Limba romana contemporana (fonetica) - TEST DE AUTOEVALUARE

Limba romana contemporana (fonetica)

Romana - Engleza, Anul I, Grupa I

TEST DE AUTOEVALUARE

(cursurile : I, II, III)

I.         Completati spatiile libere

1. , adica facultatea de a vorbi, serveste pentru a comunica cu alti oameni. Este realizarea practica a limbii, activitatea lingvistica concreta a vorbitorului. Aceasta nu poate fi ., dupa cum nu poate fi nici de-contextualizata.
2. Functiile limbajului sunt expresia unor perspective . ce accentueaza fie procesul de transmitere a .., fie procesul de producere a sensului. Una dintre functiile limbajului, emisa de Roman Jakobson este , care se manifesta atunci cand limbajul este orientat spre context, iar prin intermediul ei limbajul descriind
3. . studiaza sunetele in sine in procesul vorbirii, fara a se referi la rolul lor. E o disciplina descriptiva asemanatoare cu stiintele naturii, preocupata de proprietatile fizice, fiziologice si acustice ale .
4. Fonologia a fost fondata de ..
5. Potrivit conceptiei conform careia fonemul e un echivalent psihic al sunetului vorbit ca imagine sau ca reprezentare psihica a sunetelor, se denota faptul ca e in afara limbii, adica altfel spus, este numai o abstractiune in constiinta vorbitorilor, o esenta a sunetelor prin care se manifesta , dar care nu apare niciodata in vorbire. Definirea acestei conceptii a fost preluata de la Baudouin de Courtenay, pentru care fonemul e . si nu realitate acustico-fiziologica.
6. [s] din masa sta in opozitie cu [p] din mapa, prin urmare este .
7. Cuvintele dar, sar, var, far, car sunt .
8. Functiile fonemului :

• de a forma si diferentia

• de a forma si diferentia ..

• de a forma si diferentia .. prin a caror opozitie se exprima concomitent atat un sens lexical, cat si unul gramatical

9. Prima lucrare fonetica experimentala / instrumentala apartinand unui roman a fost elaborata in 1902 de .., insa cel care a fundamentat stiintific fonetica limbii romane a fost ..
10. [m] din mare sta in opozitie cu [c] din care, prin urmare este . si
11. In limba romana sunt sapte vocale plenisone (intregi) : ., grupate astfel : dupa locul de articulare - vocale anterioare (.), centrale () si posterioare (.) -, dupa locul de deschidere a cavitatii bucale - vocale deschise (..), semideschise (..) si inchise (..) -    si dupa silabatie - vocale numai silabice () si silabice / nesilabice (semivocale) (.).
12. Cuvantul mare este fonem și .. doar atunci cand in enunțuri, mare are valoare de substantiv și adjectiv.
13. Cuvantul sare este fonem și morfem doar atunci cand in enunțuri, sare are valoare de .. și
14. [m] din cantam sta in opozitie cu [i] din cantai, prin urmare este .
15. Toate vocalele romanesti pot fi ., atunci cand se afla in vecinatatea consoanelor . m si n.
16. Opozitiile fonematice cantam/cantai, canta/canta, (a) canta/cantat     pot fi si .
17. In orice limba, consoanele nu se pot rosti singure, fara a fi insotite de o vocala, iar aceasta vocala care apare dupa consoana atunci cand o pronuntam izolat se numeste Vocalele implicite sunt doua la numar in limba romana, si anume : ..
18. Consoanele ,dupa criteriul modului de articulatie se impart in : consoane ., . si .
19. Trecerea de la vocale la consoane nu este brusca, ci le desparte o categorie intermediara numita ., care se aseamana atat cu vocalele, cat si cu consoanele.
20. Locul consoanelor in cuvant este , in sensul ca aceeasi consoana poate sa apara in orice pozitie in cuvant. Restrictii in acest sens cunosc ..

II.         Incercuiti varianta corecta

Conform scolii engleze de lingvistica, sistemul si structura sunt doua notiuni aflate in relatie de:

a)     Interdependenta

b)     Opozitie

c)     Sinonimie

Sistemul este:

a)     Un ansamblu de relatii (de dependentaa)

b)     Un ansamblu de unitati in relatie

c)     Un mod de organizare al structurii

Organul propriu-zis ale vorbirii este:

a)     Gura

b)     Limba

c)     Nu exista un organ propriu zis al vorbirii

4. In cuvintele dau-dai, u și i sunt:

a) vocale;

b) foneme si morfeme;

c) semivocale.

5. In cuvintele cal și bal, c și b sunt:

a) foneme pentru ca diferențiaza cuvintele respective;

b) morfeme pentru ca le diferențiaza in sens gramatical;

c) foneme și morfeme.

6. Sunt consoane ocluzive nesonante:

a) p-b, k-g, k'-g';

b) f-v; s-z;

c) a-e, p-b, c-d.

7. Autorul lucrarii The Psychology of Language, ce se preocupa de relatia dintre natura sunetelor si efectul lor de sens este:

a) Timothy Jay

b) Ferdinand de Saussure

c) Al. Graur

8. Coarticulatia se refera la:

a) faptul ca fiecare vorbitor traieste in mod propriu sunetele unei limbi in functie de conformatia organelor sale fonatoare

b) faptul ca starea emotionala a fiecarui vorbitor influenteaza sunetele emise de catre acesta

c) influenta reciproca dintre sunete, in functie de vecinatatea

9. La rostirea lui p, b, m ocluziunea se produce:

a) la nivelul buzelor;

b) la nivelul alveolelor;

c) la nivelul velar.

Vocalele sunt:

a) acele sunete care se pot pronunta fara sa fie insotite de alte sunete

b) sunete ce nu se pot pronunta fara sa fie insotite de alte sunete

c) cele mai mici unitati sonore ale limbii, avand functia de diferentiere intre cuvinte

11. Vocalele anterioare sau palatale sunt cele:

a) la articulatia carora partea anterioara a limbii se intinde si se apropie de partea mijlocie a palatului tare

b) care se articuleaza prin apropierea partii posterioare a dosului limbii de partea posterioara a palatului tare

c) care se articuleaza prin ridicarea si apropierea radacinii limbii de valul palatului

12. Vocala finala din cuvantul lupu' este:

a)     accentuata;

b)     devocalizata;

c)     nazalizata.

13. Grupul consonantic -gl- poate sa apara:

a)     in orice poziție;

b)     numai la mijloc, dar nu și la sfarșit;

c)     la inceput și la mijloc, dar nu și la sfarșit.

14. Consoanele sonore inițiale și finale d din dansa, dai; z din zar, orz au tendința de:

a)     asurzire parțiala sau totala;

b)     a lungi durata lor;

c)     accentuare.

Care dintre definitiile urmatoare nu apartin fonemului:

a)    Un tip sonor abstract generalizator, reprezentant al unui grup de sunete asemanatoare sau nu fonetic, care indeplinesc toate aceeasi functie pentru toti vorbitorii unei limbi

b)    Unitatea fonetica ce nu poate fi divizata in unitati mai mici si succesive si serveste pentru a alcatui si a diferentia semantic invelisul sonor al morfenelor

c)    O senzatie auditiva produsa de o vibratie acustica

16. Nu pot fi consoane palatalizate consoanele:

a) c, g, k, ;

b) k', g', k, g;

c) p, b, m.

17. Cele cinci tipuri de n existente sunt:

a)     velar, labiodental, bilabial, velar, nazal;

b)     bilabial, velar, palatal, dental, oclusiv;

c)     dental, labiodental, velar, palatal, nazal.

18. Fonemele unei limbi corespund, in general, cu:

a) sunetele invațate la școala și descrise in gramaticile școlare;

b) morfemele care diferențiaza cuvintele;

c) vocalele și semivocalele unei limbi.

19 Care dintre afirmatiile urmatoare este falsa:

a) Fata de sunet care este individual, fonemul e un tip social apartinand societatii, adica e reprezentantul unei clase de sunete care au aceeasi functie

b) Fonemul este stabil, pe cand reprezentarile lui sunt variate

c) Fata de fonem care este individual, sunetul e un tip social apartinand societatii, adica e reprezentantul unei clase de sunete care au aceeasi functie

20. Vocalele anterioare sau palatale sunt cele:

a) la articulatia carora partea anterioara a limbii se intinde si se apropie de partea mijlocie a palatului tare

b) care se articuleaza prin apropierea partii posterioare a dosului limbii de partea posterioara a palatului tare

c) care se articuleaza prin ridicarea si apropierea radacinii limbii de valul palatului

III. Notați cu adevarat/fals afirmațiile de mai jos:

Sunetele care apar alternativ in acelasi loc și context si pastreaza identitatea de sens sunt variante ale unor morfeme diferite.Astfel de exemple sunt sunetele p,b,c,z,f,v,h,k,r,s,t,din: par ,bar,car,zar,far,var,car,care nu apar alterativ in acelasi loc si in acelasi context și schimba sensul cuvintelor.

[a] din (a) dansa e in opozitie cu [t] din dansat (opozitie infinitiv - participiu).

Vocalele sunt acele sunete care se pot pronunta fara sa fie insotite de alte sunete si morfeme ,pot alcatui singure silabe si se pot prelungi oricat ca durata a pronuntarii.

Bilabialele se produc prin ocluziunea la nivelul buzelor.Aceste consoane sunt ocluzivele p,b,m,n.

Fonetica este o ramura a lingvisticii care studiaza sunetele vorbirii.Sunetul vorbit este un element al vorbirii produs prin modularea curentului de aer expirat prin articulatii.

In limba romana sunt sapte vocale plenisone(intregi) :a,a,e,i,i,o,u, grupate astfel : anterioare : i,o ; centrale:a,a,i; posterioare :u,i.

Trecerea de la vocale ,sunete formate prin vibratia periodica a aerului, la consoane, nu este brusca,ci este o categorie intermediara numite consoane sonante.

In limba literara sunt doua consoane laringiale h,o la producerea careia zgomotul are loc la nivelul laringelui.

In 1500 apare o gramatica a limbii germane de Ickelsamer, care cuprinde o descriere a sunetelor vorbite și a felului cum sunt ele articulate.

Importanta perspectivei functionale asupra limbajului consta in complexitatea imaginii pe care o instituie comunicarii interumane.

Functia conativa indica orientarea limbajului spre destinatar si isi gaseste expresia gramaticala cea mai pura in vocative .

Toate vocalele romanesti sunt orale,fiind rostite cu valul palatului ridicat si lipit de peretele posterior al laringelui,asa incat aerul fonator se scurge numai in cavitatea bucala sau orala.

Functia metalingvistica este centrata pe cod si permite interlocutorilor sa verifice daca folosesc direct codul .Expresii precum "Nu va pot urmari,ce vreti sa spuneti?"sau "Ce inseamna.." sunt modalitati de manifestare ale functiei metalingvistice.

Fonemele sunt constituenti ai unor semnificatii : au sens și devin valori lingvistice numai cand sunt asociate in cuvinte si transmit semnificatii semantice.

Morfemele sunt sunetele care diferentiaza cuvintele nu atat prin sensul lexical ,cat prin cel gramatical, prin urmare trebuie sa ne miscam in cadrul paradigmei aceluiasi cuvant, insa stabilind opozitii cu privire la valori sau sensuri gramaticale diferite.

Vocala implicita este vocala care apare dupa consoana atunci cand o pronuntam izolat.

Numarul vocalelor din limba romana e mai mic decat numarul celor prezente pana acum si care sunt caracteristice aspectului literar.

In studiul actual al limbii romane, surzirea vocalelor finale nu are caracter de lege pentru ca intre vocalele aceluiasi subiect apar vocale neasurzite.

In viziunea lui R.Jakobson , functiile limbajului se diferentiaza in functie de parametrul vizat si pot fi reprezentate astfel : emitator,destinator,destinatar, receptor-mesaj.

Cantitatea de informatie a oricarui semnal e definita prin logaritmul cu baza 2 al reciprocii cu probabilitate de recurenta a acelui semnal , in consecinta se foloseste urmatoarea formula:I=Log.2/P(I-informatie , P-probabilitate).

REZOLVAREA :