Repere teoretice si conceptuale problematica victimologiei - Victimologie si Asistenta Victimala

Universitatea "Spiru Haret " Bucuresti

FACULTATEA DE sociologie-psihologie

master Psihologie Judiciara si Victimologie

Victimologie si Asistenta Victimala

Repere teoretice si conceptuale

problematica victimologiei

Motto : Prima floare care i se ofera

acestuia este Ahimsa, in sens propriu ea inseamna non-violenta"

Introducere in tantrismul secret de Mircea Eliade"

Criminologia s-a dezvoltat prin elaborarea unor teorii de specialitate de catre marii cercetatori italieni; Cesare Bonasana Beccaria, Cesare Lombroso si Enrico Ferri, care au dus la aflarea unor elemente comune stiintei dreptului penal si criminologiei.

Le-a urmat cel care a dat numele stiintei Criminologice Raffaele Garofalo . El a   fost primul care a adoptat aceasta denumire, metodele si principiile ce aveau sa sugereze identificarea stiintei criminologice.

,, In 1880, magistratul Garofalo publica monografia intitulata ,,Criminologie" [1], el propune ca in studiul crimei si criminalului trebuie infiintat un tip special de structura si ordine criminologica "sui generis", care impune o alta interpretare, decat cea existenta in dreptul penal si procedura penala . A inteles ca nu ne putem baza pe etica morala , pe religie si pe sanctiuni asupra comportamenutului individual ci trebuie stabilite niste procedee si reguli atat pentru indentificarea cauzelor criminalitatii cat si pentru sanctiuni categorice si generale.

El a explicat atractia pe care o exercita psihologia si aspectul mediului inconjurator (habitatul degradat , promiscuitatea, migratiile alternative) asupra individului predispus sa comita delicte.

In anii 1940-1950 s-a constatat ca este esential pentru depistarea si pedepsirea infractorului sa fie analizata si victima !

Constatandu-se ca studiul fenomenului infractional nu poate fi complet daca nu luam in considerare ca orice act infractional aduce dupa sine si aparitia de victime.Astfel a aparut o disciplina noua si utila , un domeniu stiintific care studiaza victima si se va numi victimologie .

Conceptul de "victimologie" deriva din latinescul victima (victima) si logos (stiinta), adica stiinta care studiaza victima .Din punct de vedere lingvistic cuvantul "victima" are mai multe semnificatii: persoana care sufera chinuri fizice sau morale din partea unei persoane, a societatii etc.; persoana care sufera urmarile intamplari nenorocite, cum ar fi boala , accident, catastrofa etc.; in antichitate victima era un animal sau un om care urma sa fie sacrificat unui zeu arhaic vedic , vikrita _" divinitate fenomenologica a bolilor si schilodirilor monstruase , in sanscrita viktra inseamna bolnav , schilod .

Aparitia acestui nou domeniu a dus la necesitatea aflarii unor raspunsuri la unele intrebari esentiale cum ar fi : " ce intelegem prin victima? " si "cine este victima ? "

De-a lungul timpului specialisti din diferite domenii , criminologie , drept , psihologie , sociologie , au incercat sa gaseasca rezolvari acestor dileme .

Victimologia studiaza comportamentul si personalitatea, inainte si dupa agresiune . Ea reprezinta stiinta comportamentului si personalitatii victimei raportata la conceperea, realizarea si consecintele directe ale actului agresional asupra victimei .

Analiza victimologica se refera la situatiile cand agresorul are capacitatea de comportare neafectata de boli (fizice sau psihice) in sensul ca este constient si responsabil de actul agresiv produs, dovedeste o corecta auto-perceptie , o capacitate buna de relationare sociala, de rezolvare a conflictelor , de a trai vinovatia. Dincolo de aceasta situatie intereseaza psihopatologia sau psihiatria . Nu pot fi considerate victime persoane care si-au asumat contient riscul precum : politisti , luptatori in confruntarile militare etc. Se apreciaza ca sunt si profesii cu o vulnerabilitate victimala ridicata, iar altele cu una mai scazuta. Printre profesiile din randul carora se recruteaza mai multe victime se afla cele de factor postal, vanzator, casier, taximetrist, reporter, personalitate politica etc. Explicatia consta in faptul ca astfel de profesii implica prezenta persoanelor respective in locuri izolate unde pot fi atacate cu usurinta.

Victima reprezinta o importanta sursa de identificare a agresorului . In activitateade identificare a infractorilor o importanta deosebita o are prima declaratie data de victima in fata organelor de urmarire penala. Victima are rolul de "martor principal" pentru ca a asistat la intregul eveniment criminogen si l-a cunoscut personal pe infractor. Victima va pastra in memorie imaginea sau elementele de identificare speciala a unei persoane, atitudini si expresii tipice ale infractorului sau ale unei anumite categorii de comportament, modul specific de operare al autorului , toate acestea fiind indicii care vor stabili cu rapiditate trasaturile caracteristice ale infractorului si, in final, identificarea lui. Modul in care victima percepe, intelege, accepta sau respinge violenta actului agresiv are valoare pentru stabilirea lantului cauzelor si efectelor fenomenului victimal .

Asa cum arata studiul actelor infractionale , intre infractor si victima este o relatie deordin social , o interactiune care formeaza nucleul actiunii delictuale. Exista infractiuni ale caror final este conditionat de atitudinea si reactia victimei. Uneori, victima poate impiedica savarsirea infractiunii, poate schimba finalul in favoarea sa sau dimpotriva ,o poate agrava uneori poate chiar intrerupe desfasurarea lui . Calitatile, atitudinea, comportamentul si reactia victimei actioneaza de multe ori asupra fortelor inhibitorii ale infractorului .

Din punct de vedere psihologic victima poate oferi putine garantii de veridicitate in relatarile ei , din mai multe motive, astfel:

- perceperea evenimentelor este determinata de inzestrarea psiho-intelectiva a victimei, de afectivitatea, sugestibilitatea, imaginatia si personalitatea victimei;

- victima este supusa unor trairi emotive deosebit de puternice in timpul savarsirii infractiunii ,   fapt care face ca perceperea actului si memorarea lui sa se faca in conditiile unei activitati corticale constiente reduse, generand lacune de perceptie si memorie

- trecerea timpului afecteaza si ea memoria si, deci, redarea cu fidelitate a evenimentelor

- din dorinta de razbunare victima poate arata un alt faptuitor decat cel real;

- din dorinta de a-si imbunatati situatia procesuala, unde adesea este si parte civila, victima

poate agrava situatia infractorului, ajustand realitatea sau punand pe umerii lui fapte pe care nu le-a comis;

- daca victima are o participare concreta, activa, contradictorie sau chiar initiatoare a actului agresional va incerca sa ascunda acest aspect, omitand precizarea rolului sau si denaturand realitatea ;

-  insa cel mai important factor de denaturare sau ascundere a realitatii il constituie teama de infractor si razbunarea acestuia

Cu toate viciile pe care le prezinta marturia victimei, ea poate furniza informatii importante

- date privind determinarea naturii juridice a actului agresional;

- date pentru stabilirea celui mai plauzibil mobil;

- date relative la circumstantele esentiale ale evenimantului (de loc, timp, de comitere etc.);

date care definesc personalitatea victimei: conceptia si modul de viata, calitati, defecte, obiceiuri, starea de echilibru psihic sau tendinte spre agresivitate, izolare, depresie, alte vicii ascunse etc.;

- cercul de relatii al victimei, mediile si locurile frecventate. De o importanta deosebita este natura relatiilor victimei cu mediul si infractorul (de prietenie, sociabilitate, agresiune, tensiune, ura etc.) si legaturile ei cu grupuri sociale ilicite sau indoielnice;

- date privind miscarea in timp si spatiu a victimei in perioada imediat dupa comiterea agresiunii;

 - date privind bunurile detinute de victima si eventuala disparitie a unora dintre ele;

-date privind antecedentele morale, medicale, penale si contraventionale ale victimei.

Victima poate oferi informatii privind infractorul si in cazul in care a decedat, cel mai adesea atunci cand intre ea si agresor au existat legaturi anterioare comiterii delictului . Pornind de la cunoasterea victimei, modul sau de viata, obiceiuri, trasaturi morale si comportamentale, se poate ajunge la identificarea faptuitorului.Astfel ca se justifica indreptarea cercetarilor criminalistice si inspre victima nu doar catre infractor .

Comportamentul victimei, ca obiect al victimologiei, exista in 2 variante: 

-prima varianta- agresor-victima, urmarindu-se conduita individuala a acestor factori (actiunile-inactiunile exercitate) in urma procesului psihic individual privind agresivitatea cat si victimizarea;

-varianta secunda- victima-societate, nuantandu-se sincronizarea manifestarilor de aparare-recuperare sociala, dezdauneaza legala si adaptarea masurile de preventie generala si speciala a victimei.

-praxisul individual agresional se poate fundamenta pe acte antisociale (nedescoperite sau nepedepsite) pe intentionalitatea acestora, iar atitudinea semnificativa a victimei se prezinta dispersata intr-o multitudine indefinita de efecte victimale.

Conceptul de victima in conceptia lui Tiberiu Bogdan ar fi urmatorul : orice persoana care sufera direct sau indirect consecintele fizice, morale sau materiale ale unei actiuni sau inactiuni criminale .

Profesorul german de drept penal Hans von Hentig, e de parere ca unele categorii de indivizi cum ar fi cei foarte tineri, cei foarte batrani, imigrantii recenti , membrii unor grupuri minoritare, cei cu tulburari mentale sunt mai vulnerabili. El a stabilit prenotiuni si concepte utilizate in victimologie,scotand in evidenta posibilitatile de interactiune dintre infractor si victima, precum si rolul victimei in desfasurarea actiunii infractionale. Din aceste motive unii autori il considera pe H. von Hentig initiatorul victimologiei ca stiinta distincta.

In literatura de specialitate victimologia a primit mai multe definitii. Astfel , G. Gulotta considera ca victimologia reprezinta stiinta care studiaza comportamentul si personalitatea victimei, al caracteristicilor biologice, psihologice, morale si socio-culturale si se raporteaza la nasterea , realizarea si consecintele ale actului agresional asupra victimei.

E. A. Fattah considera ca victimologia are ca obiect elaborarea printr-un studiu aprofundat al victimei, al unui ansamblu de reguli generale, de principii comune si de un alt tip de cunostinte, putand contribui la dezvoltarea, evolutia si progresul fenomenului criminal, al procesului criminogen, a personalitatii si caracterului periculos al delincventului.

J.A.R Calderon defineste victimologia ca disciplina care, studiaza victima fara a planifica si realiza o politica a victimei . El considera ca obiectul victimologiei va trebui sa se refere la "relatii dintre victima -criminal , profilul victimei relatia victimei cu societatea , actiunea de a deveni victima si victimitatea , comportarea victimelor , prevenirea victimala , criminalul in calitate de victima , despagubirea victimei , victimele delictelor determinate (cu caracter sexual , impotriva persoanelor , impotriva bunurilor ).

Primul roman , care a propus studiul victimei este avocatul Beniamin Mendelshon in anul 1940 care, in lucrarea sa "Victimologia " dezvolta ideea ca si victimologia este o stiinta, ca si criminologia, avand ca sop studiul victimei.El incepe cercetarile studiind in primul rand victimele infractiunii de viol, adoptand conceptele si teoria psihanalizei freudiene. Mendelshon pleaca de la constatarea ca toate disciplinele care au legatura cu delincventa studiaza numai partial realitatea pentru ca au in vedere doar agresorul, nu si victima. Dar , victima exista, de multe ori independent de infractor.

Introduce notiunea de "complex criminogen" care se compune din studiul criminalului in corelatie cu studiul victimei, si cea de "cuplu penal", format din cuplul antagonist criminal-victima in permanent conflict si adversitate. Cea mai interesanta teorie sustinuta de Mendelshon este "receptivitatea victimala" a unor persoane, adica el considera ca unii oameni sunt innascuti in a deveni victime . In scoala romaneasca de victimologie apar si alte nume , in 1985 criminologul Vasile Stanciu considera ca exista victime prin definitie: saracii, bolnavii, imigrantii, persoanele cu un instinct slab de conservare ( scara lui de posibile victime semanand foarte mult cu cea a lui Hans von Hentig ) si se gandeste la o strategie de prevenire a crimei prin preceptul defensivei si al revendicarii drepturilor deoarece indivizii sunt victime ale mediului social.

In anul 1988, psihologul Tiberiu Bogdan analizeaza conceptele de victima, victimizare si riscuri victimale, si concepe o noua metoda structurala despre identificarea agresorilor el considera ca trebuie cunoscute structura psihica a infractorului a martorului dar si a victimei .

"Ion Gheorghiu-Bradet defineste victimologia ca parte a criminologiei generale si speciale care consta in totalitatea de idei, conceptii, explicatii criminologice teoretice si metodologice , despre realitatea social-umana a victimizarii societatii , populatiei si indivizilor , prin producerea faptelor fenomenului criminalitatii .

Ursula Schiopu considera victimologia o ramura a patologiei judiciare si a criminalitatii ,care se ocupa cu studiul victimelor inainte , in timpul si dupa actul criminal , daca supravietuiesc .

Cercetarile de specialitate sunt continuate de romani importanti care actioneaza in domeniu sau in alte ramuri implicate , criminologi, psihologi, medici legisti, profesori universitari in stiinte juridice, magistrati etc.: Aurel Dincu, Ion Gheorghiu-Bradet, Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Constantin Paunescu, Iancu Tanasescu, Rodica Mihaela Stanoiu, Gheorghe Nistorescu, Costica Paun si altii, dovedind ca victimologia este o stiinta aflata in permanenta evolutie.

In Dictionarul Enciclopedic de psihiatrie C-tin Gorgos considera ca victimologia este o disciplina ce poate fi vazuta ca "reversul criminologiei " in intelegerea raporturilor care se stabilesc intre victima si agresor in cadrul "complexului criminogen " . Termenul de victima a infractiunii este utilizat pentru a descrie o persoana sau un grup de persoane care au fost prejudiciate intr-un fel datorita unor activitati ilegale, prejudiciul poate fi psihic , fizic sau economic .

Clasificarea victimelor

Psihologii, profesorii de drept au incercat sa emita diferite clasificari dar au intampinat unele dificultati cum ar fi :

- marea diversitate a infractiunilor si, in consecinta, a victimelor;

- victimele apartin, chiar daca cu ponderi diferite, tuturor categoriilor de variabile : varsta, sex,pregatire socio-profesionala, pregatire culturala , rol-status social , rol-status economic

- diferente mari interindividuale in grupurile de victime in ceea ce priveste responsabilitatile si rolul jucat de acestea in comiterea infractiunii.

Gradul de vulnerabilitate victimala depinde de doua categorii de factori:

a).factori personali: varsta, sex, pregatire socio-culturala, inteligenta, aspect bio-constitutional, caracteristici psiho-comportamentale, calitati morale, atitudini (infatuarea, aroganta, neglijenta, indiferenta, naivitatea) s.a.

b).factori situationali: medii, locuri frecventate, izolarea sociala, consumul de bauturi alcoolice, jocurile de noroc, relatiile extraconjugale, perversiuni sau inversiuni sexuale etc.

Un prim criteriu il reprezinta categoria infractionala care genereaza victime. Din acest punct de vedere putem avea :

1.) victime ale infractiunii de omor, 2.) victime ale infractiunii de vatamare corporala, 3.) victime ale infractiunii de lovituri sau alte violente cauzatoare de moarte, 4.) victime ale infractiunii de viol,5.) victime ale infractiunii de furt

Folosind aceleasi criterii A. Karmen identifica urmatoarele categorii de victime

1.) copii disparuti;

2.) copii maltratati fizic si sexual;

3.) persoane in varsta - victime ale crimei;

4.) femei maltratate;

5.)victime ale actului sexual;

6.)victime ale soferilor aflati in stare de ebrietate

Cele mai multe clasificari au in vedere criteriul privind gradul de implicare si de responsabilitate al victimelor in comiterea infractiunii.

Hans von Hentig elaboreaza o noua clasificare a victimelor :

1)     Victime nevarstnice (posibilitatea victimizarii prin reducerea reactiilor si conduitelor de aparare , sub forma abuzului si hartuielii sexuale , a rapirii , a cersetoriei )

2)     Victime femei (se creaza o dependenta intre determinarea biologica a femeii lipsita de posibilitatea unei aparari dinamice si agresivitatea criminalilor motivata sexual sau material  

3)     Victime varstnice , dependentii de alcool si stupefiante (neadaptarea   comportamentului la solicitarile ce-i sunt adresate de realitatea ambientala )

4)     Imigrantii (rolul adaptiv al psihicului este redus prin lipsa unei adecvari reale de ordin comunicational care sa asigure obtinerea unui echilibru optim al personalitatii )

5)     Etnicii (dificultatea formarii unor componente care sa corespunda unui grad de solicitari sociale

6)     Indivizii normali dar cu o inteligenta redusa (sunt lipsiti de capacitatea de a anticipa rezultatele actiunilor desfasurate in raport cu influentele mediului )

7)     Indivizii " blocati si cei nesupusi " ( isi elaboreaza un anumit model comportamental individual si in momentul aparitiei unor contradictii accepta solutiile unor infractori sau datorita psihicului lor nu se vor lasa victimizati )

Criticand clasificarea lui Hans von Hentig, criminologul american Stephen Schafer (1977) arata ca aceasta nu se refera la caracteristicile victimelor, ci mai degraba la tipurile de situatii psihologice si sociale .

Tipologia victimala a lui Stephen Schafer cuprinde:

1).Victime care anterior faptului infractional nu au avut nici o legatura cu faptasul Victima nu are nici o parte de vina in actul infractional; incidental victima s-a aflat la locul infractiunii. Astfel, este cazul functionarului de la ghiseul unei banci care nu are nici o legatura cu infractorul,el devine victima numai pentru ca, intamplator, la ora respectiva se afla acolo.

In cazurile de acest tip, actiunea infractorului este rezultatul unei decizii unilaterale luate de el, victima sub nici un aspect nu are vreo parte de vina, caracteristicile sale fizice sau psihice nu sunt determinante.

2).Victime provocatoare sunt acelea care anterior victimizarii lor au comis ceva, constient sau inconstient, fata de infractor. Asemenea cazuri pot fi intalnite atunci cand cineva (victima ulterioara) se comporta arogant fata de viitorul infractor sau daca nu isi tine o promisiune data solemn ori daca intra in relatii "amoroase" cu iubita infractorului etc. Multe fapte de acest fel pot starni instinctele agresive ale raufacatorului, care apoi "trece usor la act", victimizandu-l pe cel care i-a provocat starea de frustrare.

3).Victime care precipita declansarea actiunii raufacatorului. Este cazul persoanelor care, prin conduita lor, influenteaza raufacatorii in a comite infractiuni, desi intre cei doi protagonisti nu a existat o legatura. Comportamentul neglijent al viitoarei victime il incita pe infractor (persoana care tranteste portierea autoturismului, dar uita sa o incuie; femeia care umbla seara prin locuri putin frecventate si are o costumatie provocatoare etc.).

. 4).Victime slabe sub aspect biologic, ale caror slabiciuni fizice si psihice trezesc ideea comiterii unor acte criminale impotriva lor (copiii, batranii, debilii fizic sau mintal). Desi constitutia biologica, lipsa posibilitatii de aparare adecvata sau chiar de raportare ulterioara faciliteaza sau chiar precipita comiterea infractiunii, totusi victima nu poate avea nici o parte din responsabilitate. O parte din responsabilitate le revine persoanelor care, prin gradul de rudenie sau profesiune, isi neglijeaza datoria expunand la victimizare pe cei fata de care au raspunderi moral-legale.

5).Victime slabe sub aspect social sunt considerate de autor acei indivizi care, prin statusul de etnici minoritari sau apartinand unor religii neagreate de catre comunitate, fara sa aiba nici un fel de vina reala personala, cad frecvent victime agresiunii manifestate de catre reprezentantii comunitatii. Populatia de culoare din anumite tari cu ideologie rasista, diversele secte ale unor religii neagreate de majoritatea populatiei, constituie victime fata de care linsajul se aplica unori cu destul zel.

6).Victime autovictimizante sunt acele persoane care orienteaza agresiunea catre propria persoana, ele insele ajung sa devina proprii lor criminali. Toxicomaniile, suicidul, cartoforia etc. sunt acte deviante sau chiar criminale in care cel lezat joaca rolul dublu de criminal si de victima, responsabilitatea nicidecum nu poate fi impartita in aceste cazuri intre infractor si victima.

7).Victime politice sunt persoanele care au de suferit din cauza convingerilor lor, convingeri care nu trebuie sa se materializeze neaparat in actiuni.

Astfel, Mendelshon diferentiaza urmatoarele categorii:

1)     victima total nevinovata (pruncuciderea);

2)     victima mai putin vinovata decat infractorul (ignoranta, imprudenta);

3)     victima tot atat de vinovata ca si infractorul (provocatoare);

4)     victima mai vinovata decat infractorul;

5)     victima care poarta responsabilitatea totala (agresoare);

6)     victima innascuta, simulatoare, imaginara.

E.A.Fatah arata modul in care actul agresional exercita o presiune constanta si puternica asu pra victimei obligand-o sa participe in orice mod la derularea actului agresional devenind :

1)     victima participanta ,

2)     victima latenta ,

3) victima predispusa

3)     victima neparticipanta ,

4)     victima provocatoare .

Thorsten Sellin si Marvia Wolfang considera ca se clasifica astfel :

1.) victimizare primara (reprezentarea oricarei agresiuni indreptate importiva unei victime )

2.) victimizare secundara(are in vedere situatiile de pagubire a unor societati comerciale

3.) victimizare tertiara ( priveste delictele care au ca obiect convietuirea sociala sauadministratia publica ) ,

4 .) participare mutuala (vizeaza adoptarea de catre victima fie a unei maniere relativ pasive , fie a unei atitudini de pastrare "a secretului victimizarii ")

5.) victimizarea juvenila ( este conditionata de caracteristicile reflectarii factorilor perturbatori din mediul inconjurator , relatia dintre victima si mediu fiind instabila si situationala

Wolf Moddendorf prezinta gradul de implicare a victimei in activitatea economica si afectiva . Aceasta tipologie cuprinde patru categorii de victime escrocate:

1).Victima "generoasa", care este deseori pagubita nu prin faptul ca ar dori vreun avantaj material din relatia cu infractorul, ci din cauza disponibilitatii sale de a sari in ajutorul oricui ii cere concursul. Falsii cersetori, care afiseaza diverse infirmitati fizice sunt profitorii naivitatii victimelor. Tot aici se incadreaza "generosii" care gazduiesc diverse persoane, dupa care se trezesc jefuiti de o parte din bunuri.

2).Victimele "bunelor ocazii" sunt cele ce fac cumparaturi ocazionale de la indivizi necunoscuti care se pretind a fi in "jena financiara momentana" si ofera la preturi derizorii diverse obiecte de mare valoare.

3).Victimele devotiunii si ale afectivitatii. In aceasta categorie intra religiosii fanatici, care sunt dispusi sa doneze bani, bunuri, sa renunte la proprietati etc. pentru a putea fi pe placul unor puteri supranaturale. Tot din aceasta categorie de victime fac parte si acele femei mai varstnice care vor sa se casatoreasca cu orice pręt .

4).Victimele lacomiei si ale doritorilor de mari castiguri ilicite. In cazul acestora este greu de stabilit ce parte de vina are fiecare din protagonistii actiunii.

Cumparatorii de actiuni ale caror valoare va creste imediat, finantatorii unor sisteme sigure de castig la ruleta, sunt mostre din infinitele variante pe care escrocii mai rafinati le utilizeaza pentru atragerea si jefuirea victimelor.

In functie de natura agresiunii exercitate ( hetero- sau autoprovocata ) precum si de modul in care consecintele nefaste sunt dorite sau nedorite si acceptate sau neacceptate de persoana respectiva pot fi descrise trei categorii de victime :

1 .) victima reala ,

2. ) semivictima ,

3. ) pseudovictima

1. Victima reala fiind orice fiinta umana care suporta in mod autentic conecintele neplacute ale unor traume heteroprovocate pe care nu le poate accepta dar de care nu se poate apara , ori pe care este obligata sa le indure impotriva vointei sale liber exprimate .

Si aici avem :

a.) victima reala ca subiect pasiv imediat fiind fiinta umana in viata , care nu accepta , nu este de acord cu exercitarea traumei, fie pentru ca nu se poate apara , fie nu e de acord cu actiunea dar este obligata sa o suporte prin constrangere fizica sau psihica .

b .) victima reala ca subiect mediat deci care sufera in mod indirect urmarile nefericite , ex. familia , anturajul, societatea umana .

2. Semivictima , orice fiinta umana care avand capacitatea psihica de a intelege realitatea faptica suporta in mod real autentic , consecintele neplacute ale unor traume heteroprovocate , pe care le accepta in mod explicit sau implicit si fata de care nu se poate apara ori pe care este obligata sa le indure impotriva vointei sale liber exprimate .

3. Pseudovictima poate fi considerata orice fiinta umana care suporta in mod real consecintele neplacute ale unor traume pe care si le provoaca singura fara a fi obligata de o alta persoana .

O alta clasificare demna de a fi luata in seama este :1.) victima primara , adica persoana asupra careia se exercita in mod direct trauma2.) victima secundara , reperezentata de familia , anturajul , din care face parte victima , acestea suferind in mod indirect , prin intermediul suferintei victimei3.) victima tertiara sau generala , cea care este reprezentata de intreaga societate umana .

Cea mai simpla clasificare pare a fi cea realizata dupa criteriul agentului victimizator: victime ale omorului, ale loviturilor cauzatoare de moarte, ale talhariei , ale violului , ale inselaciunii , ale furtului , ale traficului de persoane.

Realitatea confirma ca un numar insemnat de victime provin din randul copiilor, varstnicilor si femeilor. Si in tara noastra o categorie de victime cu pondere mare sunt victimele violentei domestice . Conform statisticilor numarul femeilor ucise in bataie s-a dublat in ultimul an , in tara noastra .

In Anglia , de ex. , agentii pot intra cu forta in casa pentru a scoate agresorul si astfel sa salveze victima . In tara noastra legea este ambigua si neclara , politistii nu au dreptul sa intre

la domiciliu fara mandat iar femeile intimidate si speriate de amenintari nu au curajul , de cele mai multe ori , sa depuna plangere , astfel violenta asupra lor se repeta periodic . Nici cei cu antededente nu pot fi tinuti la distanta pentru ca legea nu le da ordin de restrictie . Se asteapta ca din luna iunie a anului 2011 ,sa apara o lege ferma si aspra in privinta sotilor agresori . Acestor agresiuni domestice le cad prada de multe ori copii si varstnici , dar totusi aproape ca se pune semnul egal intre violenta domestica si abuzul femeilor . Religia si traditia au sustinut barbatul ca stapanul casei cu drept de exercitare a puterii , inclusiv prin violenta .

.. pg 58 bm

Despre victime barbati discutam numai in mica masura si de cele mai multe ori raspunzand la o forma de agresiune masculina , fiind astfel o forma de autoaparare si rareori ca o forma de control asupra barbatului .

Des intalnite ca victime , copii se incadreaza in doua forme de agresiune : victime ale actiunii agresive si victime ale inactiunii agresive . Victime ale actiunii agresive , reprezentand rele tratamente aplicate minorului si victime ale inactiunii agresive fiind fie prin neglijarea lor , privarea de alimente si imbracaminte , izolarea de prieteni , colegi , rude , lipsa afectivitatii sau chiar neimplicarea in situatiile cand copilul este agresat .

Copiii prezinta o vulnerabilitate victimala crescuta datorita faptului ca sunt fragili sub raportul fortelor fizice si psihice, au o capacitate redusa de anticipare a actiunii agresorilor, imaturitate in aprecierea oamenilor si situatiilor, sunt creduli , uneori infractorii chiar utilizindu-i pe copii drept complici la diverse actiuni . Formele cele mai grave de victimizare a copiilor sunt: maltratarea fizica, incestul, violul, talharia etc .

De foarte multe ori ajung sa dezvolte ceea ce se numeste sindromul Silverman -Caffey , sindromul copilului batut , agresat ( echimoze si cicatrici pe corp , agresivitate fata de copii mai mici , teama fata de adulti , neincredere in sine )

O alta categorie cu un grad ridicat de vulnerabilitate victimala sunt persoanele in varsta , deoarece forta fizica si psihica este mult diminuata . Prezinta de asemenea, deficiente senzoriale si motorii, dificultati la nivelul activitatii intelectuale, amnezie etc. De obicei locuiesc singure si in locuri mai izolate.

Agresorii acestui gen de victime provin de cele mai multe ori din familie, din anturajul apropiat (prieteni, vecini, persoane care le ingrijesc etc.) sau din cei "specializati" in acest gen de infractiuni. Formele cele mai frecvente de actiune sunt: furtul, talharia, violul, omorul, infractorii cautand sa-si insuseasca valorile materiale pe care victimele le detin (bani, valuta, bijuterii, tablouri, obiecte de uz casnic, imbracaminte etc.).

Interesul nostru pentru studiul victimei este cu atat mai mare, cu cat orice persoana poate deveni victima unei infractiuni. Psihologia judiciara urmareste stabilirea naturii reale a relatiei dintre infractor si victima. Aceasta inseamna sa studiem victima si infractorul in acelasi grup social deci , trebuie sa cunoastem intreagul eveniment in contextual lui .

In tarile cu democratie avansata, conform atributiilor ce ii revin, politia acorda victimei ajutor de urgenta (prim ajutor medical, transportarea la cea mai apropiata unitate sanitara, la o resedinta sigura etc.), precum si sprijin in a contacta agentiile de asistenta sociala si juridica.

Pe tot parcursul procesului penal, politia realizeaza legatura intre procuratura, instanta de judecata si victima, furnizandu-i acesteia informatii in legatura cu variantele legale pe care le are la dispozitie, evolutia anchetei, statutul juridic si locul in care se afla agresorul etc.

Expertizele si procedeele speciale de interogare a victimelor (mai ales in cazul copiilor si a femeilor agresate) sunt concepute si realizate de specialisti in diferite domenii (psihologi, sociologi, medici etc.). Victima trebuie contactata cat mai rapid posibil dupa consumarea evenimentului, atat pentru a impiedica eventualele actiuni de intimidare din partea agresorului, cat si pentru a-i acorda sprijin moral .

Se impune ca legislatia romana sa se armonizeze cu prevederile documentelor internationale si in domeniul protectiei victimei .

Bibliografie

Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi: "Psihologie judiciara", Editura Sansa, Bucuresti, 2000

-Sistemul de protectie a  victimelor  violentei domestice . Teorie si  metoda. Studiu de caz- Manu Beatrice, Bucuresti- Ars Academica , 2009

- Violenta  familiala . Maltratarea femeii si a copilului - Manu  Beatrice ,Bucuresti,Ars Academica , 2009

-Psihologie judiciara - Tratat universitar - teorie si practica-Tudorel Butoi ,Bucuresti , Solaris Print , 2011

- http://www.scribd.com/doc/51791608/1/Cezare-Beccaria-1738-1794