EVOLUTIA LIMBAJULUI ADOLESCENTILOR

EVOLUTIA LIMBAJULUI ADOLESCENTILOR

Vocabularul

Se produce o imbogatire a voc pasiv si activ. Cel pasiv poate ajunge pana la aprox 20,000 de cuvinte, iar cel activ la 4-5,000 de cuvinte. Mai importante sunt aspectele calitative ale voc: sensurile cuvintelor sunt mai precise, A au capacitatea de a desprinde din context sensuri secundare. Ei pot sesiza usor disponibilitatile poetice ale limbii materne si pot folosi usor figuri de stil, iar cei talentati pot fi creativi in maniera inedita de folosire a figurilor. Un nr mare de cuvinte au drept nucleu al semnificatiei lor notiuni stiintifice insusite de diverse discipline scolare. Un nr mare de cuvinte apartinand L stiintific patrund in voc A si in structurile lor de comunicare. A fol in continuare jargonul scolar, dar nu au acelasi entuziasm din preA. In voc lor pasiv intra cuvinte/expresii triviale.

-crestere remarcabila a vocabularului pana la 20000 de cuv la sf stadiului-asigura A o competenta lingvistica sporita, adica ii permite sa inteleaga cu usurinta ceea ce ii comunica sau citeste altul.Se insuseste mai intens lb stiintific la cei care isi continua studiile. A utilizeaza si tehnica moderna de comunicare si insusesc astfel lbjul calculatoarelor depunerile corespunzatoare de lucru.

Cresterea cognitiva remarcabila si volumul mare de cunostinte de care se dispune acum fac sa devina mai clare si precise    semnificatiile cuvintelor care au si mai mult in nucleul lor notiuni st. A manifesta exigenta fata de respecatrea sensurilor cuvintelor si expresiilor verbale. Dar adolescentii sunt capabili sa valorizeze si potentialul poetic al limbii mai ales in exprimarea in scris. In cazul unor relatii afective profunde cu alte persoane se manifesta o capacitate sporita de a decodifica si a intelege cele mai fine nuante ale structurilor verbale folosite in comunicare de catre celalalt.

Vorbirea/structurile de comunicare obisnuite

Se constata stabilitatea structurilor, usurinta dialogului si adaptarea la interlocutor si la situatia de comunicare. Se constata o folosire adecvata a mijloacelor nonvb de comunicare, mai ales cand e vorba de relatia cu egalii sau cu sexul opus. Capata semnificatii pozitive in fata cu interlocutorul, A citind in mimica celuilalt adevaratele pozitii ale sale. Privirea e extrem de expresiva. Tacerile sunt valorizate de A.

Se consolideaza f mult stereotipurile vb de receptare, de codificare, de pronuntie, care face ca debitul si viteza comunicarii sa fie ca ale adultului. Autoreglarea crescuta a vorbirii se manifesta si ca selectie a materialului verbal, ca adaptare rapida la situatia de comunicare, ca fluenta si expresivitate. Stilul exprimarii este ingrijit, controlat mereu de normele gramaticale in legatura cu care adolescentul manifesta exigente si autoexigente caracteristice. Pentru el stilul expunerii este masura nivelului de inteligenta si a gradului de cultura proprie unei persoane.

Discursul verbal

A care au aspiratii pt a deveni oameni culti, au grija si realizeaza special o faza de proiectare si anticipare a discursului. Ei aleg cu grija materialul verbal, folosesc un L literar, organizeaza unitar ideile, asigura coerenta expunerii, au o At speciala asupra controlului felului de a se exprima in acord cu normele gramaticale. In postA, caacteristicile se perfectioneaza, dar sunt si A ce neglijeaza mult acest aspect, exprimandu-se intr-o maniera elementara, fara dorinta de a atinge performate. Cei fara studii liceale raman la un nivel al discursului din preA.

Dialogul se manifesta nuantat in functie de situatie, de interlocutor, de relatiile cu acesta. Fata de profesori si in genere adulti, se constata exprimari elevate, expresii reverentioase. Intre ei isi permit adesea lejeritati verbale mai ales din spirit de gasca. Desi folosesc in continuare jargonul, acesta nu mai este chiar atat de pretuit. Cei care abandoneaza scoala, se integreaza in grupuri marginalizate cu un limbaj de nivel scazut, incarcat de trivialitati si cuvinte cu intelesuri suburbane, pe care il afiseaza adesea ca expresie a puterii lor, a duritatii, a masculinitatii.

Exprimarea in scris

Deprinderile de scriere sunt pe deplin formate, viteza scrisului creste in liceu si atinge varful in postA. Se stabilizeaza carateristicile scrisului. Exprimarea in scris tinde sa atinga aceleasi calitati ale discursului. Se organizeaza ideile, coerenta, corectitudine, unitate, se elimina ideile de prisos, se respecta cerintele fiecarui tip de exprimare in scris. Se asigura control gramatical si ortografic, dar exista mari diferente intre grupurile de A in legatura cu atingerea acestor parametrii calitativi.

Lb scris se accentueaza prin accentuarea particularitatilor personale ale grafemelor, prin exigenta privind normele gramaticale si ortografice prin cresterea importantei fazei de proiectare a ceea ce se va exprima in scris. Cunosc toate formele de adresare in scris si le utilizeaza frecvent.

L intern

Isi indeplineste pe deplin rolurile si trecerea de la L intern la cel extern se face fara dificultate. O mare parte a A tind sa-si insuseasca 1, 2 lb straine + tehnicile moderne de comunicare.

Comunicarea nonvb a A e mult mai nuantata si mai bogata. Creste considerabil expresivitatea privirii si asigura o comunicare discreta intre sexe. La fel lb gesturilor este mult mai bogat si nuantat fata de stadiile anterioare.

Citirea progreseaza in corectitudine, coerenta si expresivitate ca si in viteza. In postA se pot insusi tehnici de citire rapida.

A sunt deosebit de interesati si de perfectionarea vb intr-o alta limba. Postadolesc tind sa si largeasca ac posibilitati prin invatarea unei a doua limbi straine.

Dar toate aceste performante se ating numai dc A au aspiratii inalte si se manifesta constient si activ iccp sporirea generala a capac lor de comunicare vb.