urbane, cunoscuta in popor sub numele de "conversiune". Prin aceasta lege, cei ce aveau datorii la banci au putut platii la un pret minim sumele datorate. (81)
Criza economica din 1929-1933 atinge si agricultura inapoiata din acel timp. Productiile mici, valoarea scazuta a produselor agricole, a animalelor, puterea scazuta de cumparare de catre tarani a marfurilor industriale, a dus la ruinarea micilor gospodarii taranesti. Taranimea saraca ducea lipsa de toate. Traia de pe o zi pe alta. De aceea taranimea este neincetat agitata, uraste regimul burghezo - mosieresc si pe politicieni demagogi, care urmareau sa-i atraga in diferite partide politice.
In lupta pentru drepturi sociale, populatia romaneasca a fost secondata de cea maghiara. Ele au fost unite s in cele mai grele clipe de restriste.
Cand prin "Dictatul" de
Dupa dictatul de
Ostilitatea fata de dictatura militara fascista a patruns si in randurile familiilor celor mobilizati si concentrati.
Tararea poporului roman in razboiul anti sovietic, care a constituit un dezastru pentru intreaga tara, a facut ca sa se stanga si mai mult randurile locuitorilor romani si maghiari la fel ca si in alte parti ale tarii, locuitorii din Bucerdea Granoasa, au trecut sa imparta pamantul mosierului Covacz si din fondul Bazilitan, inca inaintea venirii la putere a Guvernului Democratic, condus de Dr. Petru Groza la 6 martie 1945.
Reforma Agrara a fost legiferata prin Legea din
22 martie 1945. Conform acestei legi, taranii din Bucerdea Granoasa
au fost improprietariti cu peste 200 iugare de pamant,
arator, fanat, pasune. Numarul celor
improprietariti a ajuns la circa 250 locuitori. Suprafata
minima de improprietarire a fost de
Pamanturile au fost expropriate de la mosierul
Covacz Nagy Edmond care mai avea inainte de reforma
Pamantul a fost expediat din partile de hotar "Meledvechi", "Iepad", "Molumba" si "Ratul Betii-Pociumb".
Din comisia de improprietarire au facut parte: Neamtu Teodor, Balau Ioan, primul ca presedinte, al doilea delegat de plasa. Ca membrii: Corbu Ioan, Balau Aurel etc. Toti erau tarani din Bucerdea Granoasa. Din pacate actele de reforma nu sau pastrat. Cel putin pana in prezent nu au fost gasite. Cele de mai sus au fost relatate de Balau Ioan, in prezent cu domiciliul in Craciunelul de Jos, iar acum decedat.
Au primit pamant, locuri de casa si unele unelte agricole: vaduvele de razboi, orfanii, invalizii si cei care au luptat pe front si aveau pamant putin.
Reforma agrara din
Pe langa uneltele agricole, repartizarea taranilor saraci, grupa de muncitori trimisi in acest sens, a mai fost repartizata lui Trif Nicolae lui Adam si o batoza de treierat.
Cu tot sprijinul acordat de stat, taranii cu gospodarii mici si mijlocii nu puteau, totusi, sa depaseasca unele greutati determinate de faramitarea pamantului in mii si mii de parcele de inventarul saracacios, rudimentar etc. De aceea se realizau productii scazute, care nu satisfaceau cerintele industriei si aprovizionarii populatiei. La toate acestea se adauga greutatile pricinuite de fostii mosieri, chiaburi si alte elemente reactionare, care sabotau prin toate mijloacele bunul mers al vietii si cautau sa creeze deruta si neincredere in randul taranilor muncitori.
In a doua jumatate a anului 1945 sunt primiti in partid primii membrii, din Bucerdea Granoasa, care impreuna cu comitatele ce faceau parte din Frontul Plugarilor, au mobilizat taranimea muncitoare la lupta impotriva greutatilor, la infaptuirea transformarilor revolutionare.
In anul 1949 este votata Legea consiliilor populare, ca de altfel in intreaga tara un consiliu provizoriu. Alegerile pentru desemnarea deputatilor in sfaturile populare au avut loc la 3 decembrie 1950.
In urma organizarii administrativ-teritoriale a tarii din anul 1950 Bucerdea Granoasa, impreuna cu plasa Blaj de care apartinea, a trecut la raionul Tarnaveni, regiunea Brasov, iar din anul 1961 la raionul Medias, regiunea Brasov.
"In primavara anului 1968, pe baza Hotararii Conferintei Nationale a P. C. R. din decembrie 1967, care a aprobat principiile de baza ale imbunatatirii organizarii administrativ teritoriale ale Romaniei si ale sistematizarii localitatilor rurale, Bucerdea Granoasa intra in componenta comunei Craciunelul de Jos, iar comuna revine judetului Alba.
Locuitorii din Bucerdea Granoasa iau parte in
numar mare si cu insufletita dragoste, la
sarbatorirea marilor evenimente petrecute pe teritoriul
judetului Alba. In 28 noiembrie 1968,
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
