Ilustreaza conceptul operational roman (traditional sau modern), prin referire la o opera studiata

Ilustreaza conceptul operational roman (traditional sau modern), prin referire la o opera studiata.

Romanul ales: Baltagul, de Mihail Sadoveanu

Romanul este cea mai complexa specie a genului epic, avand cea mai ampla desfasurare din punct de vedere al spatiului si timpului, al succesiunii modurilor de expunere, al tipurilor de personaje si a tipologiei acestora.

ROMANUL TRADITIONAL

PERSPECTIVE TEORETICE - Nicolae Manolescu il numeste roman doric, Garabet Ibraileanu - obiectiv. "Romanul este o oglinda care se plimba pe un drum reflectand la azurul aurului imaculat si noroiul santurilor murdare". (Stendhal)

2. PROBLEMATICA - sociala, uneori psihologica, zugravind universul rural, uneori citadin.

INTRIGA - are rol important, actiunea se desfasoara pe mai multe planuri.

4. PERSONAJUL - este previzibil, cunoscut din exterior, inadaptat sub aspect social, este un caracter, prezentat monografic, caractere tipice.

5. EVENIMENTE - exterioare (medii sociale prezentate dintr-o perspectiva obiectiva), se povesteste la persoana a III-a, tehnica balzaciana.

6. ATITUDINEA AUTORULUI - este reprezentata de instanta auctoriala, e obiectiv, omniscient si omniprezent.

7. TEHNICI - naratiunea, descrierea, dialogul, monologul interior.

8. CONSTRUCTIA ROMANESCA - echilibrata, simetria, cronologia se respecta, romanul este fresca sau monografic.

9. CITITORUL - dorinta de actiune, de miscare.

ROMANUL MODERN

PERSPECTIVE TEORETICE - Nicolae Manolescu il numeste roman ionic, Garabet Ibraileanu - roman de analiza, subiectiv, "Romanul este oglinda paralela a constiintei mele eu nu pot vorbi onest decat la persoana I". (Camil Petrescu)

2. PROBLEMATICA - este analitica, investigand trairile eroilor in raport cu societatea.

3. INTRIGA - este subordonata analizei psihologice.

4. PERSONAJUL - este complex, alegoric, avand un rol pasiv, imprevizibil, este cunoscut din interior, inadaptat sub aspect psihic, plasat in situatii limita, e construit aparent fara logica, dominat de hipersensibilitate, exista un personaj reflector.

5. EVENIMENTE - prezentate mai ales din interior, sentimente, idei, ganduri, perspectiva este subiectiva, naratiunea se face la persoana I, tehnica proustiana, evenimentele se petrec, de fapt in constiinta eroului.

6. ATITUDINEA AUTORULUI - subiectiv, uneori se identifica cu personajul sau cu personajul narator sau mediaza intre cititor si personaj.

7. TEHNICI - memoria involuntara, introspectia, monologul interior, prezentarea fluxului constiintei, autoanaliza, dialogul.

8. CONSTRUCTIA ROMANESCA - aparent fara logica, rasturnarea cronologiei, introducerea documentelor pentru a spori veridicitatea, actiunea e discontinua cu reveniri in timp si spatiu, romanul este de analiza, timpul romanesc este recuperat prin analiza.

9. CITITORUL - explorarea sufletului in locul explorarii lumii.

Romanul "Baltagul" de M. Sadoveanu, are la baza valorificarea mitului transhumantei si al marii treceri, fapt conturat inca din    moto-ul romanului: "Stapane, stapane, / Mai cheama si-un cane". Firul narativ al romanului il urmeaza pana la un punct pe cel al baladei "Miorita", dar actiunea romanului se complica, "Baltagul" dovedindu-se atat o creionare a vietii pastorale, cat si o demonstratie veridica a reechilibrarii unei lumi, caci deznodamantul vine sa evidentieze o veche invatatura populara: "Dupa fapta si rasplata".

"Baltagul" este un roman eclectic, insumand un roman mitico-simbolic, avand la baza mitul mioritic, un roman traditional, prin care se surprind eresurile arhetipale, un roman initiatic ce are la baza drumul parcurs de Gheorghita alaturi de mama sa si un roman politist, gratie observatiilor si cercetarilor minutioase pe care Vitoria Lipan le face cu scopul de a aduce la lumina adevarul.

Romanul este cea mai ampla specie a genului epic si implicit personajele sale sunt complex caracterizate prin generarea unei imbinari intre comportamentul acestora in raport cu lumea exterioara si cele mai intime trairi sau ganduri ale personajelor. Personajele nu sunt liniare si nici caracterizate unilateral, ele avand trairi sufletesti care oscileaza intre dragoste, ingrijorare, teama, care vor culmina in neliniste, durere, sfasiere interioara,    si indarjire, dorinta de echilibrare si de dreptate.

Romanul are o desfasurare ampla pe mai multe nuclee narative, "Baltagul' fiind organizat pe trei nuclee ce surprind: asteptarea, pregatirea si drumul, culminand cu gasirea trupului neinsufletit al sotului, realizeaza ritualul funerar, dar Vitoria reuseste prin perseverenta sa sa ii deconspire pe criminali.

Gratie desfasurarii narative ample, in cadrul celor trei mari nuclee, se creioneaza progresiv portretul fizic si moral al protagonistei. In cadrul romanului coexista toate modurile de expunere de la naratiune, dialog, descriere la monolog si monolog interior.

In "Baltagul", criticul Alexandru Paleologu descopera un scenariu mitic de alta sorginte, o carte a mortilor al carei prototip ramane cel egiptean referitor la funeraliile si cultul lui Osiris. Povestea Vitoriei Lipan in cautarea lui Nechifor Lipan, reface povestea zeitei Isis, simbolul armoniei matrimoniale si fidelitatii casnice, posedand arta magiei, a tamaduirii si chiar pe a invierii din morti, in cautarea trupului dezmembrat al lui Osiris, zeitate egipteana, simbolizand moartea si invierea permanenta a naturii. Punctul central al motivului osirian ar fi, conform teoriei lui Alexandru Paleologu, gasirea si reasamblarea trupului dezmembrat al lui Nechifor Lipan " Isis-Vitoria este insotita in cautarea mortului de fiul ei Gheorghita, recte Horus, caruia i se alatura pentru gasirea si razbunarea celui cautat, cainele Lupu, recte Anubis."

Alexandru Paleologu propune o interpretare mitico-simbolica: un roman de dragoste, infatisand o puternica pasiune erotica femeiasca; un "roman al inteligentei, cum sunt, direct sau indirect aproape toate romanele principale ale lui Sadoveanu"; "roman al unei actiuni justitiare, de o implacabila conduita tactica (si de ce nu, politista); un "roman social, prezentand realitatile generate de acumularea capitalista primitiva, in zona de munte a Moldovei de Nord"; un "roman de observatie caracterologica, de o perfecta obiectivitate comportamentala"; un "roman filosofic, cum sunt toate principalele romane si scrieri ale lui Sadoveanu, din perioada sa de maturitate"; un "roman initiatic, de o eruditie ingenios ascunsa, tratand in subtextul sau, riguros coerent si absolut fidel, o tema simbolica legata de unul din marile mituri ale umanitatii".

Comparat de unii cercetatori cu un basm, Baltagul releva o structura duala, caracteristica genului: un strat de suprafata alcatuit din suma intamplarilor narate dupa o schema clasica de roman politist si un strat de adancime, cu profunde semnificatii etice, o introducere initiatica in randurile unei lumi armonioase, de basm, in care binele reprezinta suprema valoare.

Urmand schema epica a basmului, romanul restabileste in final, echilibrul si armonia acestei lumi paradisiace.

Fiind un roman doric, realist, cu narator omniscient si omniprezent, naratiunea facandu-se la persoana a III-a, cu problematica sociala, o actiune desfasurata pe mai multe planuri, care inglobeaza eresuri arhetipale manifestate intr-o societate arhaica si conservatoare, "Baltagul" de Mihail Sadoveanu se incadreaza in registrul romanelor traditionale.