MARA, de Ioan Slavici

MARA, de Ioan Slavici

PERSONAJE:

FAMILIA BARZOVANU Mara - personajul principal si eponim al romanului. Mara este o femeie    vaduva, care munceste ca precupeata si podarita pentru a-si intretine copiii. Este zgarcita, energica, voluntara, optimista

Persida - este fiica Marei. Pe parcursul romanului, este urmarita in evolutie, trecand prin mai multe ipostaze: copila salbatica si indaratnica, tanara indragostita si, in cele din urma. femeia matura, gata sa-si asume, asemenea mamei sale, responsabilitatea unei familii.

Trica - este fiul Marei. Intr-un plan secundar este urmarita si evolutia acestui al doilea copil al Marei, de la copilul temator aparat de sora lui, la barbatul matur si responsabil.

FAMILIA HUBAR Anton - starostele macelarilor din Radna

Gretl - Hubaroaie

Natl - este fiul macelarului Anton Hubar. El se indragosteste de Persida, se casatoreste cu ea fara acordul parintilor si, dupa unele crize de identitate, devine capul familiei, capatand intelepciunea necesara unui barbat.

FAMILIA BOCIOACA el, starostele cojocarilor din Radna

Marta, fiica de preot

Doi baieti si o fata de 11 ani, Sultana

FAMILIA CLAICI --- el , starostele cojocarilor din Arad

Doua fete: Elena si Anca

Citate semnificative pentru evolutia personajelor.

Repere critice

Despre personaje

G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pand in prezent:

,,Mara e tipul comun alfemeii de peste munti si in genere al vaduvei intreprinzatoare si aprige la care apare proporfia aceea de zgarcenie si de afectiune materna, de hotarare barbateasca si de sentiment al slabiciunii femeiesti.'

Nicolae Manolescu, Area lui Noe, capitolul Saraca vaduva cu doi copii:

" Precupeata Mara e prima femeie capitalist din literatura noastra , in realitate romanul este mai ales romanul Marei, Persida insasi nefiind decat o Mara juvenila, pe cale de a lua, cu varsta, obiceiurile si infatisarea mamei sale'

Magdalena Popescu, loan Slavici:

,,Mara e asemenea arborelui viefii, e viata insasi, patimasa, puternica, rea, lacoma, generoasa, vorace si darnica; animata de tensiunile cele mai obscure, dar si indrumata de elanurile cele mai nobile; neiertatoare, severa si blanda.'

,,Mara si Persida nu sunt in opozitie si nici in conflict. Ele se subinfeleg una pe cea-lalta in existenfa prezenta, trecutul presupune o legatura de filiatie, viitorul una de deve-nire. Caci Persida tinde sa ajunga asemanatoare Marei, preluand probabil de la ea acele trasaturi care o pot face apta pentru viata.'

Despre roman:

G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent:

" Pentru epoca in care a aparut, Mara trebuia sa insemne un eveniment, si astazi, privind inapoi, romanul acesta apare ca un pas mare in istoria genului. Si totusi el a trecut in tacere, toata lumea ramanand incredintata ca scrierea este neizbutita. Cu mult inaintea lui Rebreanu, Slavici zugravise puternic sufletul taranesc de peste munti si cu atata drama-tism, incat romanul este aproape o capodopera.'

Nicolae Manolescu Area lui Noe, capitolul Saraca vaduva cu doi copii:

" Mara este romanul socialitafii invingatoare pe toate planurile in confruntarea cu indivizii luati in parte, pe care natura si varsta ii imping vremelnic la nesupunere. Colecti-vitatea face legea pe care individul e tinut s-o respecte; el nu simte deocamdata in aceasta necesitate individuala caracterul opresiv. O primeste ca si cum legea ar fi buna si pentru el.'

Serban Cioculescu Curs de istoria literaturii romane moderne

" Mara este cea mai expresiva opera epica aparuta intre 1880-1900, ba chiar cel mal bun roman al nostru inainte de Ion.'

Magdalena Popescu, loan Slavici:

" Mara e un roman despre iubire si casatorie.'

Interdictia care conditioneaza iubirea din Mara e tripla. Mai intai nationala, caci nici una dintre cele doua familii nu vrea «sa-si spurce sangele» in mezalianta cu un strain. Apoi ~ sociala, si aici, oricat ar parea de curios, Persida e cea favorizata; crescuta intr-o manastire, unde primise o serioasa educatie morala si intelectuala, curtata mereu de «titrati» teologi, avocati - perspectiva unui matrimoniu cu Hubar Natl, calfa de macelar si apoi birtas falimentar, inseamna pentru ea o decadere. Bocioaca, starostele cojocarilor, asa si gandeste: «Isi inchipuia ca ofata precum Persida putea sa caute mai sus decat la feciorul macelarului Hubar».

In fine, interdictia tine mai ales de incompatibilitatea temperamentelor, caci se intalnesc doua spirite inegale, femeia reprezentand si din acest punct de vedere termenul accen­tual, personalitatea. Inferioritatea, slabiciunea barbatului, cunoscute si recunoscute, sunt sau ar trebui sa fie germeni dizolvanti pentru iubire.'