REPERE PSIHOLOGICE ALE ACTIVITATII EDUCATIONALE

REPERE PSIHOLOGICE ALE ACTIVITATII EDUCATIONALE

Centrele de studii implicate in analiza rezultatelor procesului educational si proiectarea de noi tehnologii mai performante in domeniu constata ca la nivelul intregii lumi civilizate scoala este in declin. Numarul copiilor care fac fata tot mai greu cerintelor scolare din ce in ce mai sofisticate dovedeste faptul ca nu resursele intelectuale ale copiilor provoaca acest esec scolar, ci interesul tot mai scazut pentru cunoasterea particularizata a elevilor si pentru adaptarea tuturor demersurilor educationale la principalul scop educational: educarea ca om si valorizarea fiecarui elev in parte corespunzator propriului potential.

Psihologul P. E. Vernon, considera "aptitudinea (inteligenta) scolara generala" ca fiind o combinatie intre:

• inteligenta generala (factorul "g")
• aptitudinea verbala - (factorul v; ed (verbal-educational)

ansamblul factorilor de personalitate (factorul "x")care determina atitudinea elevului fata de activitatea scolara.

Tiberiu Kulcsár remarca la randul sau faptul ca nu este de ajuns doar un inalt grad de manifestate a acestor factori pentru a asigura reusita scolara. El observa faptul ca prevenirea insucceselor scolare si chiar a dificultatilor de invatare necesita "atat cunoasterea proceselor si operatiilor mintale implicate in studiul diverselor obiecte scolare, a nivelului lor de dezvoltare, a ordinii in care intervin si a modului in care se desfasoara, cat si elaborarea profilului psihologic al elevilor si evaluarea sistematica a rezultatelor invatarii" (T. Kulcsár, Factorii psihologici ai reusitei scolare, pg 14).

Necesitatea adaptarii cerintelor scolare la particularitatilepsihologice individuale ale elevului presupune, deci, o buna cunoastere a acestuia. In acest scop este necesara utilizarea PSIHOGRAMEI SCOLARE.

Elaborarea psihogramei activitatii scolare

Psihograma activitatii scolare se realizeaza atat pentru fiecare elev in parte cat si pentru fiecare obiect de studiu.

Psihograma elevului reflecta "ansamblul de aptitudini si factori nonintelectuali de personalitate, care constituie conditii psihologice ale activitatii de tip scolar" (id.).

Psihograma obiectului de studiu: poate fi realizata pentru fiecare obiect de studiu in parte, cu scopul de a revela:

capacitatile psiho-fizice solicitate de studiul respectivului obiect,

natura si modul de desfasurarea proceselor psihice implicate in studierea acestuia, ceea ce permite evidentierea gradului de compatibilitate dintre psihograma fiecarui elev si psihograma obiectului de studiu.

modalitatile de formare/mobilizare/dezvoltare a operatiilor si functiilor psihice implicate in succesul elevului la obiectul respectiv.

O scoala eficienta este aceea care exceleaza in:

aplicarea unor modalitati diferentiate de lucru cu copilul in functie de rezonanta cognitiva si afectiva a elevului fata de obiectul si sarcina scolara;

maiestria de a diversifica metodele de invasare si educare a elevilor si de a alterna metodele de lucru frontale cu cele diferentiate.

Elaborarea psihogramei activitatii scolare este un demers important menit sa sprijine profesorul in efortul sau educational orientat spre particularizarea interventiei sale educationale. Tiberiu Kulcsár remarca, insa, faptul ca intocmirea unei psihograme nu presupune doar simpla enumerare a catorva "operatii, particularitati sau procese psihice izolate ci prezentarea ansamblului proceselor psihice implicate in performanta scolara".

Aceasta cu atat mai mult cu cat "esecul psihologiei facultatilor demonstreaza ca nu exista functii psihice/mintale autonome/izolate ci ansambluri, structuri functionale definibile tocmai prin functia realizata. Insa, la randul lor, functiile mintale nu pot fi studiate independent de structura lor cognitiva subiacenta, de motivatie, de afectivitate etc." (id., pg. 17). In aceste conditii, realizarea psihogramei necesita o buna cunoastere a tuturor factorilor care pot interveni in educatia elevului:

de personalitate

-biologici

-intelectuali,

-emotionali

-de caracter

-motivationali etc.

de mediu

-familiali

-de grup

-mass-media

-culturali

-politico-economici etc.

scolar-educationali (pedagogici)

Realizarea psihogramei elevului presupune o munca de ECHIPA, la care trebuie sa participe:

cadrul didactic

psihologul

parinti

medici

alti specialisti ce pot contribui la cunoasterea cat mai buna a copilului si cerintelor sale particulare, inclusiv cele speciale.

Construirea psihogramei trebuie axata deopotriva pe

cunoasterea personalitatii elevilor;

cunoasterea particularitatilor mediului in care traiesc;

analiza rezultatelor activitatii scolare a elevilor.

Studiile experimentale in domeniul metodologiei de lucru diferentiat cu elevii pot fi de un real folos in intocmirea psihogramei pentru fiecare disciplina scolara.

Intrucat valabilitatea psihogramei este limitata in timp, este necesara reactualizarea sa periodica.

2. Alte aspecte privind psihograma activitatii scolare a elevului si psihograma obiectului de studiu

a) Psihograma difera si in functie de cultura: intr-un areal cultural poate predomina interesul pentru dexteritatea manuala, intr-altul interesul pentru "capacitatea de a opera cu simboluri verbale si numerice" etc.. In functie de aceste cerinte socio-culturale, formarea uneia sau alteia dintre capacitati poate deveni obiectivul scolar fundamental.

b) interactiunile sociale (familiale, scolare, extrafamiliale, extrascolare) sunt factori importanti in determinarea succesului/insuccesului scolar.

c) psihograma ipotetica: elaborarea psihogramei unui obiect de invatamant este un "proces de cunoastere treptata" care presupune mai intai realizarea unei psihograme ipotetice, pe baza datelor obtinute prin analiza programei si manualului scolar raportate la datele psihologiei copilului;

De asemenea, elaborarea ei se sprijina pe:

observarea indelungata a comportamentului copiilor in procesul de invatamant;

- raportarea insucceselor la sarcinile specifice;

- decelarea prin interpretare a variabilelor psihice care determina reusite scolare.

Testarea psihogramei ipotetice se realizeaza apoi practic, de pilda, prin metoda grupurilor contrastante (ex. grup reprezentativ de elevi buni comparativ cu un grup reprezentativ de elevi slabi).Pentru verificarea psihogramei obiectului de studiu se pot utiliza:

- metodele experimentale,

- analiza produselor activitatii,

- metoda psihometrica,

- studiul de caz,

- metodele convorbirii,

- analiza factoriala s.a.

Pe baza rezultatelor obtinute psihograma obiectului de studiu este corectata si adaptata cerintelor de varsta si nivelului cultural al elevilor.

3. Adaptabilitatea scolara

Adaptarea copilului la cerintele scolare este puternic conditionata de maturitatea sa relational-afetiva si de starea de pregatire pentru scoala. Adesea, chiar daca sunt supusi unor teste de intelect sau de personalitate, copiii nu se dovedesc pregatiti sa inceapa scoala. Explicatia se afla inclusiv in faptul ca testele de inteligenta, de personalitate, etc. - nu dau intotdeauna "variabile exacte, ele sunt imprumutate frecvent din diverse teorii psihologice, elaborate in contexte diferite de cele scolare si in consecinta variabilele psihologice postulate nu rezulta din analiza activitatii scolare". (T. Kulcsár). Acest fapt este destul de grav pentru ca multe din cerintele educationale care pun in impas, cum vom vedea, mai mult de jumatate din elevi sunt stabilite pe baza rezultatelor la asemenea teste.

Necesitatea ca elevul sa prezinte un grad de maturitate intelectuala si relational- afectiva adecvat activitatii scolare impune obligativitatea examinarii psihologice si medicale a copiilor care trebuie sa inceapa scoala, mai ales daca incep scoala la 6 ani.

Exista numeroase situatii care pot duce la o intarziere temporara a ritmului dezvoltarii fizice, mintale sau de limbaj:

• lipsa de stimulare lingvistica si intelectuala in familie;
• carente afective;
• traume emotionale etc

Pentru a asigura conditiile minime ale reusitei scolare este necesar un anumit nivel de dezvoltare fizica intelectuala si afectiva la intrarea in scoala: " . in matricea complexa a reusitei scolare ponderea factorilor intelectuali este destul de insemnata ( cca. 50% din rezultatele scolare - puse pe seama inteligentei). Ramane, insa, un loc nu mai putin insemnat factorilor nonintelectuali de personalitate (interese, trasaturi afective si caracteriale), precum si conditiilor de organizare a activitatii scolare, metodelor de predare, etc." (id., pg. 20)

Capacitatea de autocontrol, puterea de concentrare a atentiei, gradul de mobilizare a proceselor nervoase sunt conditionate de dezvoltarea laturei energetic - motivationale si celei volitive care trebuie sa asigure un minim de autoreglare si autocontrol. Aceasta capacitate este conditionata de

dezvoltarea inhibitiei interne;

interiorizarea comenzii verbale;

formarea constiintei de sine;

Deficientele senzoriale, instrumentale, motorii, de orientare si structurare spatio - temporala, probleme ale functiei simbolice (ca in cazul acalculiei) fac parte adesea din tabloul unei "pregatiri incomplete" pentru scoala.

Imaturitatea relational-afectiva devine si ea, mai ales la copilul de sase ani, o cauza greu surmontabila a inadaptabilitatii scolare.

Iata de ce, se impune un sustinut efort de cunoastere particularizata a elevilor atat la inceputul scolaritatii cat si ulterior. De seriozitatea si profesionalismul demersului de intocmire a psihogramei scolare si fisei psihopedagogice care trebuie sa inregistreze toate particularitatile de personalitate si dezvoltare a elevului necesare pentru diferentierea interventiei instructiv educative depinde intregul succes educational al dascalului si implicit al scolii.

Bibliografie obligatorie:

• Kulcsár, Tiberiu -Factorii psihologici ai reusitei scolare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
• Dorina Salavastru - Psihologia educatiei, ed. Polirom, 2004.