LUCRARE DE SEMINAR

FRAZEOLOGIZME IN PRESA SCRISA

INTRODUCERE

Frazeologismele sunt considerate ca apartinand unei directii de utilizare a limbii naturale opuse creativitatii, in sensul ca vorbitorul "ia de-a gata" constructiile, recunoscute lexical ca unitati de sine statatoare, cu un sens adesea netransparent care initial a trebuit invatat de vorbitorii nativi sau nenativi asemenea sensului oricaror cuvinte necunoscute. Vorbitorul nu creeaza idiomatismele cu ocazia enuntarii mesajului, ci le extrage din lexiconul sau mental. Insa frecvent expresiile idiomatice sunt construite in jurul unor tropi sau al unor figuri ale gandirii - eufemisme, ironii, paradoxuri etc. -, au de multe ori o gramatica proprie, care este diferita de gramatica combinatiilor libere, cu neregularitati, elemente superflue, topica fixa, au anumite selectii ale modurilor, timpurilor, un comportament deosebit fata de numar, de caz, de articulare etc., asa incat ele sunt de fapt rezultatul istoric al creativitatii lingvistice. Pe de alta parte, de frazeologisme depinde eficienta lingvistica, discursiva si stilistica a vorbitorului, in ciuda tendintei lor de opacizare semantica si inghetare sintactica. Astfel, expresiile reprezinta un loc lingvistic in care limbajul se comporta foarte creativ, iar aceasta creativitate a primit recunoastere lexicala, s-a conventionalizat, vorbitorii nativi "simt" autonomia lexico-gramaticala a constructiei. Termenii de 'formula inghetata', 'frazeologism' (sau 'frazem'), ori 'expresie frazeologica' sunt cei mai generali. Prin ei se face referire la o serie intreaga de unitati frazeologice particulare: expresii idiomatice, cvasi-frazeologisme, cuvinte compuse, colocatii fixe, clisee, proverbe, maxime, zicale, vocabule (livresti), versuri celebre, fragmente de cantece, titluri de carti sau de filme, sloganuri publicitare, astazi mai nou, texte din logo-uri, formule conversationale cu rol de structurare a discursului sau a comunicarii directe neplanificate, unele dintre ele fiind cele specifice sarbatorilor, de continuare, de inchidere etc. a unui dialog. Astfel, spectrul frazeologismelor este foarte larg, mai larg decat am crede la prima vedere, mai ales daca se introduc constructiile lexicale specifice rutinelor conversationale. Din enumerarea aceasta se poate vedea ca exista grade de idiomatizare, ca nu toate constructiile lingvistice care intra in domeniul frazeologiei sunt la fel de "inghetate". Frazeologismele cu functie referentiala se inscriu de-a lungul unei scale care are la un pol combinatiile sintagmatice libere cu sens compozitional, iar la celalalt pol idiomatismele invariabile, cu sens opac. Intre acesti doi poli se situeaza frazemele in functie de diferitele lor grade de opacizare la nivelul sensului si de inghetare la nivelul formei. produce umorul, ironia, sarcasmul, jocul de limbaj spiritual, ci si de a contribui la referentialitatea textului, mai precis de a transmite informatia referentiala incomoda sau negativa intr-un mod indirect. In forma frazeologica modificata transpare forma frazeologica originara. Devierile frazeologice sunt salvate de la nonsens sau de la o ambiguitate prea mare de intertextualitatea pe care se sprijina. Frazeme modificate de tipul lui a prinde cu mata in sacul Bancorex, a umbla cu basca-n mana, buchetul cu tinte false, in plina coborare si apoi iesire cu trantire de usa, i-au dat-o-n freza, iar freza au dus-o la fier vechi, un semn de circulatie bine plasat trece primejdia grea, cine fura azi un ou nu se multumeste sa faca maine omleta, proteste mici si mijlocii, paradox la oi m-as duce, am creditul meu, sunt prizonier, psihiatru de civili indiferent de grad s. a. abunda mai ales in presa scrisa.

Deraierile frazeologice reprezinta un fenomen realizat constient de vorbitor, cu impact la nivel semantic, pragmatic si chiar la nivel sintactic. Mai mult, frazeologizmele pot contine jocuri de cuvinte, dar prezenta calamburului nu este intotdeauna obligatorie pentru o deraiere frazeologica. A analiza un frazeologism deconstruit ca un joc de cuvinte inseamna a-l aborda dintr-o perspectiva semantica si dintr-una stilistica, valorizanta. Jocul de cuvinte are aceasta conditie de a fi o figura de stil, pe cand devierile frazeologice exista si dincolo de aceasta constrangere stilistica. Pe de alta parte, mecanismele pe care le foloseste calamburul - substitutia de omonime, de paronime, substitutia prin antonomaza, exploatarea polisemantismulu, a sinonimiei, si antonimiei - sunt mecanisme semantice locale. Consideram ca tot atat de importante ca si mecanismele semantice sunt si cele pragmatice. Vom incerca sa aratam ca intertextualitatea si ciocnirea intre registre, ca forma mai slaba de intertextualitate, extinderile semantice, blocarea unor inferente, dar nu si anularea lor sunt principalele mecanisme pragmatice care actioneaza la nivelul frazemelor deviante.

Devierea frazeologismelor prin substitutie lexicala

O asemanare structurala a urmatoarelor pragmateme deviante paradox la oi m-as duce, am creditul meu, sunt prizonier, este aceea ca frazeologismul de origine este un proverb sau un vers cunoscut in spatiul nostru cultural. Din punct de vedere semantic, substitutia lexemului din varianta originara cu cel din varianta modificata nu presupune trecerea de la sens propriu la sens figurat. De asemenea, vom arata ca ele se comporta inferential aproximativ la fel.

In paradox la oi m-as duce     intertextualitatea se realizeaza cu versul Ciobanas la oi m-as duce dintr-un cantec care deseori face parte din repertoriul corurilor scolare. Prin intertextualizare, acest vers capata o utilizare pragmatica, devine un pragmatem. Versul are un sens compozitional. Pragmatemul deviant, paradox la oi m-as duce, are un sens obscur datorita incalcarii selectionale de la nivelul combinatiei subiect-predicat. Obscurizarea are loc si prin intertextualitate, in sensul ca, asa cum vom arata, expresia originara va declansa impreuna cu frazemul deviant o serie de implicaturi conversationale contrastante, neanulabile si in acelasi timp neproiectabile la nivel de text. Totodata, substitutia e determinata contextual si formal. Substantivul abstract paradox este trisilabic ca si ciobanas si este asertat de referentul principal al textului, contextualizarea realizandu-se aici prin trimitere la un act de vorbire real si, implicit, la enuntiatorul lui. Incrucisarea lexematica are rolul de a aduce doua scenarii-cadru sau doua universuri de discurs contrastante, care se vor mentine de-a lungul intregului text: cel bucolic si cel politic, care este si registrul denotativ al textului (aici Camera Deputatilor). Din perspectiva fiecaruia dintre aceste scenarii, in functie de cunostintele enciclopedice si de imaginatie, cititorii au libertatea de a construi serii paralele de implicaturi particularizate, de tipul 'Ciobanul e conducatorul turmei', 'Deputatii participa la conducerea tarii', 'Tara fara deputati e in pericol', 'Turma fara cioban e in pericol' s.a.m.d. Unele dintre aceste implicaturi pot sa nu fie pozitive, de tipul 'Multi dintre ciobani sunt oameni nu foarte destepti', 'Unii politicieni nu sunt destepti' etc.

Numarul si varietatea asumptiunilor nu e nici fixa, nici nelimitata. Acestea depind foarte mult de cat de bogat este scenariul pe care il detine fiecare interpretant al textului si de timpul si efortul pe care il acorda pentru interpretare. Conform reprezentarii mentale a pastoritului, se pot activa prezumptii de tipul 'Ciobanii iubesc turma', 'Ciobanii iubesc natura', 'Oile sunt blande' s.a. Numarul asumptiunilor trebuie sa respecte conditia non-contradictiei. Se poate activa orice asumptiune care este conforma cu reprezntarile conceptuale activate de text cu conditia ca aceasta sa nu intre in contradictie cu vreuna din asertiunile textului. Daca textul ar fi continut asertiuni despre excelenta politicienilor din Camera Deputatilor din Romania, atunci ultima implicatura ('Unii politicieni nu sunt destepti') ar fi fost anulata sau n-ar fi putut fi derivata.

Rolul pe care il are intertextualitatea in cadrul frazeologismului hibrid nu este numai de a crea aceasta serie paralela de inferente. O alta etapa de derivare inferentiala este aceea in care intre cele doua serii de implicaturi corespunzatoare scenariilor-cadru ale textului se formeaza un alt lant de implicaturi, pe care le numim implicaturi-punte. Implicaturile-punte corespund analogiilor care se stabilesc intre cele doua serii de implicaturi favorizate de scenariile-cadru. Ele ar putea fi: 'Deputatii sunt ca ciobanii', 'Tara fara deputati este in pericol ca turma fara cioban', 'Multi dintre deputati sunt prosti ca ciobanii' etc. Interpretantul textului are libertatea de a face aceste inferente-punte pentru a spori adecvarea textului la propria lui expresie devianta. De asemenea, tinand cont ca verbul este la modul conditional-optativ, ca frazeologismul deviant reprezinta un act performativ de exprimare a unei dorinte, ca locutorul acestui act este incert - ar putea fi referentul, ar putea fi autorul -, se deriva asumptiunea disjunctiva 'Exista cineva care doreste sa se duca cioban la oi sau exista cineva care doreste sa fie presedintele Camerei Deputatilor'.

Libertatea de interpretare este foarte mare, dar pe de alta parte si forta unora dintre asumptiuni poate sa fie foarte slaba, astfel incat aceste inferente-punte pot fi anulate, abandonate sau chiar partial actualizate in constiinta interpretantului. De asemenea, alte inferente pragmatice slabe pot fi dezvoltate, dar datorita gradului lor atat de particularizat, de dependent de interpretant, ne ferim a le mai simula. Se constata insa ca o parte dintre aceste implicaturi-punte sunt blocate, la fel ca si implicaturile de scenariu care le-au dat nastere. Blocarea unor inferente posibile, de tipul 'Deputatii iubesc tara ca si ciobanii care iubesc turma', se produce prin interventia catre finalul textului a unei negatii pragmatice (Asta nu e paradox, domnule Dorneanu, e nesimtire!). Acesta este un caz fericit, cand textul acuza direct. Exista insa multe alte utilizari ale frazeologismelor deviante in care numai forma alterata a frazeologismului este suficienta pentru a bloca implicaturi potentiale ale textului. Sustinem acest lucru bazandu-ne pe considerentul ca alterarea formei lexicale conventionale este resimtita de vorbitori ca una dintre cele mai grave abateri. In cazul in care forma devianta se accepta, atunci aceasta acceptare presupune ca interpretantul textului este angajat in cautarea unei motivatii. La nivelul frazeologismelor am putea spune ca mai exista o alta maxima de utilizare, aceea de a nu se incalca forma lor lexicala standard. In momentul cand aceasta regula nu este respectata, interlocutorul presupune ca s-a procedat astfel pentru a bloca niste inferente predictibile ale formei standard. In cazul exemplului discutat aici, implicaturile pozitive ale scenariului pastoritului sunt blocate, iar fenomenul este resimtit acut de interpretanti. Ei sunt angajati in cautarea implicaturilor si uneori rezultatul acestei cautari nu poate depasi faza de aproximare. In aceasta situatie, fenomenul de blocare a implicaturilor neadecvate constituie singurul rezultat ferm al procesului de interpretare.

Pozitia pe care o are frazeologismul deviant in text este importanta. Aici el ocupa pozitia de titlu. Echivocul titlului se explica prin faptul ca este un declansator al unei asumptiuni disjunctive cu forta slaba. Rolul discursiv pe care il are este de a introduce intertextualitatea dintre politic si bucolic structurand textul. Ea este in permanenta mentinuta in cuprinsul textului prin repetarea substantivului paradox, prin ocurenta cliseizanta si totodata superflua a adjectivului paradoxal in cifra paradoxala, printr-un alt pragmatem deviant, si anume paradoxul dracului a facut ca . , realizand o coeziune lexicala cautata. In text, alte doua scenarii se activeaza gratie intertextualitatii impuse de titlu - luarea prezentei politicienilor la sedintele Camerei si numararea oilor la stana - care contribuie la coerenta textului.

Aceste mecanisme functioneaza bine pe texte de dimensiuni reduse, care pot fi dominate de cateva scenarii-cadru.

Nu numai ca pragmatemul am creditul meu, sunt prizonier este similar in ceea ce priveste forma cu exemplul discutat anterior, dar si inferential functioneaza in acelasi mod. Prin intertextualitate se actualizeaza doua scenarii, al pionieriei si al creditelor la banci, pe structura carora, in conjunctie cu textul dat, se declanseaza un set de implicaturi paralele. Scenariul pionieriei favorizeaza aparitia unor implicaturi conversationale de tipul 'Sunt mandru', 'Sunt fericit', 'Ma laud cu realizarea aceasta', 'Merit sa fiu pionier', 'Pionieria e o rasplata', iar celalalt cadru conceptual favorizeaza implicaturi de genul 'Ma bucur ca i-am pacalit ca sa-mi dea un credit', 'Sa fii dator la o banca e greu', 'Pentru ca sa obtii un credit substantial de la o banca trebuie sa ai un salariu mare', 'La un slariu mare si taxele sunt mari' etc. Intre cele doua grupuri de implicaturi contrastante se stabilesc punti inferentiale. La realizarea implicaturilor-punte poate participa orice informatie a textului, indiferent de natura ei inferntiala, lingvistica sau enciclopedica. Astfel, cateva din implicaturile-punte care se formeaza sunt: 'Ma bucur ca am un credit la o banca tot asa cum copiii se bucurau ca sunt facuti pionieri', 'Eu sunt prizonier, prin credit, bancii tot asa cum pionierii erau 'prizonierii' asociatiei'. Ultima inferenta blocheaza - fara sa anuleze - cateva dintre implicaturile pozitive favorizate de primul scenariu.

In concluzie, implicaturile-punte desi se formeaza si cu ajutorul unor implicaturi particularizate specifice unei anumite reprezentari conceptuale, au rolul de a bloca o parte din aceste implicaturi, de a nu le lasa sa se proiecteze de la nivelul local al frazemului originar, la nivelul frazemului deviant sau la nivelul textului.

Substitutia metaforizanta este o alta tehnica de a deconstrui un frazeologism. Incadram aici frazeme deviante de tipul: seminte de trafic de influenta, evaziune fiscala si abuz in serviciu, hiturile bine catarate in topuri, (Parchetul) se misca cu viteza topirii calotei glaciare, buchetul cu tinte false, concentratia de pesedei, pescuitul in mape tulburi, "donatori" de partid, unde metafora cliseizata (seminte, pescuitul, conentratia, cu viteza topirii . , buchetul etc.) a apartinut frazeologismului originar si functioneaza ca ancora de intertextualitate. Celalalt termen, care are sens propriu, deconstruieste frazeologismul-mama si contextualizeaza, trimitand la lumea reala. Intertextualitatea se manifesta aici de regula mai slab, sub forma incrucisarii a doua registre diferite.

Metafora cliseizanta este, in cazurile discutate aici, o metafora cognitiva care are rolul de a introduce inferential sensul termenului pe care l-a substituit prin intermediul implicaturii. Astfel, seminte declanseaza implicatura 'dovezi', cu viteza topirii calotei glaciare introduce implicatura conversationala 'incet' buchetul si concentratia sunt metafore gramaticale pentru 'numarul mare de . ' etc.

Implicatura conversationala are rolul de a bloca unele posibile inferente lexicale ale frazeologismului originar (sau ale combinatiei libere), cel mai adesea pe cele pozitive. Nici una din conotatiile extracontextuale pozitive ale lexemelor buchet si seminte nu reusesc sa se ridice la nivel de enunt, ci raman blocate la nivelul local al lexemului.

O alta tehnica folosita in deconstruirea frazeologismelor este aceea a substitutiei metonimice. Modificarea frazemului a i se umezi ochii la a i se umezi pupilele si papilele, o aruncatura de ochi la o aruncatura de pupila, a bate din calcai la a bate din adidas, ruda de sange la ruda de sange si de limfa urmareste sa introduca sub forma de implicatura sensul termenului substituit, oprind unele inferente particulare pe care le-ar avea frazeologismul de origine de la ridicarea la nivel textual. Frazemul astfel modificat este saracit de o serie de sensuri potentiale. Se remarca, de asemenea, ca intre termenul substituit si substitutul lui metonimic exista o relatie de implicatie logica. Astfel, ochi implica logic pupile si papile, sange si limfa implica logic sange, adidas il implica logic pe calcai. Directia de implicatie nu este constanta, dar in schimb natura logica a implicatiei caracterizeaza acest tip de deviere frazeologica.

Majoritatea deraierilor frazeologice se produce prin substitutie cu termeni tehnici a se umezi pupilele si papilele; (med.) "donatori" de partid; (logica) paradox la oi m-as duce; (chimie) concentratia de pesedei; (lingvistica) gura poliglota; (mil.) buchetul cu tinte false s.a.

Se pare ca devierile frazeologice prefera o forma lexicala hibrida, constituita dintr-o combinatie de termeni tehnici si termeni uzuali si sunt frecvente in limbajul colocvial al unor categorii de vorbitori cu instructie peste medie.

Expansiunea frazeologica

Prin acest procedeu se intervine in unitatea sintactica (si semantica) a frazeologismului, care tinde a deveni din constructie fixa, o constructie libera. Exista situatii cand atat substitutia, cat si expansiunea frazeologica actioneaza simultan.

In functiile corupte de partid si de stat, a prinde cu mata-n sacul Bancorex, kilometri perfect patrati, expansiunea se realizeaza prin intercalarea unui determinant liber, atipic frazeologismului.

Extinderea devianta a expresiei idiomatice se face prin coordonare sau prin subordonare cu determinanti neprevizibili din punct de vedere semantic (ca in orice combinatie lingvistica libera, a caror selectie este constransa de referent) si atipici frazeologismului. La nivel pragmatic, aceasta defrazeologizare are ca efect ceea ce am numit prin termenul de omonimie pragmatica. Mai exact, vom vedea ca una si aceeasi secventa lingvistica este simultan folosita fie referential si figurat, fie generic si denotativ, fie constatativ si performativ.

In plateste oalele sparte pe care s-au intrecut a le sparge . , propozitia atributiva determinativa a grupului nominal oalele sparte modifica semantic substantivul prin reducerea genericitatii acestuia si contextualizarea lui; in frumusetea interioara a buzunarului atributul substantival face ca expresia frumusetea interioara sa primeasca simultan doua utilizari pragmatice si doua lectiuni semantice, o utilizare in calitate de expresie idiomatica cu o lectiune abstracta si metaforica si o utilizare in calitate de combinatie libera cu o lectiune concreta (opozitia dintre cele doua lectiuni se rezolva prin blocarea lor de catre implicatura conversationala a intregii constructii, aceea de 'Bogatie'); in viata vietilor dumneavoastra substitutia si expansiunea coexista si se constata o concretizare semantica in raport cu expresia originara in vecii vecilor; in i-au dat-o-n freza, iar freza au dus-o la fier vechi ocurenta propozitiei coordonate adversativ este favorizata de omonimia dintre cele doua substantive, omonimie ce joaca un rol important in obnubilarea referentului din text; in a tinut Argentina strans in brate si a lasat-o jos numai dupa ce . umorul si ironia sunt cauzate de utilizarea cvasi-simultana, in acelasi enunt, a constructiei a tine strans in brate ca frazem cu sens figurat si ca imbinare libera cu sens denotativ; in sparg site-urile cu panza de bomfaier avem aceeasi "omonimie pragmatica" ca mai sus, mai precis ea consta in utilizarea simultana verbului a sparge cu sens figurat si cu sens referential; in oameni de bine si de serviciu expansiunea frazeologica se realizeaza prin coordonarea a doua substantive compuse contrastante din punct de vedere al sensului abstract vs. concret; in rude de sange si de limfa deconstructia se face printr-o adaugare superflua care destructureaza partial sintagma, ajungandu-se ca rude de sange sa fie coordonata cu o efemerida, rude de limfa.

Intreruperea organizarii sintactice a enuntului, insotita de bulversarea fortei ilocutionare a intregului enunt apare in s-a asternut, la ordin, o uitare, unde expresia a se asterne o uitare de regula e folosita in asertiuni.

Alterarea formei frazeologismelor prin extensie urmareste sa instituie un conflict de utilizare pragmatica la nivelul secventei lingvistice deviante care devine o marca lingvistica a perceperii duplicitatii, coruptiei, eventual a absurdului lumii reale.

Deraierea frazeologica este un fenomen foarte frecvent la nivelul anumitor stiluri functionale ale romanei actuale. Am incercat sa aratam ca deconstructia frazeologismelor utilizeaza anumite mecanisme, ca nu urmareste numai pura surpriza lexicala, jocul lingvistic, ci are un impact inferential foarte mare, pe care il realizeaza prin derivari si blocari de implicaturi si prin ceea ce am numit omonimie pragmatica.

Corpus

(1) Paradox la oi m-as duce [titlu] Saptamana trecuta, Valer Dorneanu, presedintele Camerei Deputatilor, a fost pus, deodata, in fata a trei paradoxuri. Mai exact, Dorneanu s-a aflat nu in fata, ci intre cele trei paradoxuri, dupa cum singur declara: "Ma aflu intre trei paradoxuri: 262 de colegi au semnat prezenta, 214 au raspuns la apel si 166 sunt in sala! Cum explicati?". Iata, Domnule Dorneanu, cum explicam! Cei 262 de deputati au venit la serviciu si au semnat prezenta. Pana sa se faca apelul, 48 de deputati prezenti devenisera deja absenti si numai 214 au putut raspunde apelului dumneavoastra. Apoi, domnule Dorneanu, paradoxul dracului a facut ca, din cei 214 de deputati, sa mai plece pe la casele lor inca 48 (cifra paradoxala!). De aceea au ramas in sala 166 de colegi. Asta nu e paradox, domnule Dorneanu, e nesimtire! Camera Derutatilor [semnatura]

(Academia Catavencu, nr. 15, 15-21 apr. 2003, 8)

(2) Nu ratati tabu, revista sexului frumos si destept - numarul pe luna iunie! Ca sa n-o mai lungesc cu vorba, ca doar sunt femeie si stiu ce vreau, trec repede la sumar: Sex pentru succes; Spune-mi cu cine te cluci ca sa-ti spun unde ajungi. [reclama la rev. tabu]

( Academia Catavencu, nr. 20, 2003, 2)

(3) Gainarii mici [ . ] viseaza sa devina proprietarii unui cont copios in banca, ai unei masini ultimul tip [ . ]. Cine fura azi un ou nu se multumeste sa faca maine omleta.

(Dumitru Solomon, in Dilema, X, nr. 500, 11-17 oct. 2002, p. 19)

(4) Am creditul meu, sunt prizonier [titlu]

[ Articolul relateaza despre cum se poate obtine un credit de la banca pentru construirea unei locuinte atunci cand nivelul salariului e prea mic (solicitantul isi mareste artificial salariul timp de sase luni, obtine creditul, apoi merge din nou la Camera de munca si isi aduce salariul la nivelul mic de dinainte de credit pentru a nu mai plati impozite mari.]

(Academia Catavencu, nr. 15, 15-21 apr. 2003, 16)

(5) Dupa sase luni, aceeasi doamna Stanoiu a avansat-o pe judecatoare la Curtea de Apel Galati. Dupa lege, aici gasim seminte de trafic de influenta, evaziune fiscala si abuz in serviciu.

(Academia Catavencu, nr. 17, 2003, p. 3)

(6) La o prima si superficiala privire, hiturile bine catarate in topuri ale lui Jais par sa confirme imugurirea de talent premiata acum cativa ani la Mamaia. Alina Giurgiu cea supranumita Jais se dovedeste a fi de fapt la o secunda aruncatura de pupila, o demna componenta a echipei in care s-au bulucit radutele, leskele si toate duducile care apreciaza la barbati mai ales frumusetea interioara a buzunarului.

(Academia Catavencu, nr. 15, 15-21 apr. 2003, 6)

(7) Pe de cu totul alta parte, daca pentru Lele se fac eforturi urias de penale pentru a-i grabi compromiterea, pentru arestarea lui Tarau Parchetul se misca cu viteza topirii calotei glaciare de la Polul Sud.

(Academia Catavencu, nr. 15, 2003, 13)

(8) E primavara, totusi, macar dupa calendar si dupa greve, iar PSD-ul si-a adaugat o noua floare in buchetul cu tinte false care sa-i mai atate pe oengistii indarjiti.

(Academia Catavencu, nr. 14, 15-21 apr. 2003,9)

(9) Ei, dar in Parlament intre timp, a crescut concentratia de pesedei.

(Academia Catavencu, nr. 45, 12-18 nov. 2002, p. 3)

(10) Pescuitul in mape tulburi [titlu] La o recenta vizita in Kuweit a unei delegatii parlamentare romane, oficialii locului i-au invitat pe romani la o plimbare pe apele Golfului Persic. Cu aceasta ocazie, romanilor li s-au oferit un fel de undite [ . ]. Doar Tudor Mohora a reusit sa prinda o fata, ceilalti hranind pestii. Din pacate, nu asta intelegem noi prin a hrani pestii cu o delegatie romana.

(Academia Catavencu, nr. 6, 2003, 2)

(11) Cele mai mari sanse la o privatizare mult prea indepartata a Petromului le are, se pare, Lukoil-ul. Cu toate astea, batalia pentru unul dintre cei mai mari "donatori" de partid de-abia a inceput.

(Academia Catavencu, nr. 6, 2003, 1)

(12) Fiind noi popor vesel si harnic (mai mult decat harnic, zice Ada Milea), eu vad in celebrarea numarului 500 al Dilemei (pe langa cele evidente) si deschiderea catre sarbatorirea a zece ani de la aparitie. Pare meschin, recunosc, dar am convingerea ca nu sunt singurul roman caruia i se umezesc pupilele si papilele in asteptarea clipei cand va redacta [ . ]

(Dan Goanta, "Temele, dilemele", in Dilema, X, nr. 500, 11-17 oct., 2002, p. 17)

(13) Firma si averea grecului John Mitzalis, ruda de sange si limfa cu marele director Konstantinos, e labartata in lung si-n lat, asa cum va fi, in ritmul acesta, si renumele Alinei. Din pacate, atunci cand Jais a bocanit din adidas ca vrea o recunoastere ceva mai oficiala, Mitzalis cel tanar a suspinat si a zis: "Tcumpo, nu se poate . ".

(Academia Catavencu, nr. 15, 15-21 apr. 2003, 6)

(14) N-ai sa-i auzi pronuntand nici in ruptul capului, prenumele unui faimos actant italian, Inzaghi, "Filippo", ci "Pippo", dupa cum Del Piero e intotdeauna "Sandrino", nu "Alessandro" []. A scapat ca prin minune numele stadionului Giuseppe Meazza, caruia inca nu i-a spus nimeni "Beppo Meazza" - dar zilele n-au intrat in sac: doar ne invartim intr-o batatura planetara in care ne strigam unii pe altii cum ne vine la gura poliglota!

(Mircea Mihaies, Romania Literara., nr. 14, 9-15 apr. 2003, 2)

(15) Lista ierarhiei functiilor corupte de partid si de stat continua cu Nicolae Vacaroiu, actualul presedinte al Senatului.

(Academia Catavencu, nr. 17, 2003, p. 3)

(16) Stiu ca marii hotomani sunt mai greu de prins cu mata in sacul Bacorex, dar nu trebuie sa asteptam ca samovarul sa creasca si sa devina locomotiva.

(Dumitru Solomon, in Dilema, X, nr. 500, 11-17 oct. 2002, p. 19)

(17) In cele din urma, tara [Argentina] s-a prabusit cu toate cele trei milioane de kilometri perfect patrati si inutili ai ei.

(Traian Ungureanu, 22, nr. 3, 2002, 5)

(18) Insa, oricat ne-ar tenta, numai de cinism nu credem ca e nevoie acum cand biata masa lesne manevrabila a minerilor plateste toate oalele sparte pe care s-au intrecut a le sparge cu frenezie din 1990 incoace absolut toate formatiunile politice.

(Ioan Grosan, Ziua, 6, nr. 1381, 7 ian. 1999, p. 1)

(19) Sa nu ne intrebati cine mai e si Serban Pop, de care ati auzit poate pentru prima data in viata vietilor dumneavoastra, ca o sa va spunem imediat: este seful de cabinet al lui [ . ].

(Academia Catavencu, nr. 15, 2003, 13)

(20) Cineva a vrut sa cumpere de aici o freza. A castigat trei licitatii la rand, si toate trei au fost anulate. Baietii i-au dat-o-n freza, iar freza au dus-o la fier vechi.

(Academia Catavencu, nr. 16, 2003, 11)

(21) Romanii ocupa locul 4 in topul infractorilor pe Internet. Ei sparg site-urile cu panza de bomfaier si la urma inlocuiesc paginile de web cu taieturi din Evenimentul Zilei.

(Academia Catavencu, nr. 6, 2003, 4)

(22) Iata ce i s-a intamplat lu' Gabitu, fiul nostru, al oamenilor de bine si de serviciu de la Academia Catavencu.

(Academia Catavencu, nr. 14, 15-21 apr. 2003, 9)

(23) Peste numele sau [Gr. T. Popa, microbiolog] s-a asternut, la ordin, o uitare ce dainuie de fapt si pana astazi.

(Mihai Zamfir, in Romania Literara, nr. 14, 9-15 apr., 2003, 3)

LITERATURA:

BIDU-VRANCENU, ANGELA, CRISTINA CALARASU, LILIANA IONESCU-RUXANDOIU, MIHAELA MANCAS, GABRIELA PANA DINDELEGAN, 2001, Dictionar de stiinte ale limbii, Bucuresti, Nemira.

DIMITRESCU, FLORICA, 1958, Locutiunile verbale in limba romana, Bucuresti, Ed. Acad. R. P. R.

GROZA, LIVIU, 1996, "Despre jocurile de cuvinte in frazeologia limbii romane", in LL, 41, nr. 2, 32-36.

HRISTEA, THEODOR, 1984, "Introducere in studiul frazeologiei", in Sinteze de limba romana, ed. a III-a, Theodor Hristea (coord.), Bucuresti, Ed. Albatros, 134-161.

MANEA, DANA, 2001, Structura semantico-sintactica a verbului romanesc. Verbele psihologice, Bucuresti, Ed. Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

PANA DINDELEGAN, GABRIELA, 1994, Teorie si analiza gramaticala, ed. a II-a, Bucuresti, Editura Coresi.

ZAFIU, RODICA, 2001, Diversitate stilistica in romana actuala, Bucuresti, EUB.