DEMENTA ALZHEIMER

DEMENTA ALZHEIMER

Tabloul clinic.

Afectarea functiei mnezice: pacientii nu mai pot invata materiale noi si pe masura ce boala evolueaza uita materialele invatate anterior. Este vorba atat de materialele verbale cat si de cele non verbale. Cei mai multi indivizi au ambele forme de deteriorare a memoriei. Ei pot pierde bunuri, pot uita mancarea pe aragaz si se pot pierde in cartiere nonfamiliare. In stadiile avansate de dementa, deteriorarea memoriei este atat de severa, ca persoana isi uita profesia, ziua nasterii, membrii familiei si uneori chiar numele. In linii generale uitarea se intinde de la prezent spre trecut cat si de la complicat la mai putin complicat. Pe langa prezenta hipomeneziei-amneziei in demente pot fi intalnite si tulburari ale rememorarii trecutului sau tulburari calitative de memorie

o       Pseudoreminiscentele constau in reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului, pe care acesta le traieste ca evenimente prezente

o       Confabulatiile se manifesta prin reproducerea unor evenimente imaginare (pe care bolnavul nu le-a trait) el fabuland asupra trecutului cu convingerea ca il evoca

o       Ecmnezia pacientul confunda trecutul cu prezentul. Pacientul se intoarce cu intreaga personalitate la perioade de mult traite de bolnav, retraind (activ) in prezent scene, episoade din trecutul indepartat

o       Anecforia consta in posibilitatea reamintirii unor materiale pe care pacientul le credea uitate prin sugerarea unor elemente care au avut legatura cu materialul respectiv. Se intalneste la indivizii cu deficite in primul rand de evocare si care pot fi ajutati prin indici de reper deoarece deteriorarea lor se afla in capacitatea de a accede la memoriile lor .

o       Criptomnezia consta in nerecunoasterea ca fiind strain a unui material literar, artistic, muzical sau stiintific, pe care bolnavul l-a citit sau auzit in realitate, dar pe care, in mod iluzoriu, il considera ca al lui propriu.

Afazia reprezinta deteriorarea functiei limbajului. Pacientul fie nu intelege cuvantul vorbit (si in felul acesta intrebarile raman fara raspuns sau sunt urmate de raspunsuri care nu au legatura cu acestea) fie intelege ce i se spune dar nu poate sa se exprime. De obicei se intalnesc ambele forme de afazie. Limbajul afazicilor poate deveni vag, cu stereotipii, imprecis, cu lungi expresii circumlocutorii si cu uz excesiv de termeni de referire indefinita cum ar fi "lucru" si "asta". Afazia este adesea insotita de alexie, acalculie, agrafie. In stadiile avansate individul poate prezenta mutism sau poate avea un pattern de vorbire deteriorat, caracterizat prin ecolalie si palilalie.

Apraxia reprezinta incapacitatea de a efectua activitati motorii in ciuda aptitudinilor motorii, functiei senzoriale si intelegerii sarcinilor cerute care sunt intacte.

Agnozia consta in incapacitatea de a recunoaste sau de a identifica obiecte in ciuda functiei senzoriale intacte.

Capacitatea de abstractizare este afectata pacientul neputand gasi similitudini sau diferente intre cuvinte, lucruri inrudite. Raspunde concret atunci cand i se cere sa interpreteze niste proverbe

Organizarea, planificarea, secventierea sau monitorizarea sunt de asemenea afectate. Pacientul nu se mai poate angaja fara riscuri majore in activitati financiare (inclusiv cumparaturi), nu se mai poate angaja in grupuri sociale etc. Judecata poate fi serios afectata el nemaiputand face legaturi rationale intre diverse notiuni, nu mai poate sesiza ierarhia problemelor si treptat devine incapabil de judecati si de autocontrol in afara spatiului locuintei.

Deficitele cognitive determina o deteriorare semnificativa in functionarea sociala si profesionala (mersul la lucru, la cumparaturi, imbracatul, spalatul, folosirea diferitelor obiecte casnice etc). Toate acestea trebuie sa reprezinte un declin semnificativ de la nivelul anterior de functionare.

Dezorientare temporo-spatiala auto si allopsihica. Pot avea dificultati cu sarcinile spatiale, de aceea este importanta determinarea functionarii vizuospatiale prin teste ca cel al ceasului, copierii unui cub sau a doua pentagoane suprapuse.

Atentia, in special cea voluntara poate fi afectata. De exemplu pot urmari foarte greu firul ideatic al unei povestiri..

Constiinta este clara cu luciditate pastrata.

In general nu au critica bolii. Indivizii pot avea foarte putin sau deloc constiinta pierderii memoriei sau a altor anomalii cognitive. Pot face aprecieri nerealiste asupra capacitatii lor si fac planuri care nu sunt conforme cu capacitatea lor de a le duce la bun sfarsit. (de ex vor sa se implice in afaceri) sau pot subestima riscurile implicate de unele activitati (ex condusul)

Idei delirante in special de persecutie, prejudiciu si gelozie

Halucinatii pot surveni in toate modalitatile senzoriale dar cele mai frecvente sunt cele auditive si vizuale.

Modificari de comportament. Pot fi agitati, violenti, pot vagabonda. Pot prezente un comportament dezinhibat, incluzand spirite inadecvate, neglijarea igienei personale, manifestarea unor familiaritati cu strainii ori desconsiderarea regulilor conventionale de conduita sociala

Se poate intalni o scadere a motivatiei si a energiei mergand pana la apatie si pierderea spontaneitatii. Este intalnita de asemenea si iritabilitatea..

In general bolnavii devin labili emotional si personalitatea incepe sa se caricaturizeze, transformandu-se treptat. Ei pot deveni ostili in ceea ce priveste membrii familiei, pot avea accese colerice sau din contra sa devina din ce in ce mai retrasi. De asemenea se pot accentua trasaturile anterioare, cum ar fi excentricitatea, atitudinile paranoide etc.

Deficitele cognitive pot fi insotite de simptome nevrotiforme ca astenie, fatigabilizare rapida, ameteli, insomnii, o stare de neputinta organica.

Simptomele depresive intalnite mai ales la debutul maladiei pot ridica probleme de diagnostic diferential. Poate fi intalnita si anxietatea.

Treptat starea lor este atat de grava incat au nevoie de supraveghere permanenta. In stadiile finale ei pot prezenta mutism, pot avea tulburari grave de mers si coordonare, cu accidentari frecvente sau nu se mai pot deplasa deloc, sunt incapabili de autoingrijire si pot pierde chiar automatismele functionale. Ei sunt extrem de vulnerabili la stresorii fizici (de ex o maladie sau o interventie chirurgicala minora) si la stresorii psihosociali (ex doliul) care le pot exacerba deficitele intelectuale si alte probleme asociate.

Ei sunt susceptibili de accidente si maladii infectioase, care adesea se dovedesc fatale.