RELATIILE INTERNATIONALE POSTBELICE

RELATIILE INTERNATIONALE POSTBELICE

TRATATELE DE PACE

Conferinta de la Yalta desfasurata in februarie 1945 cu participarea lui Stalin. Churchill si Roossevelt, a decis reorganizarea Germaniei si Europei postbelice, judecarea criminalilor de razboi si ducerea razboiului impotriva Japoniei. Conferinta de la Postam(iulie-august 1945) a stabilit zonele de ocupatie in Germania.-a instituit tribunalul de la Nurnberg si a hotarat semnarea tratatelor de pace cu fosti aliati ai Germaniei. Conferinta de pace de la Paris(iulie-noiembrie 1946) a confirmat anexiunile sovietice pe seama Romaniei. Finlandei. Poloniei. Statelor Baltice, la care a adaugat Ucraina Subcarpatica luata de la Cehoslovacia, insulele Kurile si sudul Sahalinului de la Japonia.granita polona-germana era fixata pe raurile Oder si Neisse, aliatii germanilor au platit mari despagubiri de razboi in special catre URSS. Pacea dintre anglo-americani si germani s-a semnat in 1951, cea intre germani si sovietici in in 1956. cele doua state germane recunoscandu-se reciproc in 1972 si reunificandu-se in 1990. Tribunalul de la Nurnberg a judecat 24 de lideri nazisti pentru crime impotriva umanitatii si a pacii, pronuntand 12 pedepse cu moartea. La Tokyo au fost judecati 27 de generali si politicieni japonezi, pe aceleasi capete de acuzare, 7 dintre ei fiind condamnati la moarte.

2. ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE

Esecul Societatii Natiunilor a determinat pe aliati sa i-a in calcul o noua organizatiei, creata prin participarea a 51 de state la Conferinta de la San Francisco - aprilie 1945. ONU avea ca scop apararea si mentinerea pacii, egalitatea membrilor si colaborarea internationala. Organismele ONU (cu sediul la New York)sunt:

- Adunarea Generala formata din toti membri pe principiul un stat un vot

- Secretarul General ales pe 5 ani maxim 2 mandate pe criterii zonale

- Consiliul de securitate cu scopul de a apara pacea cu 15 membri dintre care 5 permanenti cu drept de veto( SUA, China, Rusia, Franta si Marea Britanie) si 10 nepermanenti alesi pe 2 ani

- Consiliul economic si social care coordoneaza 27 organisme ONU dintre care FAO,UNESCO,UNICEF, FMI

- Curtea internationala de justitie(cu sediul la Haga)

3. RAZBOIUL RECE

A. Scindarea Europei isi are originile in epoca de dupa Yalta si Postam, cand URSS a impus regimuri comuniste in estul european, a constituit Kominformul, a initiat in 1948 blocada Berlinului si constituirea pactului de la Varsovia - 1955. In replica americanii au lansat planul Marshall(ajutorarea economica pentru refacerea postbelica a statelor vest europene), doctrina Truman(zagazuirea comunismului prin sprijinirea militara a Greciei si Turciei) si crearea aliantei militare NATO - 1949.

B. Mondializarea este legata de generalizarea "razboiului rece" pe plan economic, militar si politic, agravat de instaurarea comunismului in China - 1949, divizarea Coreii si razboiul coreean 1950-1953, inceput cu atacul nordului, interventia ONU sub conducerea SUA si apoi a "voluntarilor chinezi". In Vietnam , miscarea comunista s-a opus prin lupta francezilor 1946-1954,     a dus la crearea unui stat comunist in nord, apoi razboiul civil din sud si interventia americana 1964-1973 a dus la reunificarea sub regimul comunist. Momentul de varf al razboiului rece il constituie criza rachetelor din Cuba din 1962.

C. O lume bipolara are la baza divizarea lumii intre URSS si SUA, concomitent cu crearea blocurilor economice(CAER si CEE) si militare(pactul de la Varsovia si NATO). Sovieticii au reprimat orice dizidenta de gen Ungaria -1956 si Cehoslovacia-1968, iar americanii au initiat "vanatoarea de vrajitoare" a senatorului McCarthy. Concurenta dintre superputeri s-a extins si in cursa spatiala prin lansarea primului om in spatiu de catre sovietici in 1961 si aselenizarea americanilor in 1969.

D. Destinderea incepe prin stabilirea "telefonului rosu" dintre Kennedy si Hrusciov, urmata de restabilirea relatiilor chino-americane si tratatul sovieto-american SALT 1 - 1972, recunoasterea reciproca RDG-RFG in 1974, conferinta de la Helsinki - 1975, dar tensionata de conflictele din Orientul Mijlociu 1967 si 1973, invazia sovietica din Afganistan - 1979.

E. Sfarsitul razboiului rece este legat de venirea la conducerea URSS a lui Gorbaciov si reformele acestuia, concomitent cu intelegerile Gorbaciov-Reagan de la Reykjavik - 1986 si Washington - 1987, care au dus in 1989    la prabusirea comunismului european si in 1991 la disparitia URSS.

4. PROBLEME GLOBALE SI RELATIILE INTERNATIONALE

Independenta coloniilor, a inceput imediat dupa razboi cu coloniile italiene si japoneze si s-a accelerat in deceniile 5-7 in special in Africa. Englezii si-au abandonat pasnic coloniile inlocuindu-le cu Commonwealth, in timp ce francezii au dus razboaie sangeroase in Indochina(1946-1954), Algeria(1954-1962), belgienii in Congo( 1959-1962) si portughezii in Angola si Mozambic(1964-1975). Noile state africane s-au reunit in 1963 in Organizatia unitatii africane. Miscarea de nealiniere s-a dezvoltat odata cu decolonizare si era considerata o cale de mijloc intre cele doua blocuri. Promovata de presedintii Nehru (India), Nasser (Egipt) si Tito (Yugoslavia) in 1961,    ea si-a definit pozitia prin Conferinta de la Bandung si la ONU prin 'Grupul celor 77'.

5. CONFLICTUL IN ORIENTUL APROPIAT SI MIJLOCIU

Are la baza declaratia Balfour din 1917 ce permitea crearea unui 'camin national evreiesc' in Palestina. Masiva emigratie evreiasca a acutizat conflictul arabo-evreu si in 1948 ONU a votat partajarea Palestinei intre evrei si arabi. Aparitia statului Israel in 1948 a generat 5 razboaie arabo-israeliene in 1948(de indepenendenta), 1956(al Suezului-alaturi de israelieni erau englezii si francezii), 1967 "razboiul de 6 zile"(Israelul ocupa Cisiordania, Gaza, inaltimile Gola, Suez si Ierusalimul de est), 1973(razboiul de Yom Kippur) si 1984(Israelul ocupa temporar sudul Libanului). Conflictul a generat pierderi umane si materiale, un imens val de refugiati palestinieni, dezvoltarea terorismului arab si insecuritate acuta in regiune.

6. PRABUSIREA COMUNISMULUI IN EUROPA

Gorbaciov venit la conducerea URSS in 1984, lansand reforma numita glasnost si perestroika, urmata de divizarea spatiului comunist intre reformatori(Cehoslovacia, Ungaria, Polonia) si conservatori(RDG, Romania si Bulgaria). In 1989 cade zidul Berlinului si se reunifica Germania, regimurile comuniste sunt inlaturate pe cale pasnica cu exceptia Romaniei, iar in 1990 incepe disolutia URSS prin independenta republicilor baltice, incheiata prin disparitia URSS in 1991 si apoi extinderea spre est a Uniunii Europene si a NATO.

7. ISTORIA ALTFEL

Linia Oder-Neisse. Denumire data frontierei polono-germane stabilite la 2 august 1945 de Conferinta de la Potsdam de-a lungul raului Neisse (Lausistzer Neisse) de la frontiera cu Cehia si pina la varsarea acestuia in riul Odra (Oder), apoi de-a lungul talvegului navigabil al Odrei si pina la varsarea sa in Marea Baltica, dar lasind orasele Szczecin (Stettin) si Owinoujocie (Swinemuende) de partea poloneza a frontierei. In urma trasarii acestei frontiere Germania a pierdut cea mai mare parte a provinciilor istorice Pomerania si Silezia, partea de est a Brandenburgului si cele doua Prusii (Orientala si Occidentala), avind o suprafata totala de 113,7 mii km². Dintre acestea 15,1 mii km² i-au revenit Rusiei (actuala regiune Kaliningrad) si 98,6 mii km² Poloniei. Cca 9 milioane dintre cei peste 10 milioane de locuitori ai acestor tinuturi au fost expatriati intre 1945-1950 in Germania. Dintre cei ramasi cca 0,6 milioane erau etnici polonezi (in sudul Prusiei Orientale si in Silezia Superioara) si inca undeva 0,6 milioane erau etnici germani pe care statul comunist polonez i-a identificat ca fiind 'polonezi germanizati'. Golul de populatie creat dupa expulzarea germanilor a fost acoperit cu cca 4 milioane etnici polonezi expulzati din teritoriile poloneze rasaritene, anexate de Uniunea Sovietica. Legalitatea frontierei polono-germane a fost vreme indelungata un subiect de discutii, intrucit RFG nu a recunoscut-o ca frontiera de-facto a Poloniei decit in 1970, iar prevederile Conferintei de la Potsdam stipulau ca frontiera polono-germana va fi stabilita definitiv doar de o conferinta de pace. Solutionarea definitiva a acestei probleme s-a produs abia in 1991, dupa semnarea acordului de frontiera dintre Polonia si Germania reunificata. Conform aceluiasi acord Polonia recunostea existenta unei minoritati germane si oferea o serie de drepturi acesteia.

Razboiul Rece a fost o confruntare deschisa, nonmilitara (desi a cauzat cursa inarmarii) si limitata, care s-a dezvoltat dupa Al Doilea Razboi Mondial intre doua grupuri de state care aveau ideologii si sisteme politice diametral opuse. Intr-un grup se aflau URSS si aliatii ei, carora li se mai spunea si Blocul oriental sau rasaritean. Celalalt grup cuprindea SUA si aliatii lor, numiti si Blocul occidental sau apusean. La nivel militar-politic a fost o confruntare intre NATO (North Atlantic Treaty Organization, Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord) si Pactul de la Varsovia. La nivel economic, a fost o confruntare intre capitalism si socialism. La nivel ideologico-politic a fost o confruntare intre democratiile liberale occidentale (asa-numita 'lume libera,' 'societatea deschisa') si regimurile comuniste totalitare (asa-numita 'societatea inchisa'). Infruntarea dintre cele doua blocuri a fost numita 'Razboiul rece', deoarece nu s-a ajuns la confruntari directe militare dintre supraputeri (nu s-a ajuns la un razboi 'cald'). Din punctul de vedere al studiilor strategice, nu s-a ajuns si nu se putea ajunge la un razboi 'cald', la o confruntare conventionala datorita faptului ca ambele supraputeri s-au dotat cu arme atomice si nucleare, ceea ce a creat o situatie strategica de 'deterrence', adica de descurajare si blocare reciproca. Alminteri, se ajungea la o distrugere reciproca totala si la o catastrofa mondiala. Din punctul de vedere al serviciilor secrete, a fost o confruntare intre serviciile occidentale de 'intelligence' (in primul rind cele americane, CIA, NSA, dar si cele britanice, germane, franceze, italiene, etc.) si serviciile de politie politica ale regimurilor totalitare comuniste (in primul rind, KGB, dar si Securitate, STASI, etc.) S-a mai numit 'Razboiul Rece' si datorita faptului ca a fost purtat intre fostii aliati din razboiul impotriva regimului totalitar nazist, intre doua forme de regimuri politice care aveau aceleasi radacini ideologice, adica lupta democratica pentru emanciparea omului de sub orice forma de dominatie. 'Razboiul rece' a dominat politica externa a SUA si a URSS inca din 1947, cand s-a folosit pentru prima oara termenul, si pana la colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, Razboiul Rece a fost o lupta in care s-au utilizat presiunea economica, ajutorul selectiv, manevrele diplomatice, propaganda, asasinatul, operatiunile militare de intensitate mica si iminentul razboi pe scara mare. Razboiul Rece s-a incheiat o data cu prabusirea regimurilor comuniste sovietice si a URSS, supraputerea care s-a confruntat cu SUA, iar lumea care a ramas este dominata de o singura supraputere (conditie descrisa de specialistii in politica internationala drept hegemonie globala a SUA intr-o lume care este unipolara, chiar daca unii specialisti partizani si, in general, antiamericani o numesc multipolara).

Razboiul din Coreea. Liderul nord-coreean, Kim Il-sung, a fost cel care i-a propus lui Stalin o invazie a Coreei de Sud motivand ca celulele Partidului Muncitoresc sunt extrem de active in Sud, iar populatia va declansa o revolta atunci cand Partidul va da semnalul. Aceste afirmatii se bazau pe existenta, nedovedita insa, a unui numar de 77.000 luptatori de guerila si a altor 500.000 de comunisti aflati in ilegalitate. Stalin s-a consultat cu Mao Zedong, care a aprobat initiativa nord-coreeana argumentand ca Statele Unite nu vor interveni din moment ce razboiul ar fi o problema interna a Coreei. Stalin, desi nu la fel de increzator precum cei doi lideri asiatici, a incuviintat invazia mizand pe un conflict de scurta durata si pe o victorie rapida a Nordului si evitand in acest fel o interventie americana. Dand dovada de precautie, dupa un proces masiv de echipare a armatei nord-coreene, Rusia si-a retras consilierii militari pentru a ascunde orice implicare a URSS in conflict. Ulterior, Nikita Sergheevici Hrusciov a criticat aceasta decizie sustinand ca implicarea unuia sau a doua detasamente de tancuri sovietice in conflict ar fi putut asigura victoria Nordului. Initial, ajutorul Statelor Unite si al Marii Britanii s-a materializat in suport aerian si naval considerandu-se, in ciuda scepticismului liderilor militari americani, ca acest ajutor va fi suficient. In curand, insa (pana la sfarsitul lunii iunie) s-a conturat nevoia unei implicari concrete, astfel incat presedintele Truman a autorizat trimiterea de trupe terestre.Reusita Invaziei de la Incheon (15 septembrie 1950) a determinat administratia americana sa se intrebe ce va urma. Initial, Statele Unite au declarat ca interventia are ca scop restabilirea ordinii de dinaintea razboiului, dar in timpul verii anului 1950 tot mai multe voci cereau pedepsirea Coreei de Nord. Astfel, pe 27 septembrie Douglas MacArthur a fost instruit sa procedeze in consecinta, fiind asigurat ca este putin probabil ca URSS si China sa ofere suport militar Coreei. Bilantul razboiului este infiorator: 900.000 de chinezi, 1,5 milioane de nord-coreeni si 1,3 milioane de sud-coreeni (in mare majoritate civili) au cazut victime conflictului. De asemenea, 34.000 de americani au murit in lupta si peste 100.000 au fost raniti

Razboiul imaginar in cinematografia contemporana. Cinematografia a tratat cu succes dincolo de filmele- marturie impotriva comunismului sau nazismului, subiectul fricii de dusmanul invizibil, al razboiului imaginar in excelente ecranizari ale romanelor Nineteen eighty four (1984), Fahrenheit 451, sau in filmul Brazil. Nu sunt de condamnat nici reproducerile ieftine mai recente, cum ar fi The Island, Equilibrium, Aeon Flux, Ultraviolet intrucat chiar si acestea trateaza direct tema manipularii sociale printr-un dusman invizibil, chiar daca o fac fara prea mult tact sau talent.In aceste sensuri, razboiul imaginar din timpul razboiului rece este o tema si parghie sociala de actualitate, manifestata nu doar in istoria contemporana ci si in productiile cinematografice, mai mult sau mai putin, explicite.

8. CRONOLOGIE

August-noiembrie 1944: Conferinta de la Dumbardon Oaks

4-11 februarie 1945: Conferinta de la Yalta

aprilie-iunie Conferinta de la San Francisco

26 iunie 1945: Crearea Organizatiei Natiunilor Unite.

17 iulie - 2 august 1945: Conferinta de la Postdam

noiembrie 1945: Deschiderea lucrarilor Tribunalului de la Nürnberg

5 martie 1946: Discursul lui W. Churchill la Fulton

Conferinta de pace de la Paris

Planul Marshall

Ia fiinta Kominform-ul.

Blocada Berlinului

infiintarea C.A.E.R.

Formarea RFG si a RDG;

Aprilie 1949: crearea NATO;

Octombrie 1949: instaurarea regimului comunist in China.

Razboiul din Coreea.

Experimentarea primei bom­be cu hidrogen de catre U.R.S.S.

Semnarea Tratatului de la Varsovia

Rezolutia O.N.U. referitoare la colonii

septembrie 1961: Conferinta de la Belgrad: nasterea miscarii de neali­niere

Criza rachetelor din Cuba

Interventia americana in Vietnam.

Semnarea acordului SALT 1.

Semnarea Acordului final de la Helsinki.

Acordul SALT 2

Caderea Zidului Berlinului si a regimurilor comuniste din fostele state satelite ale URSS.

Desfiintarea Pactului de la Varsovia; disparitia URSS.

9. DICTIONAR

Descurajare nucleara: situatie care defineste perioada postbelica, in care Europa cunoaste o lunga perioada de pace, in conditiile tensiunilor create de Razboiul rece, deoarece un posibil conflict armat ar fi produs pagube incalculabile prin folosirea armamentului nuclear; imposibilitatea unui conflict deschis datorita inarmarii nucleare si detinerii, in general, de armament nuclear. Secretarul de stat american, Kissinger, spunea ca descurajarea este tentativa de a impiedica un adversar sa-si inzestreze linia ofensiva, opunandu-i riscuri mai mari decat pagubele scontate.

Controlul armamentelor: notiune dez­voltata in Statele Unite, in anii' 60, vizand asigurarea unui echilibru al superputerilor, stabilirea unor plafoane la anumite arme, sau prevenirea cursei inarmarilor de un anumit fel (arme biologice) sau in anumite zone (Antarctica, spatiul cosmic).

Non-proliferare: angajamentul puterilor ce detin anumite arme, in special cele nucleare, de a nu le transfera statelor care nu le au.

Echilibrul terorii: situatie in care fortele a doua puteri oponente sunt egale, provocand teama izbucnirii unul razboi.

S.A.L.T.: prescurtare a denumirii engleze a Acordului de limitare a armamentului strategic (Strategic Armament Limitation Talks).