Fișa-suport GEORGE BACOVIA

Fișa-suport GEORGE BACOVIA

Definirea simbolismului : simboluri, cromatica, sugestie, corespondențe, muzicalitate, categorii negative(spleen-ul, obsesia, macabrul, instrainarea, singuratatea), sinestezii

Definirea modernismului : expresivitate accentuata la nivelul tematic, stilistic, lingvistic și formal, redefinirea universului exterior și interior, dar și al celui de idei, originalitate, abstractizare, intelectualizare, discontinuitate

Prezentarea universului creației lui George Bacovia - Plumb(1916)

-Scantei galbene(1926) -Cu voi(1930)

-Comedii in fond(1936)

-Stanțe burgheze(1946)

Poezii reprezentative : Plumb, Lacustra, Rar, Sonet, Decor, Amurg de iarna, Gri, Negru

Tematica liricii bacoviene se concentreaza in jurul discrepanței, al rupturii dintre eu și lume, natura, iubirea și universul citadin transformandu-se in pretexte, subteme sau sugestii ale claustrarii (inchiderii) ființei in lume și in sine.

Vasile Fanache - Bacovia, ruptura de utopia romantica : "in textul sau nu se intrevede salvarea nici in viața, nici in moarte, lipsește magicul taram compensatoriu (romantic), indiferent ca el s-ar numi trecut sau spațiu oniric, cosmos, istorie sau eros".

Modele literare din lirica simbolista franceza : Ch. Baudelaire( pronunța bodler), Paul Verlaine (pol verlen), Arthur Rimbaud (rembo,)

Structura și motivele poeziilor discutate

Atmosfera sufocanta/obsedanta și laitmotivele poeziei bacoviene

Semnificația titlurilor - structura și sensuri denotative/proprii

reflectarea in text

sensuri conotative/figurate

Concluzii/comparații

FIȘA DE EVALUARE - GEORGE BACOVIA

SONET de George Bacovia SONET de Mihai Eminescu

E-o noapte uda, grea, te-neci afara, Afara-i toamna, frunza-mpraștiata,

Prin ceața - obosite, roșii, fara zare -    Iar vantul zvarle-n geamuri grele picuri;

Ard, afumate, triste felinare,    Și tu citești scrisori din roase plicuri

Ca intr-o crașma umeda, murdara.    Și intr-un ceas gandești la viața toata.

Prin mahalali mai neagra noaptea pare    Pierzandu-ți timpul tau cu dulci nimicuri,

Șivoaie-n case triste inundara -    N-ai vrea ca nime-n ușa ta sa bata;

Ș-auzi tușind o tuse-n sec amara -    Dar și mai bine-i cand afara-i zloata,

Prin ziduri vechi ce stau in daramare.    Sa stai visand la foc, de somn sa picuri.

Ca Edgar Poe, ma reintorc spre casa, Și eu astfel ma uit din jeț pe ganduri,

Ori ca Verlaine, topit de bautura -    Visez la basmul vechi al zanei Dochii;

Și-n noaptea asta de nimic nu-mi pasa.    In juru-mi ceața crește randuri-randuri;

Apoi, cu pași de-o nostima masura,     Deodat-aud foșnirea unei rochii,

Prin intuneric bajbaiesc prin casa,    Un moale pas abia atins de scanduri

Și cad , recad, și nu mai tac din gura.    Iar maini subțiri și reci mi-acopar ochii.

CERINȚE

1. Identifica doua motive literare comune celor doua poezii, explicand diferențele semantice/ de sens și de viziune.    2,25p
2. Prezinta ipostazele eului liric in cele doua texte și atitudinile specifice acestora.    2,25p
3. Argumenteaza prin exemplificare apartenența textului bacovian la simbolism, respectiv a textului eminescian la romantism. 2,25p
4. Explica modernitatea limbajului poetic pentru ambele reprezentari lirice.    2,25p

Se acorda 1 punct din oficiu.

Fișa-suport TUDOR ARGHEZI

Definirea modernismului arghezian : estetica uratului, creația se constituie ca produs al inspirației, dar și al efortului artistic, varietate a problematicii - lirica filosofica, religioasa, sociala, sentimentala, ludica; autodefinire, originalitate formala, de conținut și expresiva, valorificarea nuanțelor populare, argotice ale limbajului

Prezentarea universului creației lui T. Arghezi : -Cuvinte potrivite (1927)

-Flori de mucigai (1931)

-Carticica de seara (1935)

-Marțișoare (1936)

-Hore (1939)

-Cantare omului (1956)

Arta poetica - definire și argumentare pe textele Testament, Flori de mucigai, Psalm (Te dramuiesc in zgomot și-n tacere)

Ce e poezia ? Inger palid cu priviri curate,    Cartea mea-i, fiule, o treapta.

Voluptos joc cu icoane și glasuri tremurate,    Ea e hrisovul vostru cel dintai,

Strai de purpura și aur peste țarana cea grea. Al robilor cu saricile, pline

(M. Eminescu - Epigonii) De osemintele varsate-n mine.

(T. Arghezi - Testament)

Marian Papahagi afirma in studiul Exerciții de lectura ca "imaginea cea mai frecventa pe care cititorul o are despre Tudor Arghezi este aceea a unui meșteșugar al cuvantului".

Ion Simuț - Genealogie argheziana : "Arghezi se apropie de suferința veacurilor pentru izbavirea de propria suferința - de suferința cerului și sentimentul vacuitații interioare".

Volumul Flori de mucigai ilustreaza ca tema viața in ruptura - e inchipuita o omenire parasita, izolata de corpul omenirii, rupta de tot ce este sfant, valoros, o omenire a exclușilor societații, o omenire care nu are niciun Dumnezeu. (Nicolae Balota - Opera lui Tudor Arghezi)

Modele literare : Charles Baudelaire și volumul Florile raului

Semnificațiile titlurilor notate anterior

Concluzii/ comparații

FIȘA DE EVALUARE - TUDOR ARGHEZI

POETULUI NECUNOSCUT de Tudor Arghezi

" Cand ți-ai pornit cladirea altarului visat,

Vezi ca, furat de iazme*, sa nu te fi-nșelat.

De vreme ce-ai sa umbli prin suflete-n cuvinte,

Te legi de la-nceputuri, visand cu juraminte.

Dezgropi pe om din bezna, faci stelele sa cante

Sa n-ai deșertaciune, nici har sa te-nspaimante,

Cu tainele nu-ncape de-a gluma sa te joci;

Cate cuvinte-n carte, atatea-s și gaoci.

Așteapta alte zmalțuri, mai proaspete, și vor

O scanteiere noua și dinlauntrul lor.

Un blestem te-mpresoara din veac in veac, dar tu

Ii ești dator cladirii s-asculți de el, sau nu.

Altarul ca sa fie și pietrele sa ție

Cer inima și viața zidite-n temelie

*iazma : vedenie, aratare, naluca

1. Argumenteaza caracterul de arta poetica al textului dat.
2. Numește și exemplifica particularitațile limbajului poetic arghezian (expresivitate, sugestie, ambiguitate, muzicalitate) prin selecții relevante din textul citat.
3. Prezinta semnificația titlului acestei creații.
4. Comenteaza, la alegere, ultimele doua versuri ale creației sau efectele folosirii formelor de persoana a II-a in cadrul discursului liric.

Punctaj acordat : 2,25 puncte /cerința + 1 PUNCT DIN OFICIU

Fișa - suport LUCIAN BLAGA

Definirea modernismului blagian : lirica filosofica, reflexiva și expresionista, de cunoaștere, de revelare și potențare a misterelor universului uman și ale celui natural - "de cate ori un lucru e astfel redat incat puterea, tensiunea sa interioara, il intrece, il transcendeaza, tradand relațiuni cu cosmicul, cu absolutul , cu ilimitatul, avem de-a face cu un produs artistic expresionist" (Lucian Blaga)

Prezentarea universului creației lui Lucian Blaga : - Poemele luminii(1919)

-Pașii profetului (1921)

-Lauda somnului (1929)

-La cumpana apelor (1933)

-La curțile dorului (1938)

-Nebanuitele trepte (1943)

Arta poetica reprezentativa pentru acest autor este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii in care se dezvaluie intregul sistem de idei blagian, exprimat in limbaj metaforic, accentuat reflexiv : "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/și nu ucid/ cu mintea tainele ce le-ntalnesc/ in calea mea/ in flori, in ochi, pe buze ori morminte./() eu cu lumina mea sporesc a lumii taina - /() imbogațesc și eu intunecata zare/ cu largi fiori de sfant mister/ și tot ce-i ne-nțeles/ se schimba -n ne-nțelesuri și mai mari/ sub ochii mei - / caci eu iubesc /și flori și ochi și buze și morminte."

Poeziile din creația lui Lucian Blaga constituie particularizari și dezvoltari ale acestei filosofii de viața și de creație : Lumina, Izvorul nopții, Lumina raiului, Poezia, Gorunul, Dați-mi un trup voi munților .

Lucian Blaga ramane un reper definitoriu nu doar pentru poezia interbelica, reușind sa imbine și sa impace in creația sa cele doua tendințe ale vremii - modernismul și tradiționalismul (Elogiul satului romanesc), ci și pentru cultura și filosofia noastra - Pietre pentru templul meu, Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cunoașterii (cunoașterea paradisiaca vs. cunoașterea luciferica, misterul, Marele Anonim, metafora revelatorie și cea plasticizanta, definirea orizontului și a stilului romanesc).

"Lirismul lui Blaga are doua surse principale. Una aparține expansiunii vitale, alta e a interiorizarii, datorita spiritului care descopera necontenit relații tainice in jurul sau și le inregistreaza tulburat. Poetul oscileaza intre instinct și reflecție." (Ov.S.Crohmalniceanu, Poezia sentimentului cosmic și a fiorului metafizic)

FIȘA DE EVALUARE - LUCIAN BLAGA

LUMINA RAIULUI de Lucian Blaga POEZIA de Lucian Blaga

Sub soare rad!    Un fulger nu traiește

Eu nu-mi am inima in cap, singur, in lumina sa,

nici creeri n-am in inima.    decat o clipa, cat ii ține

Sunt beat de lume și-s pagan! drumul din nor pana-n copacul

Dar oare ar rodi-n ogorul meu dorit, cu care se unește.

atata ras far-de caldura raului?    Și poezia este - așa.

Și-ar inflori pe buza ta atata vraja,    Singura-n lumina sa

de n-ai fi framantata,    ea ține pe cat ține:

Sfanto,    din nour pana la copac,

de voluptatea-ascunsa a pacatului?    de la mine pan-la tine.

Ca un eretic stau pe ganduri și ma-ntreb:

De unde-și are raiul-

lumina? - Știu: il lumineaza iadul

cu flacarile lor!

UMBLAM PE CAMP FARA POPAS de Lucian Blaga (fragment)

Umblam pe camp fara popas Pierdem in noapte, rand pe rand,

sub zodii prin tarziul ceas. tot ce sub noi era pamant.

Hotare, veac, taram s-au șters. Și mergem iar, in gand la pas.

Mai suntem noi și-un univers. Un cer deasupra ne-a ramas.

1. Prezinta doua aspecte comune celor trei poezii redate mai sus.
2. Explica semnificațiile titlurilor primului și celui de-al treilea text.
3. Argumenteaza statutul de arta poetica al creației POEZIA.
4. Motiveaza-ți preferința pentru unul dintre textele date.   

Punctaj acordat : 2,25 puncte /cerința + 1 PUNCT DIN OFICIU

Fișa suport ION BARBU

Definirea modernismului barbian : formula intelectualizata, ermetica, presupunand o tehnica rafinata de alegere a temei, a expresiei și a formei lirice, abordarea poeziei pure ințeleasa ca "lume purificata pana a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru", diferita de poezia leneșa - sincera, narativa, banala, sensibila.

Universul creației lui Ion Barbu : vol. Joc secund (1930), placheta Dupa melci (1921), poeziile Timbru, Joc secund, Riga Crypto și lapona Enigel, Ritmuri pentru nunțile necesare, etc.

Arta poetica barbiana subliniaza asocierea poeziei cu matematica, cu geometria, poetul marturisind : "Oricat ar parea de contradictorii acești doi termeni la prima vedere, exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalnește cu poezia.() Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei." (I.Valerian, De vorba cu Ion Barbu)

Creația dezvaluie printr-un joc al semnificațiilor aspirația creatorului spre o sinteza și o ordine clarificatoare, realizate in oglinda spiritului creator. (Ion Pop - Jocul poeziei)

ERMETISMUL/HERMETISMUL se definește ca formula poetica modernista bazata pe recurgerea la simboluri din culturi, religii sau dimensiuni diverse, necesitand a fi analizate, interpretate și corelate pentru a recepta mesajul incifrat.

Etapele creației poetice a lui Ion Barbu, definite de catre Tudor Vianu : - etapa parnasiana(1919-1920)- pictura unui model obiectiv, evocarea unui aspect/eveniment indepartat - Lava, Banchizele, Munții, Copacul, Umanizare;

- etapa balcanica(1920-1924)- creații cu caracter narativ, descriptiv, recreand specia baladei, in spirit modern și de factura culta - Riga Crypto și lapona Enigel, Domnișoara Hus, Nastratin Hogea la Isarlak;

- etapa ermetica(1924-1930)- arte poetice ilustrand specificul exercițiului de incifrare intelectuala a sensurilor creației de orice natura, dar și al celui de descifrare a acestora - Uvedenrode, Oul dogmatic, Timbru.

Hugo Friedrich afirma in Structura liricii moderne despre poezia pura și hermetism ca reprezinta "cea mai violenta reacție impotriva literaturii declamatorii", iar "lirica moderna constrange limbajul la funcția paradoxala de a exprima și de a ascunde sensul in același timp".

Ion Barbu reușește in opera sa asocierea celor doua tendințe umane și spirituale : apolinicul și dionisiacul.

FIȘA DE EVALUARE - ION BARBU

TIMBRU de Ion Barbu

Cimpoiul veșted luncii sau fluierul in drum

Durerea divizata o suna-ncet, mai tare

Dar piatra-n rugaciune, a humei despuiare

Și unda logodita sub cer, vor spune - cum?

Ar trebui un cantec incapator, precum

Foșnirea matasoasa a marilor cu sare;

Ori lauda gradinii de ingeri, cand rasare

Din coasta barbateasca al Evei trunchi de fum.

JOC SECUND de Ion Barbu

Din ceas, dedus adancul acestei calme creste,

Intrata prin oglinda in mantuit azur,

Taind pe inecarea cirezilor agreste,

In grupurile apei, un joc secund, mai pur.

Nadir latent! Poetul ridica insumarea

Pe harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi

Și cantec istovește; ascuns, cum numai marea,

Meduzele cand plimba sub clopotele verzi.

1. Argumenteaza statutul de arta poetica al celor doua creații citate.
2. Prezinta semnificațiile celor doua titluri.
3. Comenteaza caracteristicile limbajului barbian, exemplificandu-le prin termeni, structuri sau selecții din cele doua creații.    

Punctaj acordat : 3 puncte /cerința + 1 PUNCT DIN OFICIU

Fișa-suport TRADIȚIONALISMUL

Definirea tradiționalismului : curent ideologic și literar axat pe susținerea valorilor autohtone, folclorice, istorice, religioase, respingand ideile de civilizație și modernism/modernitate, atat in perioada antebelica, dar mai ales in cea interbelica.

Samanatorismul a reprezentat o direcție a tradiționalismului din perioada antebelica definita prin protejarea tradiției rurale, prin reprezentarea idilica și pozitiva a satului ca spațiu al valorilor autentice de catre personalitați istorice și literare precum Nicolae Iorga (rev.Samanatorul), George Coșbuc, Alexandru Vlahuța, Octavian Goga, Șt.O. Iosif.

Poporanismul s-a distins ca subcurent din cadrul aceluiași tradiționalism antebelic, definit in programul revistei Viața romaneasca (Garabet Ibraileanu), propunand o imagine a satului mai aproape de realitate,redata intr-o viziune critica, dar și democratica, cu toate greutațile, necazurile și suferințele traite de reprezentanții acestui univers. Reprezentanți ai poporanismului au fost Mihail Sadoveanu, Ion Agirbiceanu, Gala Galaction..

Gandirismul definește tradiționalismul interbelic, denumirea particulara derivand de la denumirea revistei Gandirea in care au fost formulate și ilustrate principiile acestui curent. Principalul ideolog al acestei grupari a fost Nichifor Crainic, cel care susținea cu tarie valorile tradiționale romanești in studiul Sensul tradiției : "factorul creștin e tradiția eterna Spiritului care, in ordinea omeneasca, se suprapune tradiției autohtone". Reprezentanții tradiționalismului interbelic in literatura romana au fost : Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Lucian Blaga (Elogiul satului romanesc), Radu Gyr, Aron Cotruș, chiar și Tudor Arghezi.

Tradiționalismul interbelic, concentrand principii legate de religiozitate, de autohtonism, de civilizație rurala, de conștiința naționala și istorica, de cultura autentica, se dezvaluie inedit și ca varianta a modernismului (idee susținuta de critici literari precum Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter) prin intermediul limbajului, al formelor poetice, al viziunii originale asupra acestor teme.

Constantin Noica, important filosof roman, afirma cu un profund simț al nuanțelor ca "poporul roman are o mai larga intalnire decat alții cu valorile spiritului, caci prin ea insași tradiția inseamna pastrarea intru spirit a ceea ce a fost bun in trecut". (Sentimentul romanesc al ființei)

Fișa-suport VASILE VOICULESCU

Definirea tradiționalismului voiculescian : prezența numeroaselor motive religioase in lirica sa dovedește o credința autentica, iar sursele folclorice și mitologice din proza acestui autor marturisesc o accentuata atenție acordata spiritualitații romanești și specificului național.

Universul creației lirice a lui Vasile Voiculescu : -Poezii (1916)

-Din țara zimbrului (1918)

-Parga (1921)

-Poeme cu ingeri (1927)

-Destin (1933)

-Urcuș (1937)

-Intrezariri (1939)

-Ultimele sonete inchipuite ale lui William Shakespeare in traducere imaginara de Vasile Voiculescu (1964)

Textele in proza : Capul de zimbru, Ultimul Berevoi, Iubire magica (nuvele și povestiri), romanul Zahei orbul și dramaturgia - La pragul minunii, Umbra, Fata ursului - completeaza profilul literar al acestui autor de excepție.

Emblematica pentru creația lui Vasile Voiculescu este poezia In gradina Ghetsemani (vol.Parga), tablou liric insuflețit prin sentimentele profunde exprimate de un eu liric detașat, obiectiv, dar empatic in sens religios și mistic.    Poem iconografic, aceasta creație se inspira din motivul biblic al rugaciunii lui Iisus pe Muntele Maslinilor, ilustrand dualitatea om-divinitate intrupata de Fiul lui Dumnezeu.

Simbolic, regional și arhaic, limbajul poetic voiculescian demonstreaza capacitatea de a defini atat tradiționalismul, cat și modernismul viziunii    artistice axata pe problematica religioasa, a creației, a existenței, a timpului și a spiritualitații.

Formal, creațiile poetului Vasile Voiculescu penduleaza intre tiparele clasice, in care se respecta elementele prozodice, și cele moderne, in care versurile tind sa anuleze masura fixa și chiar rima, armonia fiind asigurata prin forța ideii și a imaginii artistice.

Vasile Voiculescu izbește cu acea nota care-i da originalitate(). Acum poetul este ortodoxist, tradiționalist și continua alaturi de Blaga cantarea jalei metafizice. (G.Calinescu - Istoria literaturii romane- cap.Ortodoxiștii-Iconografia mistica.Doctrina miracolului)

FIȘA DE EVALUARE    

IN GRADINA GHETSEMANI de Vasile Voiculescu

Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul.
Cazut pe branci in iarba, se-mpotrivea intruna.
Curgeau sudori de sange pe chipu-i alb ca varul
Si-amarnica-i strigare starnea in slavi furtuna.

O mana nendurata, tinand grozava cupa,
Se coboara-mbiindu-l si i-o ducea la gura.
Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa.
Dar nu voia s-atinga infama bautura.

In apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata.
Dar falcile-ncle tandu-si, cu ultima putere
Batandu-se cu moartea, uitase de viata!

Deasupra fara tihna, se framantau maslinii,
Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada.
Treceau batai de aripi prin vraistea gradinii
Si uliii de seara dau roate dupa prada.

Argumenteaza caracterul tradiționalist al acestui text prin elemente de conținut, forma și limbaj.

Explica semnificația titlului acestui text.

Analizeaza doua figuri de stil diferite identificate in aceasta creație.

SONETUL CLXXXIII

de VASILE VOICULESCU

Mereu cerșim ani vieții ani mulți, așa-n neștire,

Ne razvratim, ne plangem de piericiunea noastra,

Și inca nu-nțelegem ca fara de iubire

Se veștejește Timpul in noi ca floarea-n glastra;

Rupt din eternitate, el vrea taram asemeni

Din care-altoiul șubred sa-și traga seva noua;

Noi il primim cu gheața și-l rasadim in cremeni

Cand Dragostea-i unica vecie data noua.

Ci-n van acum te manii pe mine și m-arunci,

Minunile iubirii n-au stavile pe lume;

Ca Lazar la auzul duioaselor porunci,

Oricand și ori de unde ma vei striga pe nume,

Chiar de-aș zacea in groapa cu lespedea pe mine,

Tot m-aș scula din moarte ca sa alerg la tine.

1. Motiveaza scrierea cu majuscula a cuvintelor Timp și Dragoste in text.
2. Prezinta elemente din sfera religiei și a existenței, selectand din text o idee relevanta pentru legatura dintre aceste doua dimensiuni.
3. Comenteaza expresivitatea textului, folosind ca argumente apecte legate de temele ilustrate, de planul stilistic, de cel al limbajului și al formei acestei creații.

Punctaj acordat : 3 puncte /cerința + 1 PUNCT DIN OFICIU

Fișa-suport NEOMODERNISMUL

Definirea neomodernismului : curent literar prezent mai ales in poezie, aparut in perioada postbelica, manifestat pe parcursul a doua decenii, intre 1960-1980, cu dorința de a reconstrui ca "nou modernism" imaginea valorica a literaturii romane din perioada interbelica, dupa ce aceasta (literatura romana) fusese aservita comunismului

Particularitați ale poeziei neomoderniste cultivate in de Nichita Stanescu:

reluarea și modelarea originala a unor tipare lirice definitorii pentru poezia interbelica (modernismul de tip barbian in poezia lui Nichita Stanescu, cel de tip blagian in creația Anei Blandiana sau tradiționalismul redefinit de Ion Alexandru);

accentuarea nuanțelor reflexive, filosofice, intelectualizate ale creației lirice;

inovarea limbajului poetic și inventarea unui cod expresiv aparte, derivat și construit dupa tiparul ermetismului interbelic (combinație de matematica, filosofie și arta a cuvintelor);

ambiguizarea sensurilor prin jocul imaginației, al ironiei rafinate, al creativitații eliberate;

reinterpretarea miturilor intr-o viziune inedita;

construirea de imagini artistice și figuri de stil originale;

interesul pentru definirea și redefinirea constanta a artei poetice;

diversificarea tiparelor formale care sunt uneori folosite pentru a potența ideea sau mesajul (Marin Sorescu).

Reprezentanții neomodernismului:

generația 60 - Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ion Alexandru;

moderniști cenzurați - Emil Botta, Ștefan Augustin Doinaș, Geo Dumitrescu;

autori inscriși inițial in formula realismului-socialist - Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu, A.E.Bakonski

"Suntem o generație fara dascali și fara parinți spirituali. Ne caracterizeaza ura impotriva formelor, negativismul. Detestam, umar la umar, literatura" (Geo Dumitrescu - fragment din interviul luat de Ion Biberi in "Lumea de maine", 1946, exprimand definiția neomodernismului ca reluare și continuare a modernismului artistic, in context istoric diferit - dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Neomodernismul se asociaza in perioada postbelica cu gruparea bucureșteana "Albatros" definita printr-o poezie demitizanta, cu "Cercul Literar de la Sibiu" reprezentat printr-o poezie neo-clasicizanta și cu al doilea val suprarealist - o creație neo-constransa de reguli cu o semnificație absolut libera.

Generația 60 (1964-1971 - context de liberalizare și relaxare ideologica) schimba peisajul literar realist-socialist prin intoarcerea catre modele artistice interbelice - Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, George Bacovia. Neomodernismul reprezinta o varietate a modernismului decadent, asumat de o generație postbelica aflata in cautarea unei adevarate scari de valori literare; inseamna redescoperirea esteticului, impingerea limbajelor moderniste pana la ultimele și cela mai rafinate consecințe și reacomodarea cu limbajele estetice, metaforice și simbolice.

Neomodernismul creeaza o poezie:

sociala și sarcastica, uneori parodica (Ioan Alexandru);

indemn la solidaritate cu suferința celor din jur (Aron Cotruș);

ca arta fara arta/fara reguli prozodice (Gellu Naum);

a poeticului, a trairilor intense (Nichita Stanescu);

a temelor grave tratate in nuanțe colocviale (Radu Stanca, Marin Sorescu).

Manifestul "Cercului Literar de la Sibiu" (1943), alcatuit sub forma scrisorii adresate lui Eugen Lovinescu de catre Victor Iancu, Cornel Regman, E. Todoran, Damian Silvestru (pseudonimul lui Ion Negoițescu), Ovidiu Drimba, Radu Stanca, Ștefan Augustin Doinaș, reflecta o diferența esențiala fața de modernismul lovinescian - cercul iși fundamenteaza programul pe recuperarea unor modele vechi, certe valori (Goethe, Schiller), și nu pe sincronizarea cu veacul lor.

Fișa-suport NICHITA STANESCU

Definirea neomodernismului stanescian : poetica a existenței și a cunoașterii propriului eu prin cuvant, arta și creație, relația dintre lume, eul ființei și expresie devenind o preocupare majora a liricii și a gandirii lui Nichita Stanescu - "Eu te cunosc prin poezie, tocmai de aceea am inventat poezia ca pe un organ al evoluției simțurilor omului. Desigur, poezia nu este perfecta și nu va fi niciodata perfecta pana cand tu nu vei fi elucidat."

Etapele creației, volume și caracteristici ale poeziei lui Nichita Stanescu

1. Perioada exuberanței, a bucuriei de a trai, a tinereții și a iubirii este inscrisa in vol. Sensul iubirii(1960) și O viziune a sentimentelor(1964), avand ca teme preferate dragostea, timpul, cunoașterea - asociate simbolului luminii ( poeziile Cantec; Leoaica tanara, iubirea; O calarire in zori;Ploaie in luna lui Marte; Emoție de toamna);
2. Perioada lirismului interiorizat, reflexiv, accentuat filosofic se distinge in și prin vol. Dreptul la timp(1965), 11 elegii(1966), Oul și sfera(1967), Roșu vertical, Laus Ptolemaei(1968), Necuvintele(1969), In dulcele stil clasic(1970), viziunea concentrandu-se acum asupra ideii de timp, de conștiința scindata datorita imposibilitații de a materializa imaterialul și asupra legaturilor dintre matematica și poezie, ambele apeland la simboluri in structurarea cunoașterii ( poeziile Catre Galateea, Foamea de cuvinte, Spunere);
3. Ultima perioada a creației dezvolta viziunea prefigurata inca din Necuvintele, aceea legata de crearea unui mod inedit de exprimare a starilor interioare, de conștientizarea acuta a efemeritații omului in raport cu infinitul cunoașterii și al creației - "Poezia nu se scrie cu cuvinte." - vol. in care apare aceasta problematica fiind Mareția frigului(1972), Epica magna(1978), Opere imperfecte(1979), Noduri și semne(1982), iar cele mai discutate poezii Alta matematica, Lecția despre cub, Lecția despre cerc.

Stanescianismul se delimiteaza ca mod particular de creație, de existența și de exprimare in planul literaturii romane, la fel cum bacovianismul, lirica blagiana, argheziana sau cea barbiana reușeau in perioada interbelica sa manifeste voci distincte, dar deopotriva moderniste.

FIȘA DE EVALUARE - NICHITA STANESCU

Pornind de la urmatorul citat, argumenteaza valabilitatea ideilor exprimate de criticul Nicolae Manolescu in legatura cu poeziile lui Nichita Stanescu :

Nichita Stanescu a inventat un limbaj abstract, de semne pure, cel mai abstract din poezia noastra, in care subiectivul și obiectivul se confunda, lucrul și numele lui fac una, iar simbolul nu e mai mult decat un semn.

(Nicolae Manolescu, Despre poezie)

LECȚIA DESPRE CUB LECȚIA DESPRE CERC

Se ia o bucata de piatra, Se deseneaza pe nisip un cerc

se cioplește cu o dalta de sange,    dupa care se taie in doua,

se lustruiește cu ochiul lui Homer,    cu același baț de alun se taie in doua.

se razuiește cu raze    Dupa aceea se cade in genunchi,

pana cubul iese perfect.    dupa aceea se cade in branci

Dupa aceea se saruta de nenumarate ori cubul dupa aceea se izbește cu fruntea nisipul

cu gura ta, cu gura altora și i se cere iertare.

și mai ales cu gura infantei.    Atat.

Dupa aceea se ia un ciocan

și brusc se sfarma un colț de-al cubului.

Toți, dar absolut toți zice-vor:

-Ce cub perfect ar fi fost acesta

de n-ar fi avut un colț sfaramat!    (vol. Opere imperfecte)

In structurarea argumentarii vei avea in vedere :

selectarea a doua aspecte ale liricii stanesciene exprimate de criticul N.Manolescu;..2p

exemplificarea acestora prin elemente din cadrul celor doua creații citate - teme și motive literare, caracteristici ale discursului liric, ipostazele eului liric, figuri de stil și imagini artistice, semnificațiile titlurilor și aspecte ale limbajului;.4p

expunerea punctului de vedere personal cu privire la creația lui Nichita Stanescu, valorificand și alte referințe (alte creații ale aceluiași autor, alte aprecieri critice, comparații cu alți poeți)..2p

+ 1 PUNCT DIN OFICIU

FIȘA DE LUCRU - NICHITA STANESCU, CATRE GALATEEA

1. Explica relația dintre creator și creație, așa cum este ipostaziata in textul dat.
2. Identifica trei campuri semantice dezvoltate in acest poem.
3. Comenteaza efectele artistice ale unui element de conținut, de structura sau de limbaj evidențiat in aceasta creație.
4. Definește lirismul subiectiv apeland la exemplificari diferite din text.
5. Exprima-ți opinia despre aceasta arta poetica, prin comparația cu alte creații cu același statut.

POSTMODERNISMUL

Reprezinta o forma a definirii literaturii anilor80, prelungita pana in prezent, care iși subordoneaza sintagme precum "poezia realului", "poezia care coboara in strada", "priza la real", "cotidianul", deviza scriitorilor postmoderniști fiind : "trecutul, de vreme ce nu poate fi distrus, pentru ca distrugerea lui duce la tacere, trebuie sa fie revizitat: cu ironie, fara candoare".

Postmodernismul ii include pe scriitorii formați in anii 80 in jurul cenaclurilor universitare (Cenaclul de Luni, Junimea, Universitas - București) și al revistelor studențești - Echinox/Cluj, Dialog/Iași, Forum studențesc/Timișoara, Amfiteatru/București.

Reprezentanți: Mircea Cartarescu, Matei Vișniec, Simona Popescu, Florin Iaru, Traian Coșovei, Alexandru Mușina, Mircea Nedelciu, Marta Petreu, Cristian Popescu, Nichita Danilov, Ioan Groșan, Caius Dobrescu.

Trasaturi definitorii:

Democratizarea limbajului literaturii;

Apropierea dintre subiect și obiect prin observații, senzații și gandire, intr-un mod direct;

Deschidere catre toate stilurile și catre fuziunea dintre acestea - extindrea narativitații asupra poeziei și a criticii, infuzarea teatrului și a epicii cu elemente lirice și simbolice;

Noua și inedita abordare a realului, a autenticitații lumii și a ființei;

Incorporarea conștiinței critice in text;

Atragerea cititorului in text printr-o relație artistica activa, implicat fiind sa-și redefineasca statutul in lume de pe o poziție de egalitate cu autorul;

Renunțarea la prelucrarea stilistica a textului și promovarea unei expresii ludice, ironice, parodice, plurisemantice;

Supraetajarea textuala - text, metatext, paratext, infratext, subtext;

Apelul la aluzia culturala, la citat, la pastișa, la parodie, la colaj și la alte forme de intertextualitate;

Vasta acțiune de recuperare, recondiționare și refolosire a depozitului cultural existent, deschiderea catre toate manierele de abordarea a scriiturii.

POSTMODERNISMUL- exemplificari