Teme reantalnite pe scena - Shakespeare

Teme reantalnite pe scena - Shakespeare

William Shakespeare a incetat sa mai scrie comedii,care fusesera caracteristica a operei sale de pana atunci. In schimb,s-a dedicate tragediei,si a scris patru drame epice: “Hamlet”, “Othello”, “Macbeth”, si “Regele Lear”. Personajele principale au in comun destinul tragic: sufera, se framanta si dispera, confruntandu-se cu jocurile nemiloase ale destinului. Scriitorul intelege si simpatizeaza cu soarta eroilor sai,dar nu intervine. In schimb ,ramane un spectator obiectiv. “Noi cand ne nastem plangem ca intram…pe aceasta mare scena de bufoni”,acest vers din “Regele Lear” indica resemnarea unei viziuni negative a sortie si a destinului omului.

Zanele apar frecvent in piesele lui Shakespeare. Ariel,spiritual care il ajuta pe Ducele alungat din Milano sa se razbune,in “Furtuna”, si pe Oberon,,regele zanelor din “Visul unei nopti de vara”,sunt doua dintre personajele care dau o nota de mister povestilor fantastice ale lui Shakespeare

In urma raspandirii crestinismului in Europa Centrala,referintele la personaje fantastice nu erau vazute cu ochi buni.

William Shakespeare a fost cel care a eliminate imaginea negative cu care erau private zanele si le-a infatisat in lumina unor creaturi enigmatice care aveau puterea sa influenteze si sa intervina in relatiile oamenilor.

Comediile lui William Shakespeare contin o actiune asemanatoare,majoritatea se axeaza pe dragoste si pe incucaturi, precum “Mult zgomot pentru nimic” sau “Visul unei nopti de vara”. Toate comediile au un deznodamant pozitiv,fericit,in cele mai multe cazuri cu iubiri implinite.

Tragediile se axeaza pe un personaj principal istoric,foarte bine definit,care trec prin diferite stari,si probleme. Desigur,toate au finaluri tragice,incheiate cu moartea eroilor.

In cautarea formei perfecte a unui subiect autorul a scris mai multe piese asemanatoare precum :

A douasprezecea noapte,care,precum alte comedii shakespeariene, e bazata pe incurcarea identitatii unor personaje. Viola se travesteste in barbat, ia numele de Cesarino si intra in serviciul ducelui Orsino. Acesta din urma e indragostit de tanara Olivia, al carei tata si frate au murit recent. Pentru a-i cuceri inima, Orsino il foloseste ca intermediar pe Cesarino. Crezand ca Cesarino este barbat, Olivia se indragosteste de acesta, adica de Viola… La randul ei, Viola nutreste sentimente ducelui, cel care-i devine prieten apropiat si confident in acelasi timp

Totu-i bine cand sfarseste bine Initial a fost considerata comedie, apoi s-a discutat importanta mai mare a unor fragmente de tragediePiesa e povestea unei servitoare, Helena, si a iubirii ei pentru Lordul Bertram, un tanar nobil. Bertram este chiar fiul contesei pentru care Helena lucreaza. El planuieste sa plece la Paris, pentru a deveni pupilul Regelui Frantei. Se pare ca regele este grav bolnav. Helena, al carui tata a fost un renumit fizician, se ofera sa-l insanatoseasca, daca regele ii va promite ca o lasa sa se marite c Bertram. Alteta Sa accepta…

„Mult zgomot pentru nimic” dezvolta, in paralel, doua povesti: dragostea dintre Benedick si Beatrice si cea dintre Claudio si Hero. In secolul al XVI-lea, in Messina (Sicilia), Hero locuieste cu tatal, guvernatorul Lenato, si verisorii ei, Beatrice si Antonio.

La inceputul piesei, Antonio ii intampina pe printul Don Pedro si pe soldatii Claudio si Benedick abia intorsi, victoriosi, din lupta. Claudio se indragosteste de Hero de indata ce o cunoaste. Si ea ii impartaseste repede sentimentele, asadar cei doi planuiesc nunta. Dar, in acelasi timp, pun la cale o farsa, iar „victime” sunt Benedick si Beatrice. Scopul e ca acestia sa se indragosteasca. Insa Benedick si Beatrice nu vor sa-si arate afectiunea de la inceput si se intrec mereu in a-si gasi cusururi unul altuia.

Povestea se complica atunci cand maleficul Don John, fratele printului Don Pedro, pune in pericol casatoria dintre Claudio si Hero.

Shakespeare foloseste intotdeauna dragostea si casatoria ca continutul pentru comediile sale. Acest lucru poate fi vazut in comediile Mult zgomot pentru nimic, Cum va place, Visul unei nopti de vara, si Imblanzirea scorpiei. O alta tehnica pe care Shakespeare incorporeaza in comediile sale este utilizarea a clasei inferioare pentru comedie.

Un alt dizpozitiv important folosit in comediile lui Shakespeare este tehnica de a trage cu urechea. Aceasta tehnica joaca un rol major in Mult zgomot pentru nimic,datorita ei Benedick si Beatrice raman impreuna. De asemenea, e folosit in mod considerabil in Cum va place.

O alta tehnica care se repeta,este faptul ca Shakespeare are in mod constant un final fericit in comediile sale. Aceste finaluri fericite, de obicei, implica iubiri implinite,casatorii. Acest lucru poate fi vazut in Mult zgomot pentru nimic in cazul in care situatia dintre Claudio si Hero a fost clarificat si au putut sa se casatoreasca. Beatrice si Benedick, de asemenea,se casatoreasca cu ajutorul prietenilor lor.