Presa de la primul razboi mondial pana la marea unire

Presa de la primul razboi mondial pana la marea unire

Dezvoltarea presei scrise a condus inevitabil la un proces de maturizare. In ultimele 2 decenii ale sec. 19 si inceputul sec. 20 putem vb. de "varsta de aur" a presei, eticheta valabila pt. presa din America de Nord si Europa Occidentala. In ceea ce priveste presa romaneasca, dupa un debut tarziu, asistam la o dezvoltare accelerata si la o recuperare a timpului pierdut sau dak doriti o reducere a ecartului (diferentei) care separa presa romaneasca de presa din statele dezvoltate. Acesta dezvoltare accelerata este sincron cu procesul prin care Romania devine stat, apoi monarhie constitutionala si se inscrie in trendul dezvoltarii europene de tip modern.

Aparitia ziarelor de mare tiraj (Universul, Adevarul, Dimineata) a insemnat pt. presa romaneasca un indiciu al normalitatii si racordarii la fenomenul jurnalistic occidental. Romania mai avea de surmontat handicapuri mari fata de statele occidentale. Dar in mod evident regimul de tip capitalist s-a impus si a functionat. O problema serioasa era aceea a educatiei, a scolii, a nivelului spiritual. In 1913 peste 81% din polulatia tari traia in mediul rural. Iar stiutorii de carte atingeau 53% in randul barbatilor si abia 24% din randul femeilor. Nu e de mirare asadar faptul ca putini citeau ziare. Iar procesul de urbanizare era unul lent.

Locul ziaristului in societatea romaneasca nu era unul f. apreciat. Ziaristul nu era stimat ci mai degraba dispretuit. Astfel in 1906 Carol I. a serbat 40 de ani de domnie. Prilej cu care a decernat medalii jubiliare, nici un ziarist nu a primit o medalie. Statutul meseriei de ziarist era unul incert , gazetar putea fi nimeni sau oricine. Acesta e motivul pt. care jurnalistii erau chemati sa-si apere singur profesiunea, sa dovedeasca faptul ca meseria de ziarist trebuie invatata pe baza respectarii unor reguli. Incet jurnalistii inteleg faptul ca trebuie sa se asocieze pt. a-si impune dreptul - primul congres al ziaristilor a avut loc in 1871, - 12 ani mai tarziu adik in 1883 s-a constituit societatea ziaristilor din Romania, participand la constituire 33 de ziaristi. S-a constat un lucru trist anume faptul ca gazetarii romani erau invrajbiti si ca polemicile nu se purtau doar intre redactorii liberali sau conservatori ci se tranformau in dusmanii si ura personala. De aceea procesul prin care ziaristii cautau sa se defineasca ca profesionisti nu a fost deloc usor. Dincolo de aceste rapufniri de orgoliu si conflicte breasla ziaristilor continua sa se cristalizeze pt. ca altfel toti aveau de pierdut. Pe 5 aprilie 1900 s-a constituit sindicatul ziaristilor din Bucuresti. In sindicat puteau intra doar ziaristi cu un stadiu de cel putin 3 ani.care sa aiba nationalitatea romana si care sa se bucure de reputatie morala. Juriul de onoare a sindicatului era alcatuit din 20 de persoane iar presedinta de onoare a fost regina Maria. Acest juriu de onoare putea da urmatoarele sanctiuni: avertisment, suspendare din toate drepturile pe timp nelimitat si excluderea din sindicat. Numai in Bucuresti activau aproximativ 80 de ziaristi in 1900, pt ca in 1906 sa avem peste 200. Aceste structuri sindicale si-au propus de la inceput 2 lucruri mari:

apararea intereselor ziaristilor, iar pe de alta parte

impunerea unor reguli care dak nu erau respectate atrageau dupa sine sanctionarea ziaristului. Astfel presa romaneasca s-a curatau de elementele indezirabile.

In 1906 se constituie cercul "Presa", al ziaristilor din Romania, iar in 1913 ia fiinta Asociatia Generala a Presei Romane, care l-a ales ca presedinte pe Constantin Mille, directorul ziarului Adevarul. Avem de aface si cu initiative regionale:

la Iasi in 1918 ia fiinta Sindicatul Ziaristilor din Moldova,

in 1919 ia fiinta Uninuea Ziaristilor prefesionisti din Romania - UZPR , s-a luptat pt. drepturile jurnalistilor incurand repausul duminical, 30 de zile de concediu platit si preaviz platit pe 3 luni inainte de concediere.

Toate aceste forme asociative au ajutat la definirea clara a meseriei de gazetar si la castigarea unui loc meritat in societate a celor care compuneau redactiile publicatiilor vremii.

In 1914 izbucneste primul razboi mondial dupa ce arhiducele Franz Ferdinand, si Sofia, sotia lui sunt ucisi intrun atentat la Sarajevo, se constituie 2 blocuri militare, Antanta formata din Franta, Anglia s Rusia, si tripla intelegere intre puterile centrale: Germania, Austro- Ungaria si Italia (Italia se declara totusi neutra si nu intra in conflict). Romania se gasea intro situatie speciala. Pe de o parte semnase un tratat secret in 1893 cu Germania si Austro- Ungaria, iar pe de alta parte, interesele Romaniei vizau Transilvania, pe care o putea obtine doar dak am vi intrat in razboi alaturi de Antanta. Are loc un consoliu de coroana la Sinaia pe 21 iulie (3 august - dupa un alt calendar) 1914, in care Carol I. si P.P. Carp au votat si au sustinut ideea intrarii in razboi alaturi de puterile centrale. Dar votul final a fost unul pt. neutralitate. Romania ramane neutra pana in 1916 Carol I. se considera jignit si are intentia sa abdice, dar intreevine Dumnezeu, Carol I. moare, iar pe tron il succede nepotului lui Ferdinand I. In cei 2 ani de neutralitate Romania a negociat cu Antanta intrarea in razboi in schimbul obtinerii Transilvaniei. Cat priveste ziarele acestea comentau cu privire la neutralitate unele fiind pentru intrarea in razboi alaturi de Antanta (mai ales ziarele liberale) , iar altele pentru intrarea in razboi alaturi de puterile centrale (unele ziare conservatoare) iar ziarele social- democrate militau pt. renuntarea la orice razboi. Dupa 2 ani de neutralitate, in sfarsit, in consiliul de coroana din 14(27 august - dupa un alt calendar) tinut la Cotroceni, care decide intrarea Romaniei in razboi alaturi de Antanta.