Contributii la problemele batranetii

Contributii la problemele batranetii.

Lucrari si preocupari elaborate de cativa medici romani de renume mondial. (Din Ursula Schiopu si Emil Verza (1981), Psihologia Varstelor, ciclurile vietii)

Contributii la problemele batrinetii in secolul al XlX-lea

In Grecia antica si in Roma au aparut observatii cu privire la batranete observatii ce au influentat conceptiile gandirii moderne. Desigur exista si o situatie inversa cand batranii erau considerati o povara. Hiperboreenii ucideau pe cei ce implineau 60 de ani, iar eschimosii duceau batranii la cerere in tinuturile parasite. Batranii erau lasati printre gheturi unde erau mancati de fiarele salbatice. Popoarele razboinice considerau batranii inutili si-i lasau sa moara sau sa se sinucida.

Despre batranete in Grecia Antica si Roma

Ana Aslan- femeia care a invins batranetea

Cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei si ai lui Margarit Aslan, Ana s-a nascut la 1 ianuarie 1897, la Braila. Provenit dintr-o familie cu valente intelectuale, tatal ei isi risipeste averea din cauza inabilitatii in afaceri si a patimii pentru jocul de carti. Mama, mai tanara cu 20 de ani decat sotul, este o bucovineanca frumoasa, cu educatie aleasa.

La varsta de 13 ani isi pierde tatal. Familia Aslan paraseste orasul natal si se muta la Bucuresti. In 1915, Ana absolva Scoala Centrala din Capitala. La varsta de 16 ani, viseaza sa ajunga pilot si chiar zboara cu un mic aparat, tip Bristol - Coanda. In cele din urma se decide sa devina medic. Declara greva foamei pentru a infrange impotrivirea mamei si se inscrie la Facultatea de Medicina.

In timpul primului razboi mondial, ingrijeste soldatii in spitalele militare din spatele frontului de la lasi. Dupa intoarcerea la Bucuresti, in anul 1919, lucreaza alaturi de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai tarziu, absolva Facultatea de Medicina. Este numita preparator la clinica II din Bucuresti, condusa de profesorul D. Danielopolu, care o indruma si in alcatuirea tezei de doctorat. Urmeaza o activitate didactica si spitaliceasca la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultatii de Medicina din Bucuresti, Clinica Medicala din Timisoara, Spitalul CFR. Din 1949, devine seful Sectiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucuresti. Este punctul de plecare al carierei ei de gerontolog. Continua cercetarile intr-un azil de batrani si evidentiaza importanta novocainei in ameliorarea tulburarilor distrofice legate de varsta. Obtine rezultate remarcabile, care sunt comunicate Academiei Romane.

In anul 1952, este infiintat primul Institut de Geriatrie din lume, condus de Ana Aslan. Impreuna cu farmacista Elena Polovrageanu - in 1972 - elaboreaza Gerovital H3, medicament ce actioneaza asupra mecanismelor comune ale bolilor degenerative specifice varstei a treia. Produsul este primit cu entuziasm de catre specialistii din intreaga lume. Ministerul Sanatatii omologheaza medicamentul sub forma de drajeuri, crema terapeutica si lotiune capilara.

In anul 1976, cercetatoarea primeste brevetul de inventator pentru Aslavital, produs eficace in terapia sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Opt ani mai tarziu, este omologat Aslavitalul pentru copii, care da rezultate in tratarea deficientelor nervoase. Intre timp (in 1974), Ana este aleasa membru al Academiei Romane. Creeaza conceptul de 'profilaxie a imbatranirii' si se preocupa de batranii abandonati de familie. Refuza sa perceapa taxe de camin de la acesti napastuiti ai sortii, indrazneala ce o costa 1.500.000 de lei, bani ce ai sunt imputati de catre organele de partid. Dupa sapte ani de hartuieli in justitie, este achitata. Dar achitarea vine tardiv, inainte cu cinci luni de a intra pentru totdeauna in legenda. Dreptatea se face mult prea tarziu, in conditiile in care rezultatele cercetarilor ei adusesera venituri de 17.000.000 de dolari, anual, statului. In schimb, Organizatia Mondiala a Sanatatii i-a oferit Premiul 'Leon Bernard' pentru medicina sociala. Succesele sale in profilaxia si terapia batranetii au avut un mare impact asupra lumii medicale si a opiniei publice internationale. Printre pacientii doamnei Aslan s-au numarat celebritati, cum ar fi: Ymma Sumak, Somerset Maugham, Salvador Dali, Charlie Chaplin, Pablo Neruda. A fost solicitata chiar si de Aristotel Onassis, Jacqueline Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, de Gaulle, Lilian Gish, Tito.

Se stinge din viata la 19 mai 1988, lucida pana in ultima clipa, dupa o lupta acerba cu o boala necrutatoare. Se spune ca s-a inaltat la cer in ziua Inaltarii Domnului, ca o buna crestina ce era. Din trusa ei de medic nu lipsea niciodata o miniatura a Sfintei Fecioare.

Faima internationala, onorurile si nenumaratele distinctii care i-au fost acordate, numarul si rangul pacientilor din sfera politica, stiintifica si artistica din intreaga lume o includ pe Ana Aslan in constelatia celor mai importante personalitati mondiale care au 'miscat' Universul.

Afilieri

Membra a Academiei de Stiinte, din New York

Membra a Uniunii Mondiale de Medicina Profilactica si Igiena Sociala

Membra de Onoare al Centrului European de Cercetari Medicale Aplicative

Membra in Consiliul de Conducere al Asociatiei Internationale de Gerontologie

Membra a Societatii Nationale de Gerontologie din Chile

Presedinta Societatii Romane de Gerontologie etc.

Premii si Distinctii

1952 - Premiul international si medalia 'Leon Bernard', prestigioasa distinctie acordata de Organizatia Mondiala a Sanatatii, pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei;

Merito della Republica, Italia Cavaler al Ordinului Palmas Academica; Franta Profesor Honoris Causa si

Doctor Emerit al Universitatii Braganza Paulista, din Brazilia