Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului prin referire la un roman de George Calinescu

Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului prin referire la un roman de George Calinescu.

Costache Giurgiuveanu este personajul - pivot al intregii intrigi a romanului Enigma Otiliei" de George Calinescu. Portretul fizic ii este realizat in mod direct de catre narator era "un omulet subtire si putin incovoiat. Capul ii este atins de o calvitie totala si fata parea aproape spana si din cauza aceasta, patrata. Buzele ii erau intoarse afara si galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinti vizibili ca niste aschii de os".

Costache Giurgiuveanu poate fi incadrat in formula tipologica a avarului, insa tipologic el nu e avarul pur (personaj tip = caracter dominat de o singura trasatura majora), avaritia sa este aplicata la un om fricos, dar incapatanat, suspicios si viclean, un zgarcit, dar cu intentii generoase. Felix spune despre mos Costache ca avaritia lui este mai mult o zgarcenie "dar o iubeste pe Otilia si se gandeste mereu la ea". Intr-adevar, batranul are o evidenta afectiune pentru "fe-fetita" lui, in privinta careia are anumite planuri: sa o infieze, sa-i faca o casa, sa depuna bani pe numele ei, pe care insa le aduna mereu. Aparentele comportamentului sau ii sunt impotriva: nu-i da lui Felix banii cuveniti, bolnav fiind se sperie de pretul unei retete, isi hraneste familia prost. Face o manie pentru bani pe care ii adora pentru ei insisi si ii crede in siguranta doar ascunsi sub dusumea, sub saltea, neputandu-se desparti fizic de ei.

Imaginea lui mos Costache apare inca de la inceputul romanului, fiind conturata prin tehnica balzaciana (descriere meticuloasa: a mediului, a hainelor, a modului in care se misca, a mimicii, a vorbirii, descriere care are tendinta de generalizare spre o anumita categorie umana). Usa "de forma unei enorme ferestre gotice de lemn umflat", "scara cu doua suisuri laterale", hermesul "de ipsos" sugereaza parasirea si invechirea. Intentia de falsa grandoare a incaperii este dublata de aspectul de ruina si raceala, iar dorinta de a imita un interior fastuos, dovedeste lipsa de gust a proprietarului. Cand il vede pentru prima data pe Felix, mos Costache are un comportament bizar care sugereaza fie seninatatea, fie simularea uitarii, ca un mod de aparare impotriva intrusilor. Personajul este caracterizat si printr-o caracteristica a vorbirii: balbaiala - "- Nu - nu - nu stiu. nu - nu sta nimeni aici." - ce poate fi o expresie a sovaielii lui sau a dorintei de a castiga timp. Prin tehnica balzaciana se realizeaza caracterizare indirecta a personajului pornindu-se de la aspectele exterioare. O alta modalitate de caracterizare indirecta prezenta in roman este comportamentismul prin care sunt surprinse doar aspectele obiective ale comportamentului personajului - actiuni, gesturi, replici - fara a-i cunoaste gandurile.

Spre deosebire de avarii cunoscuti in literatura, Costache Giurgiuveanu isi depaseste conditia de avar situandu-se in anumite momente, in afara pasiunii tiranice: atunci cand si-a ales o menajera (Marina), care sa-l hraneasca bine, nepierzandu-si instinctul de conservare; consulta un doctor, chema un preot sa-i sfinteasca toata casa, inspaimantat ca va muri.

Cu acest personaj, George Calinescu nu a sesizat doar existenta avarului, ci si complexitatea avaritiei, nepotolita foame de aur in contextul social al inceputului de secol XX.