ELEMENTE DE TEORIA COMUNICARII

ELEMENTE DE TEORIA COMUNICARII

Componentele situatiei de comunicare

Functiile limbajului

Tipuri de comunicare

Componentele situatiei de comunicare

Emitatorul (E) = reprezinta sursa de informatie prezenta intr-o situatie de comunicare, sursa mesajului, fiind dotat cu un aparat si un mecanism de codare;

- in cazul comunicarii verbale locutorul (emitatorul) va selecta semnele din codul lingvistic si le va combina conform regulilor gramaticale.

Receptorul (R) = este beneficiarul informatiei intr-o situatie de comunicare; este vizat de catre emitator; primeste mesajul si il decodeaza

- in cazul comunicarii verbale interlocutorul (receptorul) va face apel la memorie (operatie de decodificare a mesajului) si va actualiza cunostintele de limba necesare degajarii semnificatiei continute in mesaj .

- in general, receptorul este si destinatarul informatiei, dar exista situatii de comunicare in care cele doua pozitii se disociaza (ex.: a spune ceva cuiva pentru a auzi altcineva).

Canalul = reprezinta suportul fizic al transmiterii mesajului.(in cazul comunicarii verbale orale, se constituie din aerul prin care se propaga undele sonore.)

Codul = sistemul de comunicare pe baza caruia se construiesc mesajele (ex.alfabetul unei limbi naturale, cod lingvistic alcatuit din semne lingvistice; alfabetul Morse, cod artificial; limbajul surdo-mutilor).

Mesajul = vehiculul informatiei (in cazul comunicarii verbale orale, este constituit din rezultatul operatiei de codare care merge de la sunet la sens.)

Referentul = in orice situatie de comunicare mesajul vehiculeaza informatie despre un anumit referent; despre ce anume se comunica (stricto sensu).

Contextul = circumstantele in care are loc comunicarea, circumstante privind timpul, locul emiterii, respectiv receptarii, identitatea, statutul social si relatiile dintre actanti etc.

Scopul comunicarii

1. Informativ - transmitere de informatie;

2. Persuasiv - convingerea receptorului : in reclame si discursuri electorale ( sunt preferate formularile expresive si concise, jocurile de cuvinte, enunturi exclamative sau verbe la imperativ);

3. Predictiv - prognoza meteorologica.

Functiile limbajului - cf. Roman Jakobson Lingvistica si poetica

Functia emotiva (expresiva) = centrata pe emitator, exprima starea afectiva a acestuia;

Marci gramaticale in enunturi:

persoana I la pronume si verbe;

interjectii;

exclamatii.

Ex. Of, ce greu imi e!

Functia conativa (persuasiva, retorica) = centrata pe receptor, vizeaza efectul de convingere pe care mesajul trebuie sa il aiba asupra acestuia;

Marci gramaticale in enunturi:

persoana a II-a la pronume si verbe;

vocativul, imperativul.

Ex. Hei, tu, treci aici!

Functia fatica = centrata pe canalul de comunicare, pe care astfel il vizeaza, mentinand controlul functionarii lui;

Ex. Alo, ma auzi?

Functia poetica = centrata pe mesaj, va avea rolul de a-l pune in valoare, atragand atentia asupra modului in care acesta este formulat; presupune folosirea procedeelor artistice;

Ex. Sara pe deal, buciumul suna cu jale.

Observatii:

In contextele reale de comunicare, unui mesaj i se pot asocia mai multe functii ale limbajului, insa una va fi predominanta;

Functia poetica nu este regasibila exclusiv in comunicarea literara. R. Jakobson ofera exemplul unui slogan electoral in care observa existenta functiei poetice - este vorba de sloganul presedintelui american Eisenhower "I like Ike." In acest mesaj, lingvistul demonstreaza existenta functiei poetice, realizate prin asonanta, subiectivitate, simetrie.

Chiar si in cazul literaturii, exista texte ce au o functie poetica accentuata, asa cum este poezia lirica, dar exista si unele in care functia referentiala este mai vizibila - romanul realist.

Tipuri de comunicare

Comunicare nonverbala (bazata pe diferite limbaje)

verbala(bazata pe limbile naturale)

limba naturala = codul folosit in comunicarea interumana

= orice limba care s-a vorbit sau se vorbeste pe suprafata

Pamantului

orala  dupa felul canalului scrisa

de transmisie

literara nonliterara  dupa caracterul fictional literara nonliterara

sau nonfictional