	Biologie	Chimie	Didactica	Fizica	Geografie	Informatica
	Istorie	Literatura	Matematica	Psihologie

Psihologie

Index » educatie » Psihologie
» O abordare cognitiva a mecanismelor de aparare

O abordare cognitiva a mecanismelor de aparare

O ABORDARE COGNITIVA A MECANISMELOR DE APARARE

Facand analiza critica a abordarii psihanalitice, Miclea M (1997) arata ca aceasta:

(1) plaseaza mecanismele de aparare la interfata dintre Id si Ego;

(2) le organizeaza ierarhic in functie de "maturitatea' lor, adica de eficienta cu care reusesc sa blocheze descarcarea pulsiunilor instinctuale ale Idului;

(3) considera ca sunt declansate de anxietatea de semnal, deci sunt
postemotionale;

(4) nu limiteaza teoretic numarul acestor mecanisme, lasand la libera
decizie a psihanalistilor postularea unui nou mecanism;

(5) nu ofera o metodologie precisa pentru stabilirea referentilor com
portamentali ai mecanismelor defensive .

in acelasi timp, autorul subliniaza ca din comparatia cu mecanismele de adaptare (coping) se desprind o serie de precizari, nuante si delimitari:

(1) necesitatea considerarii functiei defensive a mecanismelor psihice atat vis-a-vis de informatia negativa interna cat si de cea externa;

(2) renuntarea la organizarea ierarhica a mecanismelor defensive in functie de succesul lor in exprimarea Idului;

(3) considerarea actiunii lor atat inainte de declansarea reactiei emotionale cat si postafectiv;

(4) tratarea diferentiata a comportamentelor defensive si a mecanismelor defensive.

Coping-ul este definit in aceasta perspectiva ca un proces activ prin care individul, prin autoaprecierea propriilor activitati si a motivatiilor sale, face fata unor situatii stresante si reuseste sa le controleze (Bloch si colab. 1991).

O trecere in revista recenta, facuta de Burgeois si Paulhan (1995) asupra diferitelor tipuri de coping descrie:

■ coping-ul centrat pe emotie, care vizeaza reglarea suferintei emotionale;

■ coping-ul centrat pe problema, care vizeaza gestiunea problemei care se gaseste la originea suferintei subiectului;

■ coping-ul "vigilent', care permite strategii active (de cautare a informatiei, de sustinere sociala, de mijloace de infruntare a situatiei pentru a o rezolva).

Holahan si colab. (1996) arata ca mecanismul de coping conceput ca o trasatura stabila de personalitate sau ca un raspuns la situatii stresante specifice este din ce in ce mai mult studiat intr-o perspectiva integrativa, tinand cont totodata de abordarea dispozitiei si contextului.

Mecanismele de aparare care pot fi abordate cognitiv sunt, dupa Miclea M: negarea defensiva (refuzul), represia, proiectia, rationalizarea, intelectualizarea si izolarea, cu sublinierea ca este vorba de o similitudine terminologica si nu de construct. Denumirea mecanismelor este aceeasi ca in psihanaliza, dar ele sunt redefinite prin notiunile psihologiei procesarii informatiei. Ele sunt proceduri cognitive, nu formatiuni psihodinamice si reprezinta diverse modalitati de prelucrare a informatiei cu valenta negativa, vizand diminuarea reactiei de distres. Tabelul 8.

Locul mecanismelor cognitive de aparare in tipologia

MECANISMELOR DE COPING (ADAPTARE) Miclea M, 1997

Din perspectiva cognitivista, mecanismele de aparare sunt considerate ca fiind strategii sau proceduri de prelucrare a informatiei negative cu functia de reducere a distresului.

Tabelul 9.

MECANISMUL

DEFINITIE FUNCTIONALA

MOD DE OPERARE

ADAPTAREA LA BOALA

Negarea defensiva (refuzul)

Toate procedurile cognitive de contracarare a formarii unei reprezentari interne a traumei care se activeaza imediat dupa evaluarea primara a stimulului si vizeaza eludarea reprezentarii lui mintale ca stimul traumatic.

Negarea defensiva opereaza multi-nivelar. La nivel perceptiv, negarea poate perturba receptia corecta a stimulului traumatic: ea poate produce scotomizari partiale a imaginii vizuale a scenei traumatice.

Nu dau atentie simptomelor ce pot semnala debutul unei boli. Caut sa ma gandesc la altceva care nu are legatura cu boala Aman cat mai mult posibil prezentarea la medic sau la o interventie medicala dureroasa.

Represia

Toate procedurile care concura Iα o reactualizare selectiva a informatiei din memorie, in sensul ca reactualizarea informatiei neplacute, traumatice este partial sau integral blocata. Formarea unei reprezentari interne a traumei, se presupune ca a avut loc, dar accesul ei in constiinta este stopat.

Se cauta eludarea din memorie, nu numai a traumei propriu-zise ci si a evenimentelor care, asociindu-se intr-un fel sau altul cu trauma ar putea s-o evoce. Esecul reactualizarii informatiei traumatice se poate datora si unui mecanism inconstient, asa cum se intampla cand o emotie negativa foarte puternica poate provoca o amnezie totala sau partiala a evenimentului cu care s-a asociat, cunoscuta sub numele de amnezie posttraumatica.

Evit sa-mi amintesc momente neplacute din viata mea. Nu-mi amintesc prea bine cum a debutat si a evoluat boala. Boala de care sufar imi vine mereu in minte.

Tabelul 9 (continuare).

MECANISMUL	DEFINITIE FUNCTIONALA	MOD DE OPERARE	ADAPTAREA LA BOALA
Proiectia	Procesul cognitiv de atribuire externa a unei caracteristici neplacute, negative propri sau a cauzei/ responsabilitatii traumei. Trauma sau caracteristica negativa este asumata constient, a patruns in constiinta dar este pusa pe seama unui factor extern care poate fi o persoana sau o situatie vag definita.	De regula, subiectul tinde sa atribuie defectele propri unor persoane care se bucura de prestigiu sau grupului sau de referinta. In acest fel, el reevalueaza caracteristica respectiva care poate conduce apoi la o eventuala diminuare a distresului pricinuit de constientizarea acesteia.	Cred ca in cea mai mare masura altii sunt vinovati de situatia in care ma gasesc. Daca as fi avut parte de o viata mai buna, nu m-as fi imbolnavit.
Rationalizarea	Toate procedurile de justificare a comportamentului dezadaptativ pe care un individ 1-a avut si de reevaluare a situatiei traumatice, astfel incat impactul sau emotional sa fie redus.	"Justificarile' sunt insa contrafacute, constructii teoretice menite sa-1 scuze pe individ in ochii sai (si ai celorlalti). Subiectul cauta sa-si demonstreze ca situatia nu este chiar atat de dramatica, si incearca exagerarea beneficiilor si/ sau sa minimalizeze impactul negativ (costul) situatiei stre-sante. Lantului cauzal real sau semnificatiei reale li se substituie un sir de argumente doar aparent valide si	Cand sunt intr-o situatie neplacuta ma consolez gandin-du-ma ca ar fi putut fi si mai rau si ca altii sufera si mai mult decat mine M-am imbolnavit din vina mea asa ca n-am decat sa suport consecintele bolii Am fost mereu ocupat si de aceea nu m-am prezentat la medic.

Tabelul 9 (continuare).

MECANISMUL	DEFINITIE FUNCTIONALA	MOD DE OPERARE	ADAPTAREA LA BOALA
		Confruntarea directa cu realitatea este astfel evitata.
Intelectuali-zarea/ Izolarea	Un ansamblu de strategii cognitive care vizeaza analiza informatiei traumatice in conditiile disocierii ("izolarii acesteia de consecintele ei emotionale.	Subiectul se angajeaza intr-o gandire abstracta excesiva spre a evita experimentarea unor sentimente perturbatoare.	imi privesc simpto-mele cu detasare si curiozitate, ma intereseaza detaliile teoretice ale bolii Mi-ar placea sa citesc o lucrare de specialitate referitoare la boala mea. Suferinta m-a facut sa vad cu alti ochi viata.

Mecanismele de aparare cognitiva nu actioneaza separat ci in functie de gradul de eludare al situatiei stresante sunt plasate intr-un adevarat continuum cognitiv defensiv (Miclea M, 1997).