SOMATIZAREA INTRE PSIHANALIZA SI NEUROBIOLOGIE

SOMATIZAREA INTRE PSIHANALIZA SI NEUROBIOLOGIE

Problema somatizarii i-a determinat cu mai bine de un secol in urma pe Freud S si Breuer sa dezvolte conceptele de inconstient, conflict, aparare si rezistenta.

in epoca victoriana, simptomele somatice neexplicabile erau consi­derate semne exterioare ale unor tulburari psihologice subiacente (bazale). Insistenta permanenta a pacientilor, care cereau recunoasterea naturii soma­tice a simptomelor lor, a fost considerata un mecanism de aparare impotriva cauzelor psihice care stau de fapt la originea lor. Psihanaliza, cat si restul psi­hiatriei, au mutat in cele din urma accentul pe tulburarile psihiatrice presu­puse a determina isteria si somatizarea. Desi in urmatoarea suta de ani au intervenit schimbari dramatice in intelegerea mecanismelor si a tratamentu­lui bolilor mintale, intelegerea procesului de somatizare a facut doar pasi mi­nori fata de nivelul atins in secolul trecut. Mai mult, pacientii cu tulburari de somatizare pastreaza aceeasi reticenta, scepticism si sentimente de frustrare fata de explicatiile psihologice care li se dau.