ROMANIA POSTBELICA. STALINISM, NATIONAL - COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA

ROMANIA POSTBELICA. STALINISM, NATIONAL COMUNISM SI DISIDENTA ANTICOMUNISTA

A. ROMANIA POSTBELICA. PARTIDUL COMUNIST ROMAN INTRE PRELUAREA SI MENTINEREA PUTERII IN ROMANIA

Mecanismele de preluare a puterii de catre Partidul Comunist Roman (P.C.R.)

Lovitura de stat de la 23 august 1944 a transformat statutul Partidului Comunist Roman dintr-o mica grupare politica, intr-un factor influent pe scena politica romaneasca

Stalin a folosit Conventia de armistitiu de la 12 septembrie 1944 pentru a transforma Conventia intr-un cadru legal pentru a-si atinge obiectivele politice si economice in Romania

"Acordul de procentaj" de la Moscova (9 octombrie 1944) - pasul final al sovieticilor in obtinerea recunoasterii de catre Occident a dominatiei lor in Romania - lasa Romania in proportie de 90% in sfera de influenta sovietica

Armata Rosie a ,,eliberat' tarile est-europene si a jucat rolul principal in instaurarea regimurilor comuniste

Fara trupele sovietice comunistii locali ar fi ramas forte politice periferice (mai putini de 1000 in Romania in 1944)

La Bucuresti - concentrate unitati sovietice de blindate;   

- interzisa legatura cu armata romana de pe front;

- radioul si presa trece sub control sovietic.

28 februarie 1945 - Andrei I. Vasinski - adjunctul ministrului de externe al URSS - este trimis de Stalin pentru a conduce ofensiva comunistilor in preluarea puterii si instaurarii unui guvern prosovietic in Romania; acesta cere regelui Mihai inlocuirea guvernului Radescu cu un guvern comunist, condus de Petru Groza - instaurat la 6 martie 1945.

Regimul comunist s-a instaurat in Romania in 3 etape :

1. constituirea Blocului National Democrat (BND) (iunie 1944) care a vizat rasturnarea guvernului Antonescu (lovitura de stat de la 23 august 1944) in care au fost cooptati la guvernare si comunistii (conditie impusa de Moscova); pana la mijlocul lunii octombrie 1944 s-a format noua coalitie politica promovata de PCR: Frontul National Democrat (F.N.D.), care cuprindea: P.C.R, Partidul Social Democrat (P.S.D.) si Frontul Plugarilor (vor intra in al doilea guvern Constantin Sanatescu si guvernul N. Radescu).
2. gestionarea puterii de catre comunisti sprijiniti de U.R.S.S. (guvernul dr.Petru Groza) in asociere cu disidente ale partidelor democrate
3. asaltul final pentru instaurarea regimului totalitar:

- falsificarea alegerilor parlamentare ( 19 noiembrie 1946);

-eliminarea din viata politica a partidelor democrate: dizolvarea P.N.T. - iulie 1947 si inscenarea procesului conducatorilor Iuliu Maniu, Ion Mihalache etc.; PNL se autodizolva in acelasi an.

- inlaturarea monarhiei (30 decembrie 1947).

P.C.R. dupa instalarea guvernului Petru Groza (6 martie 1945) impune schimbari in:

- administratie (sunt instalati prefecti comunisti);

- justitie (instituirea de tribunalele populare);

- politie (arestari, condamnari si deportari in U.R.S.S. pentru "colaborationism")

. Consecinte → anihilarea clasei politice

in iunie 1946 este adoptata o noua lege electorala care exclude de la vot orice persoana suspecta de a fi colaborat cu fascismul;

alegerile din noiembrie 1946 desfasurate intr-o atmosfera de tensiune; falsificarea rezultatelor in urma carora Blocul Partidelor Democrate (de fapt PCR) obtine 70% din totalul voturilor)

30 decembrie 1947 - regele Mihai I - este obligat sa abdice; in aceeasi zi se proclama Republica Populara Romana

2. Mecanismele P.C.R. de mentinere a puterii

Dupa proclamarea R.P.R. (30 decembrie 1947) s-a trecut la institutionalizarea comunismului prin transformarea treptata a societatii romanesti dupa modelul stalinist. Acum puteau fi puse bazele statului totalitar.

in februarie 1948 PSD fuzioneaza cu PCR. Numele noului partid: Partidul Muncitoresc Roman (P.M.R.) secretar general al PRM este ales Gheorghe Gheorghiu Dej

La varful partidului comunist a existat o dualitate a puterii care degenereaza in lupte pentru putere:
. linia ,,moscovita' - Ana Pauker, Vasile Luca. Emil Bodnaras;

. linia ,,nationala') - Lucretiu Patrascanu

Gheorghe Gheorghiu Dej a lichidat linia "moscovita' in 1952, profitand de noua politica antisemita a lui Stalin; il inlatura si pe Lucretiu Patrascanu de care se temea ca i-ar putea lua locul (1948 - arestat; 1954 - executat in inchisoare)

- Gheorghe Gheorghiu Dej preia si functia de presedinte al Consiliului de Ministri, cumulata cu cea de secretar general al partidului.

in aprilie 1948 este adoptata Constitutia Republicii Populare Romane si este introdus sistemul judecatoresc sovietic. In 1952 este adoptata o noua Constitutie care copiaza constitutia stalinista din 1936:

- sublinia rolul conducator al partidului unic in stat;

- principiul de baza al puterii de stat -> "dictatura proletariatului";

- exercitarea puterii prin intermediul organelor de stat cuprinse intr-un sistem

centralizat, ierarhizat;

- Parlamentul, numit Marea Adunare Nationala, avea o singura camera si era ,,organul

suprem al puterii de stat'

- Consiliul de Ministri era organul executiv suprem.

In fapt, toate institutiile de stat erau subordonate fata de partid.

Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej a cunoscut doua etape in evolutia sa:

prima etapa: 1947 - 1960 - supunere totala fata de Moscova:

- pe plan intern are loc stalinizarea tarii

- pe plan extern in conflictul Stalin -Tito, Dej condamna regimul lui Tito in 1948-1949 si acorda intregul sprijin pentru inabusirea revolutiei anticomuniste din Ungaria din 1956; in 1958 trupele sovietice se retrag din Romania.

- a doua etapa: 1960 - 1965 - reorientarea interna si externa a regimului Dej, cand are loc o oarecare departare fata de U.R.S.S:

- pe plan intern asistam la o relativa liberalizare a vietii culturale, a invatamantului; are loc eliberarea detinutilor politici (1962 - 1964);

- pe plan extern sunt reluate legaturile stiintifice si culturale cu Occidentul; sunt reluate legaturile cu Jugoslavia; "Declaratia din aprilie 1964' prin care partidul isi rezerva dreptul de a edifica socialismul in conformitate cu realitatile nationale, marcand tendinta de independenta fata de Moscova.

Regimul Ceausescu (1965-1989)

Politica de independenta fata de Moscova este continuata

Venirea lui Nicolae Ceausescu la conducerea partidului este initial bine primita; se astepta continuarea procesului de liberalizare

. prima etapa: 1965-1971 intre 1965 - 1968 isi consolideaza puterea prin promovarea unor noi cadre in structurile de conducere ale partidului si prin acapararea unor functii importante in aparatul de stat (in 1967 - Ceausescu este ales presedintele Consiliului de Stat)

Pe plan intern:

- 1965 - Congresul al IX-lea al partidului (revenit la denumirea de Partidul Comunist Roman)

- este adoptata o noua Constitutie prin care tara noastra este proclamata Republica Socialista Romania

- o politica de destindere si promovare a unor segmente sociale (intelectuali, tehnocrati)   

Pe plan extern:

- politica de independenta fata de U.R.S.S.

- 1967: reluarea legaturilor diplomatice cu Republica Federala Germania; relatii bune cu Israelul;

- 1968 : opozitia fata de invazia sovietica in Cehoslovacia.

- Consecinte:

- cresterea prestigiului si a popularitatii lui Nicolae Ceausescu pe plan intern si extern;

- legitimarea noului regim;

- consolidarea puterii lui Nicolae Ceausescu in raport cu adversarii interni;

- Ceausescu devine pentru tarile occidentale un lider regional important.

a doua etapa:

dupa 1971 - N. Ceausescu instaureaza un regim personal.

- in 1971 - in urma unei vizite intreprinse in cateva tari comuniste ale Asiei (R.P. Chineza si Coreea de Nord) pune capat relativei liberalizari.

- "Tezele' din iulie 1971 - lanseaza "revolutia culturala' prin care trebuiau ideologizate toate sectoarele vieti sociale.

- se pun bazele dictaturii personale

- in martie 1974 - devine primul presedinte al Republicii

- detine si functia de secretar general al P.C.R.;

- presedinte al Consiliului de Aparare Nationala

Masuri:

- reinstaurarea treptata a controlului total al partidului asupra sferelor politice, culturale, stiintifice;

- sistemul rotirii cadrelor pentru a evita consolidarea pozitiilor vreunuia dintre colaboratori

- marginalizarea grupurilor contestatare din partid;

- promovarea politica a rudelor familiei Ceausescu

- promovarea unui cult al personalitatii cu precedent doar in anii '50

- promovarea unei politici nationaliste.   

criza regimului Ceausescu incepe sa se manifeste in anii '80 atat pe plan intern, cat si extern

Cauze : - deprecierea conditiilor de viata ale populatiei;

- punerea in practica a unor proiecte costisitoare, realizate cu mari sacrificii ale populatiei;

- sistematizarea satelor etc.

inaugurarea unei politici de reforme de catre Mihail Gorbaciov dupa 1985 pe care Nicolae Ceausescu a respins-o;

hotararea sa de a izola Romania pe plan extern => pregatesc terenul pentru evenimentele din 1989.

B. IMPACTUL REGIMULUI COMUNIST ASUPRA SOCIETATII

Impactul regimului comunist asupra economiei

a) nationalizarea industriei

la 11 iunie 1948, Marea Adunare Nationala a votat legea nationalizarii intreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurari si transporturi (circa 9000 de intreprinderi)

in aprilie 1950 este nationalizata o parte a fondurilor de locuinte

economia a fost condusa pe baza de planuri; au fost experimentate doua planuri anuale in 1949 si 1950, apoi cincinale (primul plan cincinal: 1951-1955)

s-a creat Comitetul de Stat al Planificarii care asigura dezvoltarea economica pe baze planificate, avand la baza centralismul economic.

b)    industrializarea fortata

Industrializarea a fost o problema esentiala a regimului comunist

industrializarea fortata cu accent pe industria grea.

directiile procesului de industrializare: electrificarea; mecanizarea complexa; automatizarea complexa; chimizarea; dezvoltarea industriei constructoare de masini

s-au utilizat si actiuni propagandistice -> folosirea brigadierilor si organizarea santierelor national

Etapele industrializarii:

Etapa I: 1945-1962 (1964)

realizarea industrializarii pe cale extensiva => crestere cantitativa in detrimentul calitatii

Economia romaneasca este subordonata intereselor economice sovietice.

Exploatarea economiei romanesti prin intermediul sovromurilor (societati mixte romano-sovietice)

Romania devine membra a C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc = organizatie internationala de colaborare economica a statelor comuniste, creata in 1949); avea ca scop satelizarea fata de Moscova si plasarea economiilor tarilor membre intr-o totala dependenta fata de economia sovietica

Etapa a II-a: 1962 (1964) - 1980

Accentuarea industrializarii in toate domenile

Reluarea si intensificarea schimburilor comerciale cu Occidentul.

Investitii occidentale in economia romaneasca (Renault - Dacia Pitesti).

Cresterea nivelului de trai, cresterea ponderii populatiei urbane

Etapa a III-a:

Investitii in trei domenii: industria grea; infrastructura; proiecte cu caracter mai mult propagandistic decat economic.

Primele semne ale crizei economice.

Criza petrolului: industria chimica romaneasca este afectata;

Romania devine dependenta de importul de combustibil din U.R.S.S.

Investitiile industriale depasesc ratele de dezvoltare normale.

Consecinte:

- eforturi financiare uriase

- cresterea rapida a datoriei externe   

- criza economica devine cronica

- economia este supusa unui efort imens pentru achitarea datoriei externe

c) Colectivizarea agriculturii

Plenara Comitetului Central al P.M.R. din 3-5 martie 1949 a aprobat elaborarea programului vizand transformarea socialista a agriculturii prin trecerea agriculturii sub controlul statului.

Colectivizarea: - se desfasoara intre 1949- 1962;

Etapa I: 1949-1953

asaltul direct; s-a urmarit distrugerea chiaburilor si organizarea G.A.C. (Gospodarii Agricole Colective) si G.A.S. (Gospodarii Agicole de Stat).

Metode: brutalitati; confiscari; arestari; corupere; campanii de presa; izolare.

Etapa a II-a:1953-1958

politica de transformare gradual;

trecerea de la gospodaaria individuala la cea colecliva prin faza intermediara a ,,intovarasirilor'.

Obiectiv: marirea productiei agricole pentru imbunatatirea aprovizionarii oraselor pentru a preveni revoltele.

Mijloacele sunt de ordin administrativ, cum ar fi: restrictii comerciale (statul fixa tipurile de culturi si preturile la produse); interdictii.

Etapa a III-a:

revenirea in forta la modelul economic stalinist;

in 1962, G.A.C.-urile cultivau 96% din pamantul arabil; colectivizarea este incheiata

rezistenta taraneasca fata de colectivizare a fost puternica (potrivit datelor oficiale circa 80 000 de tarani au fost aruncati in inchisoare) si se manifesta prin: rascoale; miscarea de rezistenta in munti; revolte; refuzul de a preda cotele.

Consecintele colectivizarii:

agravarea crizei economice (din punct de vedere cantitativ, productia agricola este foarte mare, insa din punct de vedere calitativ, Romania inregistreaza cea mai joasa productivitate pe suprafata cultivata din regiune);

nivel scazut de mecanizare a agriculturii;

distrugerea temeliilor traditionale ale satului romanesc;

veniturile mici determina schimbari demografice precum fenomenul migratiei de la sat la oras;

transformarea Romaniei intr-o tara cu grave probleme alimentare.

Impactul regimului comunist din Romania asupra culturii

ideologia dominanta in tarile comuniste a fost marxism-leninismul, cu obligatia pentru populatie de a si-o asuma si de a trai conform preceptelor ei.

fiind regimuri totalitare, regimurile comuniste au avut ca scop impunerea, prin activisti, a controlului total asupra sferelor politice, economice, culturale si spirituale.   

restructurarea radicala a vechiului sistem de valori si a institutiilor culturale avea ca finalitate construirea ,,omului nou'.   

Mijloace de realizare .

impunerea prin forta a noii directii in cultura romana;

intreruperea legaturilor cu Europa Occidentala;

in iunie 1948 este desfiintata Academia Romana si inlocuita cu una ,"noua" (Academia Republicii Populare Romane) subordonata politicii partidului.

instituirea controlului asupra:

a) invatamantului: in 1948 este adoptata Legea invatamantului prin care formele de invatamant care nu depind direct de stat erau desfiintate sau interzise; de asemenea, invatamantul mediu si superior sunt reorganizate dupa modelul sovietic.

b) Bisericii: devine tinta unor campanii ateiste; in 1948 este adoptata Legea cultelor prin care este desfiintata (prin unirea fortata cu Biserica Ortodoxa) si pusa sub interdictie Biserica Greco-Catolica, unul dintre cultele traditionale ale tarii cu rol major in istoria si cultura nationala.

folosirea cenzurii, avand ca scop scoaterea din circuitul public a oricaror informatii, carti sau idei care ar fi putut sa contrazica orientarea oficiala. Autorii si titlurile interzise se regasesc intr-un volum intitulat Publicatii interzise (in 1948 erau peste 8000 de titluri si reviste interzise).

Au existat mai multe etape cu trasaturi distincte in care s-a manifestat monopolul ideologic comunist:

I. (1948-1958)

campanie activa de rusificare (de exemplu: Istoria Romaniei de Mihail Roller (1947) revizuia complet trecutul tarii, ideea nationala si conceptul de patriotism.

transforma cultura romana intr-o anexa a culturii sovietice (sunt infiintate edituri, institutii, biblioteci, muzee cu profil romano-rus)

limba rusa devine materie obligatorie in scoli

proletcultismul - aflat in centrul politicii culturale a regimului ( = orientare culturala care avea ca scop sa asigure alianta dintre cele doua clase principale ale societatii romanesti (clasa muncitoare si taranimea) si sa redea principiile de viata si modelele umane imbratisate de acestea)

II. (1958-1965)

,,linia nationala' impusa de Dej are efecte si pe plan cultural (sunt redescoperite valorile nationale; are loc un proces de derusificare care culmineaza in 1963 cu inchiderea Institutului ,,Maxim Gorki', a Muzeului Romano-Rus, a editurilor si librariilor (Cartea Rusa), a bibliotecilor.

III. (1965-1974)

perioada cea mai prielnica pentru viata culturala

invatamantul cunoaste o perioada de modernizare si deschidere (scade importanta marxismului, creste ponderea disciplinelor exacte si tehnice, reabilitarea sociologiei, istoria este rescrisa pe alte coordonate).

IV. 1974-1989

perioada nefasta pentru cultura romana

cultul personalitatii' se impune in toate domeniile culturii;

istoria este aservita acestei practici (se ajunge la situatia in care lui Nicolae Ceausescu ii este ,,gasita' o genealogie ce ajunge pana la Burebista;

simbolul acestei politici este Academia "Stefan Gheorghiu' prin care partidul a acaparat domenii importante ale invatamantului universitar traditional si cercetarii stiintifice; de asemenea, monopolizeaza sociologia, stiintele politice, jurnalistica.

orientarea activitatii sociale si culturale spre preamarirea cuplului prezidential.

Impactul regimului comunist asupra vietii private si a valorilor umane

Unul din obiectivele neostalinismului romanesc a fost si centralizarea si planificarea tuturor aspectelor existentei umane:

alimentatia rationala

suprimarea drepturilor si libertatilor omului:

,,legarea' cetatenilor de locul de munca

ingreunarea miscarii populatiei de la oras

problema mainii de lucru in agricultura rezolvata cu elevi, studenti, functionari si soldati

interzicerea avorturilor (a dus la moartea a 11.000 femei)

subordonarea vietii intelectuale directivelor de partid

suspiciunea fata de straini

inchiderea unor case memoriale

restrangerea spatiului de locuit la 8 mp de persoana (cu exceptia activistilor de partid)

rationalizarea progresiva a consumului de electricitate, gaze naturale

inregistrarea caracterelor masinilor de scris

sistematizarea localitatilor - reconstructia oraselor in proportie de 90%, demolarea de biserici, constructii faraonice - Casa Poporului din Bucuresti, Canalul Dunare-Marea Neagra si Canalul Dunare-Bucuresti.

4. Disidenta anticomunista

Acumularea fenomenelor de criza interna a dus si in Romania, cu multa intarziere fata de Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia, la fenomenul de disidenta

Protestul contra regimului s-a produs si prin:   

. emigrarea intelectualilor (Paul Goma, Gh. Calciu-Dumitreasa. Vlad Georgescu etc.);

. miscarea disidentilor (Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Gabriel Andreescu, Aurel Dragos Munteanu etc.)

Fata de rezistenta si opozitia anilor 1940-1950, disidenta prezinta deosebiri de tactica si obiectiv:

in anii 1940-1950 membrii rezistentei nadajduiau in rasturnarea comunismului, convinsi de inevitabila interventie occidentala si prabusirea regimului impus de Moscova.

in anii destinderii si in conditiile semnarii acordului de la Helsinki in 1975, sperantele erau indreptate spre posibilitatea reformarii structurii existente

Disidenta romaneasca a actionat prin scrisori deschise si texte ale disidentilor religiosi (predicile parintelui Gh. Calciu Dumitreasa din

toate aceste scrieri erau critice la adresa cultului personalitatii si la adresa socialismului dinastic

in ele se solicita respectarea drepturilor cetatenesti si reforme de structura

disidenta in interiorul nomenclaturii in 1989, sase fosti activisti ai PCR (Corneliu Manescu, Alexandru Barladeanu, Grigore Raceanu, Constantin Parvulescu, Silviu Brucan, Gheorghe Apostol) au redactat o scrisoare adresata lui Nicolae Ceausescu (,,Scrisoarea celor sase'), prin care cereau:

respectarea drepturilor omului si a Constitutiei

incetarea ,,sistematizarii' teritoriului si a exportului de alimente

restabilirea prestigiului international al Romaniei

Actiuni de protest contra regimului:

greva minerilor din Valea Jiului (1977)

manifestatia studentilor ieseni (1987)

demonstratia muncitorilor brasoveni (1987)