Familia si scoala, factori implicati in procesul de consiliere si orientare scolara si profesionala

Familia si scoala, factori implicati in procesul de consiliere si orientare scolara si profesionala

Factorii consilierii si orientarii

Principalii facori implicati si cu responsabilitati in consiliere si orientare scolara si profesionala sunt: scoala, familia, unitatiile economice, mass media, alte institutii specializate.

SCOALA - joaca un rol esential, atat prin structurile sale, ciclurile si tipurile de programe, cat si prin diversitatea obiectelor de invatamant, a ariilor curiculare, a actiunilor de orientare scolara si profesionala (ore de dirigentie, activitatea consilierilor si psihopedagogie).

FAMILIA - exercita o influenta puternica asupra optiunilor scolare si profesionale atat in transferul unor modele ale parintilor catre urmasi cat si prin protectia unor ambitii neimplinite ale acestora.

Institutiile specializate cuprind:

cabinete si laboratoare de orientare scolara si profesionala,

institutii de stiinte a educatiei, organizatiile de tineret,

directii ale muncii si protectiei (solidaritatii) sociale,etc.

pe plan international - Asociatia internationala de orientare scolara si profesionala (OSP) cu sediul la Geneva.

Cei doi agenti implicati direct in procesul de consiliere sunt cei doi factori umani: consilierul ca specialist si respectiv clientul, adica elevul, parintii si profesorii (altii decat consilierul).

Printre preocupatiile specifice ale consilierii scolare mentionam:

a) in consiliere scolara, accentul este pus pe preventie

b) identificarea timpurie a problemei

c) constientizarea problemei scolare

d) criza de timp care determina stresul

e) calitatea vietii elevului

Interventia familiala si consilierea scolara

Consilierea de familie este o incercare de a modifica trasaturile de mediu, contractele interpersonale si credintele despre aceste contracte.

Consilierea de familie incearca sa modifice modelele de interactiune ceea ce va conduce la ideea ca prezenta (aparitia) problemei nu va mai fi necesara

Consilierul poate sa intervina la doua nivele:

Nivelul structurii familiale, modificand problema, nu mai este necesara, ceea ce va duce la modificarea modelelor de interactiune a relatiilor de familie.

La nivelul credintelor privitoare la relatiile de familie ceea ce modifica simultam patternurile familial.

Consilierul intra in familie la nivelul relatiei si nu la nivelul unui individ particular, modificand modul cum relatiile sunt realizate. Interventiile in familie au scopul de a:

a)       Rupe modelele de interactiune disfunctionale

b)       Clarifica secventele problematice ale comportamentului (in familie, a membrilor familiei)

c)       Sparge blocajele afective

d)       Initia restructurarea cognitive

e)       Implementa noi modele tranzactionale (modele de schimburi de idei afective)

f)        Schimba prezenta problema, schimband modelul care produce un comportament indezirabil

Consilierea familiala are ca obiectiv inlaturarea problemei prezente actuale.

Intrebari pe care trebuie sa si le puna un consilier sunt:

Ce schimbari structural trebuie facute?

Care modele trebuie modificate?

Sarcinile in sesiunea de consiliere

constau in redirectionarea interactiunilor dintre subsistemele familiale si familia in ansamblu

au trei functii: permite consilierului sa vada (1) si sa modifice (2) interactiunile relevante si permite familiei (3)    sa experimenteze noi patternuri de interactiune.

Observarea interactiunilor dintre sesiuni este extrem de benefica bazandu-se    pe asumptia urmatoare: ,,Comportamentul in sesiunea de tratament este izomorf cu ceea ce se intampla acasa"

Sarcinile esuate au si ele cateva roluri:

Furnizeaza informatii despre structura modelului,

Furnizeaza o oportunitate imediata pentru consilieri de a comenta asupra procesului,

Furnizeaza o oportunitate pentru a modifica sistemul credintelor

Sarcinile din sesiune sunt folosite in special ce familii caracterizate ca haotice si cu familiile care nu reusesc sa completeze sarcini exterioare sesiunii.

Sarcinile exterioare sesiunii

Necesita interactiuni care au nevoie de timp, oportunitati sau situatii potrivite pentru a fi realizate (acestea pot include sarcini realizate cu dificultate sau interactiuni pozitive cum sunt de exemplu vizionarea unor filme).

Sarcinile exteriaore sesiunii pot fi scrise si acestea sunt mai specifice, sau orale, care sunt mai generale. Consilierul trebuie sa ceara o sarcina care are o mare probbilitate de a reusi.

Strategia de dezvoltare a unui comportament

Regula dupa care se conduce terapeutul este: ''Pentru orice comportament sau credinta pe care o modific trebuie sa dau individului o credinta noua sau mai putin disfunctionala". Terapeutul pune intrebari cunoscand dinainte raspunsul, ceea ce ,,misca'' familia intr-o directive specifica de schimbare.

Aceasta tehnica are doua forme:

Versiunea    "DA"

Versiuna ,,CHESS'' -sah

Versiunea "DA" - presupune formularea a doaua sau trei intrebari care au raspunsul ,,da'' , fiecare intrebare fiind conectata logic cu intrebarea anterioara.

In final consilierul formuleaza o intrebare care forteaza la o mica schimbare (Tehnica "piciorului in usa" de manipulare).

Exemplu: Un copil este crescut de mama sa in urma unui divort. Comportamentul copilului este mult mai rau la scoala si acasa in primele zile urmatoare weekendului petrecut cu tatal sau. Mama si tatal se cearta in continuare cand sunt impreuna (desi nu mai sunt impreuna ca sot si sotie).

Setul ,,DA" muta problema de la Alin (copilul in discutie) si o indreapta spre interactiunile care provoaca acest comportament al sau.

Exemplu: consilierul catre tata: - Este comportamentul lui Alin intolerabil?

Tata raspunde: ,,da''

Consilierul: - Va continua tratatia proasta daca nu se schimba repede ceva?

Tata: -DA

Consilierul: - Doriti sa se opreasca?

Tata: -DA

Consilierul: - Dumneavoastra (va) doriti suficient de mult ca sa se opreasca raul (situatia comportamentul lui Alin), pentru a va schimba modul cum vorbiti (de relationare) cu fosta dvs sotie care este si mama lui?. (Aceste intrebari leaga comportamentul lui Alin de conflictul parental si sugereaza tatalui cum sa schimbe situatia. Observatie: tatal vorbea in mod depreciativ    la adresa mamei).

Versiuna    ,,CHESS'' - reprezinta folosirea unor intrebari predeterminate, separate de raspunsuri recente functional din partea clientului.

Folosind scenariul de mai inainte terapeutul vrea ca tatal sa aprecieze contributiile lui la problemele comportamentale ale lui Alin.

Exemplu: consilierul: - Eu stiu ca ati vorbit despre asta dart e rog spune-mi ce a facut Alin luni si marti, ce l-a facut sa fie atat de necajit?

Tatal descrie ce a facut Alin. Consilierul ignora ce se spune, asculta doar cuvintele si frazele care ii permit sa introduca o noua intrebare.

Consilierul: - Deci Alin nu a aratat mamei lui respect. (terapeutul a adaugat ,,Tu ai fost.'' in timp ce asta s-a intamplat in casa mamei si terapeutul ignora comentariile specific ale tatalui si substituie cuvantul respect.

Tatal comenteaza. Consilierul asteapta sa incheie.

Consilierul catre mama: - Cum v-a aratat Alin lipsa de respect?

Mama raspunde si consilierul asculta comentariile.

Consilierul catre tata: - A exprimat Alin o lipsa de respect mai mare sau mai mica decat i-ati aratat dumneavoastra lipsa de respect fata de fosta sotie? (Observatie : copiii invata prin imitatie)

Raspunsurile sunt cele care formeaza baza unei noi intrebari. Consilierul poate sa ignore raspunsurile si sa continue asa cum si-a planificat, adaugand informatii la noua intrebare in asa fel incat a doua intrebare sa urmeze in mod natural raspunsului.

Folosirea metaforelor ajuta la schimbarea comportamentului.

Faza de terminare a consilierii

Lungimea relatiei este in mod obisnuit invers asociata nivelului de cooperare a membrilor familiei si vechimea existentei problemei si direct proportional cu vechimea existentei problemei.

O consiliere familial dureaza de la 2-3 pana la 15-20 de sesiuni.

Cea mai importanta cale de a te asigura ca familia obtine un sens a competentei de a face fata unor noi situatii sau probleme este de a reusi schimbarea perspectivei problemei prezente.

Aceasta schimbare in realitate permite indivizilor sa perceapa problemele ca deschise si guvernabile mai curand decat inchise si in afara controlului.

Exista o solutie pentru fiecare problema.