Horia
Furtuna, Balada lunii
1. tainuit = ascuns, secret; fugara =
scurta, de moment;
2. Linia de pauza din versul "Din fiecare-ndragostit - poet" are
rolul de a sublinia prin izolare substantivul "poet", de a evidentia
astfel efectul farmecului "bland si linistit" al lunii si
totodata de a pastra, prin cezura, sonoritatea poeziei.
3. a iesi in lume, cat lumea si
pamantul, gura lumii etc.
4. motivul lunii, al iubirii, al visului
5. monologul liric adresat, descrierea
6. Sinestezia "Intaiul vis sub raza ta lunara/ Isi falfaie din
suflete pornirea" are rolul de a imbina imaginea
vizuala cu cea auditiva pentru a personifica "intaiul vis".
Metafora-oximoron "izvorul de dureri", explicata prin apozitie
(iubirea), constituie un cliseu poetic
eminescian, care trimite la ambiguitatea sentimentului, reunind bucuria si
tristetea.
7. Desi Horia Furtuna este un poet simbolist minor, discursul liric
din Balada lunii este mai curand romantic, deoarece poetul se foloseste de
recuzita romantica atat la nivelul continutului (luna, noaptea,
visul, iubirea) cat si la nivelul expresiei: invocatia retorica
adresata lunii, descrisa eminescian ("farmecul tau bland si
linistit") ca obiect divin, pentru ca are puterea de a transforma
omul in indragostit, iar indragostitul in poet. Indicatia de gen
- balada - pe care o contine titlul poeziei constituie o alta trasatura specifica a
romantismului.
8. Cea de-a treia strofa a poeziei contureaza rolul farmecului lunii,
acela de a metamorfoza fiinta umana intru frumos si armonie, de
a face "Din fiecare om - indragostit / Din fiecare-ndragostit -
poet". Epitetele "bland" si "linistit" si personificarea
"alunecandu-si raza-ncet" atribuite farmecului selenar au rolul de a
melancoliza omul, de a ilustra calea discreta prin care il transforma
pe om in indragostit si pe indragostit in poet.
9. Titlul unui text literar reprezinta o cheie de interpretare a
continutului textual, definind pentru cititor un
anumit orizont de asteptare. Titlul poeziei date este
alcatuit din substantivul "balada", care reprezinta specia
literara: cantecul inchinat lunii, iar doilea substantiv din titlu,
"luna", este laitmotivul poeziei. Acesta este
semnificativ, astfel incat poetul descrie admirativ prin intermediul versurilor
insusirile lunii si puterea acesteia de a schimba omul.
