Pasoptismul ,,Dacia literara"

Pasoptismul ,,Dacia literara"

In istoria moderna a romanilor prima jumatate a secolului XIX -lea este o perioada agitata si legata in transformari, care au pregatit, printr-o ampla miscare social-culturala,Revolutia de la 1848.Inlaturarea fanariote si intensificarea starii de spirit antifeudal au stimulat dorinta de emancipare sociala si nationala si unirea tuturor romanilor.

Un rol deosebit de important dezvoltarea spiritului national l-a avut ideologia pasoptista. Pasoptismul este un fenomen politic, istoric si cultural specipic doar poporlui nostru. Cuprinde perioada anilor 1830-1860. Momentul ed varf il constituie aparitia la Iasi, in 1840, a revistei ,,Dacia literara". Mentorul ei, Mihail Kogalniceanu, a insistat pe autonomia factorului estetic in literatura. Politica trebuia eliminata, deoarece era ,,lucru nesanatos". Trasaturile ,,Daciei literare"sunt wxprimate in programul romantismului romanesc, ,,Introductiunea"lui Kogalniceanu in primul numar al revistei. Tot aici sunt expuse si directiile care vor sta la baza orientarii literaturii:

1. Combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre, "ce ucid in noi duhul national". Kogalniceanu critica abuzurile, caci nici o literatura n-avea voie sa se inchida in sine, fara a imprumuta si de la altii.
2. Necesitatea crearii unei literaturi nationale prin stimularea scrierilor originale, inspirate din istoria, frumusetile patriei, din pitorescul obiceiurilor populare, din folclor.
3. Realizarea unei literaturi unitare si specific nationale. Unitatea politica este un alt punct procromatic, revista militand ,,pt o limba si literatura comuna pentru toti".
4. Critica trebuia sa devina obiectiva nepartinitoare, dupa valoare. Se critica doar, persoana.

Europa trebuia sa fie un partener de dialog si nu un mit. In cadrul curentului national-popular al revistei se afirma si primii nostri scriitori moderni: V.Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi si altii.

In concluzie, echipa ,,Daciei literare" a depasit contradictia dintre traditie si inovatie, avand un rol hotarator in evolutia ulterioara a literaturii romane.

Curent literar

=defineste actiunea literara a scriitorilor dintr-o anumita perioada care au aceleasi principii estetice.

Principiile estetice sunt exprimate intr-un program literar. De exemplu, prefata la drama istorica ,,Cromwell"de Victor Hugo este considerata programul romantismului.Articolul ,,Le symbolisme"al lui Jean Moreas este programul simbolismului.

In ordine cronologica, cele mai importante curente sunt : renasterea(= umanismul, clasicismul, romantismul, realismul, simbolismul si avangardismul). Curentele literare se grupeaza in jurul unor cenacluri si al unor personalitati, cum ar fi: ,,Junimea"si Titu Maiorescu, ,,Zburatorul"si Eugen Lovinescu.

Fiecare curent apare ca reactie de negare a celui precedent. Are forme de manifestare si teoretic estetice proprii si polemice.

La noi, curentele s-au manifestat in corelatie intarziata cu literatura europeana.

Renasterea(=umanismul)

=miscarea culturala din secolul al XIV-XV si XVI, mai intai in Italia, si apoi in toata Europa. In centrul precuparilor sta omul eliberat de orice constrangeri.Militeaza pentru dezvoltarea armonioasa a spiritului uman si echilibrul om-natura. Se manifesta increderea in ratiune. La dezvoltarea culturii participa si voievozii, precum: Neagoe Basarab, Stefan cel Mare, Constantin Brancoveanu. Reprezentati ai Renasterii: Petrarca, Boccaccio, Leonardo da Vinci, Shakespeare,Eramus din Roterdam, supranumit ,,printul umanismului", Nicolaus Olahus, Miron Costin, Grigore Ureche, Dosoftei,etc.

Iluminism= apare in Franta , sec XVIII

= continua umanismul

este o miscare culturala din sec XVIII, anticlericala, filosofica, stiintifica si estetica; este cunoscuta si sub denumirea de ,,epoca luminilor"

Are ca trasaturi:

spiritul laic, anticlerical

emanciparea prin cultura si educatie a poporului

toleranta religioasa

egalitatea, libertatea si dreptul oamenilor

Are ca punct de plecare ,,Declaratia drepturilor", din Anglia. In Franta l-a avut ,,Enciclopedia", lui Diderot. In cultura romana, Scoala Ardeleana a avut un rol esentiala in iluminarea maselor si lupta impotriva inegalitatii cu maghiarii. Putem enumera pe: Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe Sincai.

Ion Budai-Deleanu a scris epopeea comic-ironica ,,Tiganiada". Este considerat primul mare poet de talie europeana.Asadar, se caracterizeaza prin cultul ratiunii si al stiintei.

Clasicismul = miscare artistica si culturala aparuta in Franta, sec al XVII-lea.

Promoveaza ideile de echilibru si armonie a fiintei umane.Insista pe frumos si valori morale.

Are ca trasaturi:

regula celor 3 unitati in dramaturgie (loc, timp, actiune)

sustine puritatea genurilor si a speciilor literare

propune tipuri umane

natura se supune idealului si are rol moralizator

promoveaza virtutile-cinste, vitejie, curaj, demnitate etc - dar si opusull lor - egoism, ura, lasitate.

Prin extensie, termenul de ,,clasicism" se foloseste si pentru a denumi perfectiune si armonia.

Romantismul = o miscare artistica ce a avut apogeul in primele decenii ale secolului al XIX-lea, in Europa - Anglia, Franta, Germania

A aparut ca reactie fata de rigiditatea clasica.Termenul a fost folosit pentru prima data in Anglia, ca adjectiv, ce insemna ,,copilaros", ,,nefiresc". A devenit rapid o stare de spirit.

Promotorul curentului este Victor Hugo, prin prefata la drama istorica ,,Cromwell".

Este alimentat de idei filosofice - Kant, Schopenhauer etc. A militat pentru libertatea totala de .

A introdus noi categorii estetice - uratul, grotescul, macabrul, fantasticul - si noi specii literare - drama si nuvela istorica, poemul filosofic in centrul caruia se afla geniul, in apozitie cu mediocritate.

A aparut eroul exceptional ce actioneaza in imprejurari exceptionale. Scriitorul romantic refuza realul si evadeaza in timp si spatiu, in oniric, in fantastic, in mitologie.

Traieste la aparitia dintre real si fantastic. Este un visator nocturn, un cantaret al ruinelor, un neinteles solitar.Cadrul natural este nocturn, misterios, castelele sunt sumbre, locuite de fiinte stranii.

Teme romantice: natura, iubirea, nasterea si moartea universului(=cosmogonia), istoria, mitologia, folclorul, conditia nefericita a poetului, geniul ce nu cunoaste moartea dar nici fericirea, timpul bivalent: uman-terestru si universal-cosmic.

Motive romantice: visul, umbra, strigoiul, fantoma, nebunia, stelele, noaptea, luna, codrul, teiul, ruinele, lacul, lumea ca teatru, lumea ca vis.

Romantismul romanesc

-romantismul patrunde in literatura romana, cu intarziere, dupa 1830.

Programul sau este ,,Introductia"lui Kogalniceanu la primul numar al revistei ,,Dacia literara.

Se poate vorbi de:

un romantism pasoptist - Carlova, Alecsandri, Alecu Russo, C. Negruzzi,Gr. Alexandrescu.

Un romantism eminescian - apogeul

Un romantism posteminescian - Macedonski, Cosbuc, Goga, Barbu Stefanescu -Delavrancea

Realismul = a aparut in Frnata, la mijlocul secolului al XIX-lea, ca reactie antiromantica;s-a dezvoltat in paralel cu romantismul.

Are ca preocupare majora reprezentarea veridica,obiectiva, a realitatii domina tot secolul XX.

Termenul a fost folosit pentru prima data la picturile lui Courbet. Teoreticianul curentului este Champsfleury.S-a sprijinit pe marile descoperiri ale secolului, ca de exemplu selectia speciilor a lui Darwin.

Are urmatoarele caracteristici:

reprezentarea veridica, obiectiva a realitatii, printr-o minutioasa documentare si spirit critic.

viziunea moralizatoare si obiectiva a scriitorilor;

personajele tipice care actioneaza in imprejurari tipice:inocentul, demagogul, arivistul etc

personale sunt complexe si prezentate in mediul lor de viata

totul este prezentat fara idealizare

naratorul este omniscient si omniprezent, obiectiv, focalizare zero si relatarea ce face la persoana a III - a

Curentul a fost prefigurat de Balzac in ,,Comedia umana"si dus la apogeu de Merimee, Tolstoi, Dostoievski, Stendhal.

Simbolismul = curent literar-artistic aparut in Franta la sfarsitul secolului al XIX -lea, ca reactie antiromantica si antiparnasiana

Numele curentului a fost dat de articolul-program ,,Le Symbolisme"al lui Jean Moreas(grec de origine).

S-a afirmat mai ales in poezie.Este un produs al orasului.Simbolismul aduce in literatura misterul si sensul ascuns, starile psihice vagi, difuze.

Precursorul simbolismului este Charles Baudelaire prin poeziile ,,Florile raului"si ,,Corespondente".

Are urmatoarele trasaturi:

respingerea a tot ce este banal

cultivarea simbolului care sa exprime, corespondentele om-natura, de exemplu, motivul bacovian ,,plumb" simbolizeaza izolarea, monotonia existentiala,moartea, iar ,,ploaia"este simbol al descompunerii materiei.

autorul nu exprima in mod direct stari, ci le transmite pe calea sugestiei

se cultiva sinestezia *=amestec de simturi), analogii cu intrumentele muzicale si culoare (=cromatica)

evadarea in spatii exotice, misterioase

muzica verbala, asigurata de:refren, laitmotiv,rime interioare, paralelism sintatic

folosirea versului liber (=care nu se supune regulilor de versificatie:ritm,rima si masura)

preferinta pentru anumite teme si motive.

Teme simboliste:natura, loc pentru corespondente, iubirea, moartea, mediul ostil al orasului, solitudinea, inadaptarea, conditia nefiricita a poetului, agonia, zborul imposibil

Motive simboliste: ploaia, plansul, plumbul, culoarea, golul,somnul intors, plictisul, monotonia existentiala, caderea in moarte, descompunerea materiei.

Simbolismul romanes nu este o imitatie a celui francez, ci se dezvolta in conditii particulare si in paralel cu parnasionismul. Cunoaste mai multe etape: una de experiente, prin teoriticianul Macedonski, una de apogeu, prin Minulescu, Bacovia, Dimitrie Anghel - si alta a declinului

Avangarda = termenul provine din francezul ,,avant-garde"= garda din fata, cuvant de razboi din Evul Mediu. In sens figurat, este o metafora ce exprima sensul schimbarii.

Este o critica radicala si o ruptura totala, cu trecutul negand violent orice forma traditionala. Refuza orice model,are oroare pentru gustul comun si detesta tot ce este vechi. Urmareste sa socheze, sa provoace. Avangardistii propun un nou stil de viata: rebeliunea, negotia, parodia si violenta.

Se caracterizeaza prin:

promovarea hazardului, a aventurii, a spiritului de fronda

nonconformism, folosirea unui nou limbaj,dur si socant

negarea valorii, a talentului, a traditiei

folosirea unor cuvinte si versuri din alte limbim texte de reclama, cuvinte inventate, termeni scrisi in diferite culori, formule matematice

lipsa punctuatiei, producand ambiguitate si ilogic

lexicul, sintaxa, logica sunt anulate

Cele mai cunoscute curente avangardiste sunt:

dadaismul - infiintat de Tristan Tzara, la Zurich.A dat numele curentului deschizand la intamplare un dictionar francez: ,,dada"in limbajul copiilor ,,calut". In manifestul sau, proclama hazardul in scriere:se ia un ziar, o foarfeca, se decupeaza cuvintele, se introduc in soc, se amesteca si se scot la intamplare cuvintele

futurismul

suprarealismul (Andre Breton)

cubismul (pictorul Picasso)

expresionismul

Miscarile avangardiste au cuprins pictori, muzicieni, prozatori, poeti.Au avut putini admiratori.

Scriitori avangardisti: Rimbaud,Lautreamont,Breton,Tzara,Ion Vinea,Ilarie Voronca,Sasa Pana, Barbu Fundoianu, Eugen Ionescu

Reviste romanesti de avangarda : ,,Integral", ,,unu", ,,Alge", ,,75 HP", ,,Contiporanul".

Expresionismul = la Blaga

= un curent de avangarda ce exprima: - viziuni apocaliptice; - exacerbarea eului; - spiritualizarea si interiorizarea peisajelor; - reprezentari deformate ale lumii; - sentimentul absolutului;

In viziunea scriitorilor expresionisti,lumea, este in impas, deoarece demonii societatii moderne mai pot salva lumea. Ei presimt catastrofa universala.

Primul cerc expresionist s-a constituit in jurul revistei ,,Gandirea"(conducator Nichefor Crainic)

IDEOLOGII LITERARE INTERBELICE

1. Traditionalismul: se defineste prin apozitie cu modernismul

Este orientat spre conservarea valorilor autohtone,spre trecut si respinge orice forma de innoire.Manifesta interes exagerat pentru folclor,istorie,religie,sat patriarhal.

Isi are oarecum radacinile in romantism, prin temele sale

Se caracterizeaza prin:

tema timpului trecator (,,fugit irreparabille tempus")

idealizarea satului si a cadrului natural, a trecutului

interesul exagerat pentru istorie,folclor, religie

problematica taranului

La inceputul sec al XX-lea a fost reprezentat de samanaterism si poporanism,urmate de gandirism. Samanatorismul si poporanismul trateaza lumea taraneasca in mod deosebit. Samanatoristii o prezinta idilic, poporanistii, realist, cu bune si cu rele. Samanatorismul s-a dezvoltat in jurl revistei ,,Samanaterul", infiintata de Cosbuc si Vlahuta. Poporanismul in jurul revistei ,,Viata romaneasca",condusa de Carabet Ibraileanu.

In perioada interbelica, apare gandirismul, in jurul revistei ,,Gandiriea", condusa dupa mutarea la Bucuresti, de Nichifor Crainic.

2. Modernismul = se defineste prin opozitie, cu traditionalismul. Este o tendinta de innoire ce promoveaza ruptura de trecut.S-a manifestat in arta la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea.

Prin modernism se inteleg toate curentele postromantice novatoare: simbolismul, expresionismul, dadaismul, suprarealismului.

In literatura romana, termenul de modernism a fost impus de criticul de directie Eugen Lovinescu. Acesta a avut cel mai important rol in stimularea actului creator in perioada interbelica.

Lovinescu si-a fundamentat ideile in doua lucrari esentiale: ,,Istoria civilizatiei romane moderne" si ,,Istoria literaturii romane contemporane". Vede in modernism o cale de progres si-l asociaza cu sincronismul.Face insa distinctie intre modernismul teoretic al ,,Zburatorului"si modernismul de avangarda.

Intelege prin modernism depasirea unui ,,spirit provincial" si porneste de la ideea ca exita un ,,spirit al veacului" care cere sincronizarea literaturii romane cu cea europeana.

Sincronismul inseamna acceptarea schimbului de valori si a elementelor de noutate. Porneste de la ,,teoria imitatiei"preluata de Gabriel Tarde: civilizatiile mai putin dezvoltate sufera influenta binefacatoare a celor avansate, mai intai prin imitatie, apoi prin crearea unui fond literar propriu.

Sustine mutatia valorilor: sub actiunea timpului, unele opere isi pierd valoare si devin inactuale.

Lovinescu promoveaza:

trecerea de la o literatura de inspiratie rurala la una urbana

introducerea personajului-intelectual

analiza psihologica in caracterizarea personajelor, romanul analitic

intelectualizarea literaturii

trecerea de la epic la liric in poezie si de la liric la epic in proza

cultivarea prozei obictive

Scriitori romani moderni: Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, T. Arghezi etc.

Neomodernismul = apartine generatiei `60

Este, dupa cum o arata si elementul de compunere ,,neo",o reluare si o continuare a modernismului interbelic.

Prin autorii sai Nichita Stanescu,Cezar Baltag,Marin Sorescu s.a. aduce in poezia noastra o viziune abstracta. Versurile nu se mai adreseaza intelegerii comune.Pentru a o intelege,cititorul trebuie sa participe cerebral (=cu intelectul),nu afectiv.

Dupa ceea ce Marin Preda numea ,,obsedantul deceniu", o perioada ideologizata politic si fara valori literare,neomodernistii sunt niste revoltati care vor sa readuca valoarea. Neomodernismul se caracterizeaza prin:

redescoperirea emotiei artistice, a puterii metaforei

revenirea in actualitate a marilor scriitori interbelici

se revine la lirismul pur, prin excluderea epicului din poezie

se cultiva ironia,spiritul ludic,autoironia

apar miturile in dialog cu eul liric (Stanescu)

abstractiile sunt reprezentate in forma concreta (la N. Stanescu)

este redescoperita profunzimea fiintei umane, care-si pune intrebari existentiale

la niveluyl limbajului, poezia se intoarce spre sine, cautand imagini insorite.Limbajul poetic este ambiguizat si da aparenta de absurd, de nonsens

Cititorul este pus in ipostaza unui cautator de sensuri ascunse.Foarte important fost ,,Cercul literar de la Sibiu".Alti neomodernisti:Nicolae Labis,Ana Blandiana,Geo Dumitrescu,Ion Caraion etc.

Postmodernismul = sau generatia `80(optzecista).Apare la sfarsitul experientelor moderniste

Ajunsi ultimii la festinul literaturii,postmodernistii au constatat ca totul fusese scris.Astfel, ei isi compun un nou univers,suprapus peste mostenirea trecutului.Folosesc fara reticenta toate experientele estetice ale trecutului,prin ironie, parodie pastisa(=imitarea stilului unui scriitor),spirit ludic.Realizeaza adevarate ,,fotografii in miscare".

Procedeul cel mai evident este intertextualitatea (=adica prezenta efectiva a unui text in altul, prin citate din alte texte,prin trimiterea da diverse opere).

Important este acum actul de a scrie, ca si relatia autorului cu textul.Opera se scrie, devine autoreferentiala.Se trece la cea de narator, la meditatia asupra scrisului.

Cititorul este avertizat asupra personajelor,a faptelor.Autorul face comentarii si explica felul in care a construit textul, il ia ca martor in conceperea sa.

Se cultiva iornia, parodia,spiritul ludic(=de joc). In poezie, libertatea de creatie sfideaza orice norma.Epicul este reintrodus,iar lucrurile banale invadeaza viata umana.

Textul liric este golit de semnificatii, intr-un derizoriu al cotidianului.Ironia si parodia sunt prezente de la un capat la celalalt al textului.

CALITATILE GENERALE ALE STILULUI

Stil(din francezul style)=condei, compunere

Mai multe definitii:

1),,Stilul este omul insusi"(Buffon)

2)=mod de exprimare a gandirii, specific unei arte, scriitor, curent literar, epoca

3)=modul particular de folosire a limbii de catre un vorbitor sau grup de vorbitori

Exista doua mari categorii de stiluri:1)individuale

2)functionale

Calitati generale:

1) Claritatea = inlantuirea logica a ideilor si folosirea cuvintelor cu sensul lor de baza, inregistrat in dictionare.

Abateri: nonsensul=lipsa de sens(,,Industria romana e admirabila,dar lipseste cu desavarsire"Catavencu); echivocul=confuzie in exprimare,incat nu stim la ce se refera vorbitorul; obscuritatea=stil greoi

2) Proprietatea = calitate generala a stilului ce consta in folosirea cuvintelor care exprima exact ideea, prin folosirea sensului de baza,bine-cunoscut.

Abateri:stilul impropriu=nu este folosit sensul de baza(ex: ,,capitalisti"- pentru Catavencu inseamna ,,locuitorii capitalei")

3) Corectitudinea = respectarea stricta a normei literare, a ortografiei in vigoare

Abateri:solecismul (ex: ,,In ceea ce privesc" in loc de ,,In ceea ce priveste.." sau Ziaristii a zis/au zis.

4) Precizia = capacitatea de a gasi exact acele cuvinte care sa exprime cel mi bine ideea pe care vorbitorul vrea sa o transmita.

Abateri:pleonasmul, anacolutul, stilul prolix, difuz (se refera la situatii concrete)

5) Puritatea = folosirea stricta a cuvintelor admise de simtul cultivat al limbii (ex: ,,Faci misto!"=abatere,ce reiese din incultura)

Calitati particulare ale stilului = asigura originalitatea scriitorului

Naturaletea = exprimarea fireasca, necautata a ideii

Simplitatea = folosirea cuvintelor accesibile

Armonia(muzicalitatea) = sonoritate calda,placuta auzului, eufonia

Concizia = exprimarea scurta, doar prin cuvinte absolut necesare ideii

Finetea = exprimarea subtila a ideii

Demnitatea = folosirea cuvintelor cuviincioase

STILURI FUNCTIONALE

1)Stilul beletristic(=artistic) = folosit in opere literare si urmareste emotia artistica:

- prezenta masiva a sinonimiei, a polisemantismului, a omonimiei pentru a crea ambiguitate si sugestie

- folosirea figurilor de stil, a imaginilor artistice care trezesc emotia

- este bogat in lexic - cuvinte din fondul principal, neologisme, arhaisme, regionalisme, argou, jargon pentru a crea personaje si a reinvia o epoca

- cuvintele sunt folosite cu ambele sensuri: denotativ si conotativ

- se admit licente poetice(=abateri de la norma literara)

2)Stilul tehnico-stiintific = folosit in lucrari tehnico-stiintifice

- transmite informatii exacte, corecte, deoarece urmareste informarea

- exprimarea este obiectiva, centrata pe informare

- sunt folosite rationamente, teorii, explicatii care exclud imaginatia

- nu sunt folosite sinonimele, omonimele, cuvintele polisemantice care pot creea confuzii

- cuvintele au sensul lor bine cunoscut, denotativ

- foloseste un limbaj specializat, adresandu-se initiatilor

- tonul este sobru, impersonal

- exprimarea este clara, concisa, corecta

3)Stilul juridico-administrativ = este folosit in documentele oficiale si caracterizeaza relatiile dintre individ si institutiile de stat sau private

- se folosesc obligatoriu paragrafe, alineate, articole numerotate (ex: art.3, ,,alineat", cap.2)

- sunt prezente clisee lingvistice (,,Domnule director", ,,Onorata instanta")

- are un caracter impersonal prin folosirea reflexivului impersonal (,,Se prevede ca.")

- exprimarea este concisa si precisa

- cuvintele au sens denotativ

4)Stilul publicistic = folosit in mass-media

- este o imbinare a stilului beletristic cu cel stiintific

- vocabularul este accesibil tuturor, deoarece se adreseaza unui public de nivel intelectual mediu

- sunt folosite titluri, imagini socante, interogatii, exclematii care atrag publicul

- imbina limba literara cu limbajul colocvial si are bogatie lexicala

- sunt constructii dense, eliptice

- stirile se redacteaza pe scurt, la obiect

Functiile limbajului

functia emotiva = este produsa de emitator si priveste mesajul artistic, estetic (exclamatii etc)

funtia conativa = centrata pe receptor; este folosit imperativul, urmarindu-se supunerea interlocutorului (ex: ,,Da-i restul")

functia poetica = centrata pe mesaj, orice text simplu poate deveni estetic

functia metalingvistica = centrata pe Cod = ajuta la intelegerea corecta a mesajului, prin explicatii, definitii (de ex: cifos = cocosat)

functia fatica = centrata pe Canal = pastreaza contactul dintre E si R, prin verificarea mesajului (ex: ,,Ati inteles?", ,,Alo"!", ,,Ma auzi?")

functia referentiala = centrata pe Context = urmareste transmiterea unor informatii din lumea reala sau fictiva (ex: ,,Pe site-ul www.edu.ro gasiti..")

DISCURSUL

O activitate verbala, rostita de un Emitator (orator) in fata unui public real, virtual sau fictiv

= punerea in practica a comunicarii

Structura discursului

captarea atentiei = impietenirea cu auditoriul printr-o: gluma, formula de adresare reverentioasa, socanta, comentarii de interes general

argumentul = este partea cea mai intinsa, in care se prezinta motivele pentru care are loc discursul - trebuie sa impresionze , sa manipuleze auditoriul

mesajul = scopul propriu-zis este formulat ca o concluzie la expunerea argumentelor

DIALOGUL = o forma de comunicare orala intre 2 sau mai multe persoane care devin, pe rand, E si R.

Conversatia cotidiana = e forma cea mai frecventa a dialogului

Are urmatoarea structura:

Formule de initiere a conversatiei = salutul sau intrebari de genul: ,,Ce mai faci"?, ,,Mai traiesti?", etc.

Formule de mentinere: se incurajeaza partenerul, il completeaza sau invioreaza o conversatie (ex: ,,Ce-ai zice sa vorbim si despre")

Formule de incheiere = doar in momentul in care credem ca a fost epuizat subiectul, ca sa nu-l jignim pe partener).

Dialogul este de 2 tipuri:

formal = in context public sau oficial,intre persoane care folosesc anumite formule de politete; limbajul e standard sau cult

informal = in familie, prieteni, colegi (cadru intim);limbajul este colocvial

ARGUMENTARE Modalizare

Textul argumentativ este scris in scopul de a convinge cititorii privind un anumit subiect.

Autorul lui poate dori:

sa provoace adeziunea cititorilor

sa le modifice ideile sau sa-i faca sa actioneze intr-un fel

Procedeele caracteristice sunt:

- de justiicare:,,pentru ca fiindca", ,,deoarece", ,,intrucat", ,,dat fiind ca.."

- de respingere: ,,in opozitie cu..", ,,spre deosebire de..", ,,fata de"

- de concesie:,,desi", ,,cu toate ca", ,,macar ca", ,,chit ca"

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV

ipoteza(=premisa) = ideea care trebuie sustinuta cu argumente

argumentarea propriu-zisa: = cuprinde argumente pro sau contra ipotezei, exemplificari, comparatii, explicitari

o concluzie = reia nuantuat formularea ipotezei, sau o contrazice

Conectori si structuri specifice

conectori care exprima cauza: ,,pentru ca", ,,fiindca", ,,deoarece", ,,intrucat", ,,dat fiind"

conectori care exprima consecutia: ,,incat", ,,astfel ca"

conectori care exprima concluzia: ,,deci", ,,asadar", ,,prin urmare", ,,in concluzie"

conectori care ierarhizeaza argumentele: ,,in primul rand", ,,in special", ,,nu in ultimul rand"

caonectori care grupeaza argumentele in jurul unei teme: ,,in ceea ce priveste", ,,in opinia mea", ,,din punctul de vedere"

conectori care introduc exemple si comparatiiL ,,de exemplu", ,,de pilda", ,,precum", ,,astfel de", ,,spre deosebire de", ,,la fel ca"

corelative ale rationamentelor de tip cauza-efect: ,,dacaatunci", ,,cu cat..", ,,cu atat.."

elemente modalizatoare, moduri si timpuri:verbe declarative (cred, trebuie, o ptea); adverbe, expresii afective: ,,poate", ,,probabil", ,,desigur", ,,probabil", ,,imposibil".

Modalizarea are o puternica valoare argumentativa aratand implicarea subiectiva a vorbitorului. Exprima:

certitudinea, necesitatea: ,,a sti",,a trebui", ,,E evident", ,,e indubitabil", ,,desigur", ,,fireste'

dubiul sau incertitudinea: ,,crud", ,,se poate", ,,e posibil"

posibilitatea

aproximatia: ,,cam", ,,parca", ,,oarecum"

REGISTRELE LIMBII - Limbaj

Registru = totalitatea elementelor legate prin semnificatie

Limbajul popular = este limbajul preponderent oral, care nu se supune tuturor normelor limbii standard(specific mediului rural).

Se caracterizeaza prin:

imbinarea elementelor verbale, nonverbale (semne,gesturi,aplauze,mimica,fluieraturi etc.) si paraverbale (legate de informatie,de modulatiile vocii)

reducerea sunetelor, repetitii(dom'le,sar'na)

folosirea diminutivelor si a augmentativelor ce arata afectivitate sau dispret

prezenta unor elemente vulgare:injuraturi, imprecatii, insulte

prezenta locutiunilor si a zicatorilor

vocabularul este sarac, dar are o polisemie bogata

Limbajul cult = limba literara caracterizeaza limba scrisa si se caracterizeaa prin:

respectarea normelor

cuvintele au forma lor fonetica

nu sunt folosite elementele afective, repetitiile

vocabularul este bogat

Limbajul standard = este cel mai unitar al limbajului cult:

- este folosit in scoala, in mass-media, in situatii oficiale

Limbajul argotic este unul codat, folosit de un numar, un grup restrans de vorbitori, pentru a nu fi intelesi de altii.Exista mai multe tipuri de argou:

- al elevilor:,,prof,dirig,sase,scaunele,lebada"

- al studentilor: ,,vocale"=absente

- al raufacatorilor: ,,mititica", ,,facultate"=inchisoare, ,,malai"=bani, ,,sticlete, curcan,gabor"= politist

- al fumatorilor: ,,cuie", ,,lingura"=bricheta

- al soferilor, al militarilor, etc.

Jargonul = cuvinte si expresii straine folosite de unii pentru a impresiona si a se deosebi de altii: ,,musiu", ,,bonjour", ,,salve", ,,merci", ,,ciao", ,,baby", etc.

Limbaj regional = cuvinte/expresii folosite in diferite zone

Limbaj arhaic = cuvinte iesite din uz

MONOLOGUL = o replica de dimensiuni ample emisa de o persoana/personaj, care isi exprima trairile afective si nu are obligatoriu un destinatar precizat

Exista: monolog adresat - unui vorbitor, grup, etc

Monolog interior - in gand, nu e adresat nimanui

Tipuri de monolog

discursul oratoric = expunerea unui mesaj in public

monolog dramatic = in teatru

discurs stiintific = cu scopul de a informa

anecdota = scopul de a amuza

confensiune = scopul de a emotiona

discurs politic = de a convinge

TIPURI DE DISCURS

publicistic = editorial, stire, interviu, reportaj, etc.

Literar

Oratoric

Social

Politic: - doctrinar = convingere prin simpatizare

- propagandistic

- ideologic

- publicitar = ,,reclama" pentru un om politic

TEXT NONFUCTIONAL

= este unul conventional, cu reguli bine precizate

= realitatea este prezentata obiectiv (=asa cum este0

= nu cere afectivitatea vorbitorului

= lexicul este specializat pentu fiecare domeniu

= urmareste informarea cititorului, nu emotia

= textul este precis, concis, cuvintele au sens denotativ

= sunt prezente teorii, demonstratii

= important e continutul!!!

PARTICULARITATI ale descrierii

Descrierea - un mod de expunere ce prezinta sugestiv un tablou de natura sau un portret fizic/moral

Poate fi - subiectiva = cere implicarea vorbitorului

- obiectiva = cand urmareste informarea precisa a cititorului

Sunt numeroase substantive, adjective si adverbe. Descrierea poate porni de la general spre particular (o prezentare de ansamblu,mai intati), sau de la particular spre general (se porneste de la un aspect si apoi se face prezentarea de ansamblu)

Descrierea subiectiva presupune:

implicarea subiectiva

folosirea mai ales a pers. I si a III - a

apar interogatii retorice, exclamatii ce traduc o puternica incarcatura afectiva

sunt numeroase imagini vizuale, dar si auditive, adjectivele si adverbele au valoare de epitet.

STUDIU DE CAZ

Latinitate si dacism

Un popor care nu-si cunoaste trecutul este sortit pieirii.Pentru a-ti cunoaste locul in lume si pentru a-ti pastra demnitatea, trebuie sa-ti cunosti originile

Despre etnogeneza romaneasca ne-a informat istoria, da arta ne-a facut sa traim afectiv luptele stramosilor daco-roman. Pe care ii iubim mai mult? Pe dacii care s-au jertfit pentru tara - sinuciderea lui decebal este o dovada vie - sau pe invingatorii romani, acoperiti de glorie?

In cultura romana, de la cronicari la romatici, etnogeneza a pendulat fie in exaltarea mitului roman, fie al celui dacic, fie al amestecului etnic. Toate, insa, sunt motive de orgoliu national

Mitul latin a atras prin prestigiul istoric si cultural, prin notiunile de ratiune, frumos, armonie.A fost cerut si de diferite contexte istorice si politice. De exemplu,Scoala Ardeleana - sec.XVIII - a exagerat originea latina, pur latina, pentru a combate teoriile ce sustineau exterminarea dacilor (a lui Roesler).

Ovidu, marele poet latin exilat la Tomis, a fost foarte iubit de scriitori caci prezenta o lume arhaica si pura.Legenda lupoaicei care i-a hranit pe gemenii Romulus si Remulus da si astazi stralucire etnognezei latine sub comanda lui Traian,Roma a cucerit glorie

Primii care au vorbit de originea noastra latina au fost cronicarii. Ion Neculce,Miron Costin - ,,De neamul moldovenilor", ,Grigore Ureche - ,,Letopisetul Tarii Moldovei", marele om de cultura Dimitrie Cantemir au adus argumenste,in special lingvistice, pentru a sustine originea si continuitatea romana in Dacia.Invatatii Scolii Ardelene - Samuiel Nicu,Petru Maior, Gheorghe Sincai - au exagerat originea latina, opunandu-se nedreptatii la care erau supusi transilvanenii.

Romantismul exalta Dacia, vazuta ca ,,paradis pierdut".Pornind de la legende,Asachi a fundamentat etnogeneza romaneasca prin ,,traian si Dochia".Eminescu a fost obsedat de etnogeneza dacica.In ,,Memento mori", ,,Sarmis", ,,Gemenii"prezinta o Dacie preistorica si ideala.Sadoveanu contureaza prin Kesarion Breb - ,,Creanga de Aur"- mitul dacic.

Ideea originii nu trebuie sa devina o manie.Tudor Musatescu satirizeaza in ,,titanic vals" mania de a da nume de stramosi.

In concluzie trebuie sa ne cunoastem originea, dar sa nu exageram.Nu suntem nici superiori altora, nici victime sigure.

Studiu de caz: Formarea constiintei istorice

Fiecare popor isi defineste identitatea prin raportare la altele.Trebuie sa se tina seama de situarea-n timp si spatiu,de limba, cultura, mentalitati, de evenimente istorice s.a.

Primele date despre istoria nationala au fost consemnate in slavona, in sec. al XVI-lea.Aceasta avea un alfabet, pe cel chirilic,alcatuit de calugarii bulgari Chiril si Metodiu.

Nicolaus Olahus, savantul umanist roman,scrie pentru prima data in limba latina, in lucrarea ,,Hungaria".Aici vorbeste despre originea romana si despre unitatea limbii si a poporului roman.

Cronicarii moldoveni sunt primii care scriu in limba omana.Au valoare istorica, si mai putin literara.Scrierile lor au valoare educativa, dorind sa transmita urmasilor experienta si istoria inaintasilor.Miron Costin,ca si Ureche,au constiinta rolului lor, responsabilitate:vor da seama de tot ceea ce scriu.

Grigore Ureche - ,,Letopisetul Tarii Moldovei", Miron Costin - ,,De neamul moldovenilor", Ion Neculce - continua cronica lui Costin - au un rol deosebit in formarea constiintei istorice.Ei aduc argumente despre originea latina, continuitatea romana in Dacia, unitatea de limba, cultura, teritoriala a tuturor romanilor.Ei aduc in prim-plan si ideea luptei pentru independenta nationala

Miron Costin aduce, prin poemul ,,Viata lumii",si reflectia filosofica asupra conditiei umane.

Desi operele lor au in special valoare documentara,cronicarii aduc si primele pagini de literatura.Grigore Ureche exceleaza in arta portretelor,in special portretul lui Stefan cel Mare.Din letopisetul sau s-au inspirat Costache Negruzii, Barbu Stefanescu-Delavrancea - in drama istorica ,,Apus de soare",Mihail Sadoveanu - in romanul ,,Fratii Jderi"

In concluzie, desi unele dintre ideile lor s-au dovedit fara temei stiintific, ei au dat un impuls formarii si dezvoltarii constiintei istorice.Cronicarii au fost preocupati de consemnarea istoriei poporului, constiintei de rolul lor educativ.Temele lor:originea latina, continuitatea poporului,isteriografia,institutia domniei.

Studiu de caz:Rolul litetaraturii in perioada pasoptista.

In prima jumatate a asec al XIX-lea, chiar pana la aparitia ,,Junimii",termenul de literatura avea un sens larg si imprecis:insemna si emotie estetica, si politica,si invatatura, credinte si mentalitati etc.

In perioada pasoptista se face o distinctie tot mai clara intre poezie si proza.Sub influenta romantica, poezia este considerata chiar forma originara a literaturii,un act creator divin.Poetul este considerat un ins de exceptie, sensibil, neinteles si nefericit, un visator inocent.Teatrul are si el un rol precis.Prin interceptarea scenica,el exercita o influenta puternica.

Publicistica are ca moment de varf aparitia de la Iasi, in 1840,a revistei ,,Dacia literara".Mentorul ei, Mihail Kogalniceanu, insista pe autonomia factorului estetic.Politica trebuia exclusa,deoarece era ,,un lucru nesanatos".

El cere o literatura specific nationala.Combate traducerile si imitatiile mediocre, recomandand inspiratia din isteria patriei, din frumusetile ei.Propune critica obiectiva,nepartinitoare (in ,,Introductie").

In concluzie, literatura in perioada pasoptista are un rol deosebit de important in formarea specificului national.

Studiu de caz: Criticismul junimist;spiritul junimist este critic,ironic, clasic, filosofic.

Junimismul este un curent cultural si literar din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Cuprinde o intreaga pleiada de scriitori, istorici,filosofi, care schimba radical evolutia culturii si literaturii romane.

Criticismul junimist este legat in primul rand de activitatea lui Titu Maiorescu,mentorul asociatiei de tip cenaclu, Junimea.Intorsi de la studii cu larga deschidere spre Europa,cei cinci tineri - printre care Petre Carp,Vasile Pogor,Iacob Negruzii, Titu Maiorescu - sunt constienti de situatia precara a culturii romane.Eihotaras infiintarea la Iasi,1863, a societatii Junimea, care trebuia sa aduca un suflu noi, chiar o veritabila renastere.

Activitatea Junimii se desfasoara pe mai multe etape, marcand trecerea de la teorie la practica.Prima este cea a elaborarii asa-numitelor ,,selectiuni populare". Menite sa aduce gustul publicului (1863-1873).A doua etapa 1874-1875 este de consolidare a ,,noi directii",sub semnul geniilor:Eminescu, Creanga,Caragiale,Slavici.Etapa a treia este marcata de mutarea la Bucuresti,cand are un caracter preponderent universitar.

Maiorescu a dorit cu ardoare innoirea civilizatiei romanesti.A combatut imitatiile prin teoria ,,formelor fara fond".A propus ortografia fonetica, a sustinut alfabetul latin.In studiul ,,O cercetare critica a poezieiromane de la 1867"a facut clar diferenta dintre arta si stiinta.In ,,Comediile d-lui Caragiale" l-a aparat pe Caragiale, aratand rolul purificator al artei.

DEZBATERE:Romania intre Occident si Orient

Ca pozitie geografica,Romania este o tara de frontiera:intre Europa Rasariteana,Balcani si Europa Centrala.Era,cred eu,inevitabil sa primeasca influente dinspre toate cele trei parti.

In antichitate, modelul nostru a fost Bizantul.Odata cu sec al XIX-lea, romanii descopera si Occidentul.Pasoptistii erau mari amatori de calatorii in Apus,in special in Franta.Romanticii preferau Germania,alta tara apuseana.

Amestecul ciudat si pitoresc al tarilor romane oferea uimire:in ,,Balta Alba",prin pictorul francez,Alecsandri ne prezinta o tara a contrastelor:bogati si saraci, salbaticie si lux european.

Este greu de definit specificul nostru national,deoarece am primit prea multe influente.Unii considera ca specificul national este dat de elementele antice,de ortodoxism,de civilizatia rurala si de folclor.Altii, sustin ca tocmai aceste influente si imbinari straine dau specificul etnic.Din sentimentul inferioritatoo,s-a dorit dialogul cu alte popoare,mult mai dezvoltate.

In perioada interbelica,traditionalismul insemna Orient,iar modernismul, Occident.

Religia a acut un rol important.S-au mentinut relatiile cu biserica orientala,in spiritul stramosilor.Lovinescu spune ca ortodoxismul ne-a impus un alfabet strain si nu ne-a lasat sa creem o cultura nationala.

Comunismul a accentuat opozitia roman-straina.Pentru el, lumina venea de Rasaritul sovietic,rus.Occidentul era ,,putred', ,,corupt', ,,toxic'.Dupa indepartarea comunismului,romanii au continuat sa se raporteze la altii, cautandu-si propria identitate.

Au existat si complexe de superioritate - cum ar fi Eugen Ionescu-, care au ignorat dialogul dintre popoare.

Edgar Popu vorbeste de protocronism (=anticiparea unor curente si creatii).El numeste cativa scriitori romani de la care s-au inspirat strainii:Urmuz si absurdul,Caragiale si personajele-marionte,Cantemir etc.

In concluzie, prin pozitie geografica, si prin constitutie etnica,poporul roman se afla intre doua lumi:rasarit si apus, fara sa apartina pe deplin niciuneia.

STUDIU DE CAZ:Diversitate tematica,stilistica si de viziune in perioada interbelica

In perioada interbelica,numarul poetilor editati creste puternic, deoarece publicul doreste lecturarea poeziei.

Poezia se innoieste permaent.Nu se mai respecta conventiile genului.Lirica traditionala intra in disolutie:elegia,rondelul,poemul eroic sunt inlocuite de ,psalmi",de poemele intr-un vers (Pillat).

Poetii isi construiesc universuri proprii si distincte.Tematica devine imprecisa.Poezia varstelor, nasterea si moartea apar in ipostaze variate.Omul modern este cuprin de nelinisti,de framantari, de intrebari existentiale.

Poezia simbolista aduce misterul si sensul ascuns , starile pshice vagi,nedefinite.Expresionismul devine un strigat deznajduit al lumii ce simte iminenta catastrofei. (Lucian Blaga - ,,Paradis in destramare").Poezi filosogica se adapa din singuratea omului si de refuzul lui Dumnezeu de a trimite semne - ,,Psalmii" lui Arghezi.

Avangardismul propune hazardul,nonconformismul, violenta.Dragostea cunoaste o diversitate de fete:implinire si fericire, agoasa si reverie.

In concluzie,poezia interbelica trece printr-o etapa de efervescenta creatoare.

VOCABULARUL

Din punct de vedere etimologic,vocabularul limbii romane este structurat in:

- fondul de baza, mostenit din limbile daca si latina = este cel mai vechi si contine cuvinte absolut necesare tuturor vorbitorilor

- fondul imprumutat = contine cuvinte imprumutate de la populatiile cucare au venit in contact. = exista: a)imprumuturi lexicale vechi - din slava, cele mai multe (7,98%): boier,munca,bogat,sarac etc

- din maghiara:oras,gand,viclean,neam etc.

- din turca: sarma, ciubuc, basma, chiftea, dusman, etc.

- din greaca: matase, cost

b)imprumuturi lexicale noi dupa sec. al XVIII-lea:franceza,engleza,italiana,germana etc.

STRUCTURA FUNCTIONALA A VOCABULARULUI

1) vocabularul fundamental sau de baza sau fondul principal de cuvinte.

= contine fondul mostenit,sunt putine cuvinte,dar sunt cele cunoscute de toti vorbitorii si sunt foarte des intrebuintate.

2) masa vocabularului = cuprinde peste 90% din totalul cuvintelor;sunt termeni folositi in diverse domenii,arhaisme,regionalisme,neologisme,elemente de argou si jargon etc.

Originile limbii romane

Romana provine din latina populara vorbita in estul Imperiului roman.Face parte din familia limbilor romanice,alaturi de italiana,franceza,portugheza,spaniola,catalana,sarda,dalmata.

Fiecare limba s-a modificat in timp si s-a dezvoltat in conditii diferite.Toate au aceleasi componente fundamentale,insa:

elementul de substrat = limba vorbita de popoarele cucerite de romani;in cazul nostru,substratul il reprezinta limba daco-getilor.

stratul = limba cuceritorilor,limba latina

abstratul = limba cu cea mai mare influenta,venita din exterior, ca urmare a unor contacte directe;in cazul limbii romane,abstratul este limba slava.