Expune constructia subiectului unui roman de Marin Preda, prin referire la: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale

Expune constructia subiectului unui roman de Marin Preda, prin referire la: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale.

"Morometii" de Marin Preda, din punct de vedere al dramatismului primului volum, este considerat "o saga" taraneasca (istoria unei familii) dintr-un sat din campia Dunarii.

Actiune

Romanul prezinta viata unei familii din sudul tarii (Silistea-Gumesti), ilustrativa pentru existenta generala a taranului roman. Actiunea se concentreaza asupra a doua momente semnificative din viata familiei lui Ilie Moromete: vara anului 1937 (in primul volum) si perioada zbuciumata de dupa razboi (in cel de-al doilea volum).

In familia numeroasa a Morometilor exista mocnite nemultumiri pentru ca baietii cei mari ai lui Ilie (Paraschiv, Achim si Nila), isi doresc independenta economica si, stimulati de sora lui Ilie, Maria Moromete (Guica), pun la cale un plan distructiv pentru interesele economice ale familiei; ei vor sa plece la Bucuresti, sa-si faca un rost si vor sa ia oile si caii pentru a avea un capital. In afara de acesti trei baieti, proveniti dintr-o prima casatorie, Ilie Moromete mai are doua fete (Tita si Ilinca) si un baiat (Niculaie), cu cea de-a doua sotie, Catrina.

Ilie Moromete are o gospodarie bine intemeiata, situandu-se printre taranii mijlocasi. Planul celor trei baieti urmeaza a da o grea lovitura acestei gospodarii, pentru ca imprumutul la banca nu este achitat, iar caii sunt indispensabili pentru viata de fermier. Moromete este nevoit sa vanda pamant, ori, el stie ca singura valoare stabila este pamantul. Afla de intentia baietilor si de faptul ca Achim a vandut oile, dar nu poate intelege dorinta copiilor sai. Conflictul se sfarseste cu plecarea celor trei la Bucuresti, unde spera sa-si faca un rost. Moromete trebuie sa vanda din pamant pentru a-si reface gospodaria.

Actiunea romanului se completeaza cu numeroase episoade secundare, care confera romanului caracter de fresca sociala. Paralel cu firul epic al romanului, scriitorul transpune povestea de dragoste dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui Iocan aspiratiile lui Niculaie.

Cel de-al doilea volum prezinta consecintele plecarii celor trei baieti. Moromete, nereusind sa-i aduca inapoi, se insingureaza, isi pierde veselia, devine agresiv si de nesuportat pentru Catrina, care il paraseste. Fetele se marita, iar Niculaie refuza orice comunicare cu tatal sau. Scriitorul prezinta principalele momente ale falimentarii taranului, creand o poveste particulara despre lupta crancena pentru putere. Seceta din anii 1946-1947 a constituit principalul moment al decaderii societatii traditionale. Perioada este foarte bine surprinsa, iar Preda prezinta cu multa finete manevrele noii puteri. Incepe colectivizarea agriculturii, de fapt confiscarea pamantului sub pretext legal, ceea ce va insemna ultima lovitura data taranului si proprietatii sale. Pe acest fond istoric, scriitorul insereaza episoade ilustrative, precum moartea unui taran nevinovat, experientele care marcheaza maturizarea lui Niculaie, inscenarea proiectata pentru compromiterea lui Adam Fantana (actiunea Cotigeoaia).

Romanul se incheie simbolic cu viziunea lui Niculaie, dupa moartea tatalui sau, un fragment scris in stilul discontinuu al visului si in care Ilie Moromete apare in imagini memorabile (inaltandu-se langa salcamii de la poarta, iesind pe podisca unde-si petrecea serile), mut, intrat intr-o istorie intangibila. Lumea pare pustiita, iar Niculaie zguduit de plans, se intreaba: "Tata, tata.unde te duci tu acum, incotro o s-o iei dupa ce deschizi poarta si o sa iesi iar la drum?"