Structuri diferentiale psihosociologice

Structuri diferentiale psihosociologice

1. In 1970, in lucrarea 'Personality and inter personal Behavior' psihosociologul. R.F.Bales elaboreaza o tipologie avand la baza structura dimensiunilor interpersonale ale individului.

R.F. Bales considera ca in procesul interpersonalizarii ei personalitatea umana tinde a se specializa prin interactiune psihologica in diferite tipuri de comportamente interpersonale, in functie de structura ei factoriala si conditiile psihosociale ale mediului in care evolueaza.

Autorul studiaza dimensiunile interpersonale ai personalitatii prin analiza modului de manifestare si a tendintelor de realizare si orientare a personalitatii in spatiul relatiilor de grup. Pe aceasta baza R.F.Bales elaboreaza un model spatial tridimensional cu functia de a explica structura unui grup, a personalitatii si pozitiilor membrilor grupului, relatiilor dintre ei si cu functia de a deduce tendintele evolutive ale grupului si membrilor sai.

Dimensiunile modelului spatial simt dominante factoriale -antagoniste ce actioneaza la nivelul interpersonal. Acestea sunt:

dimensiunea 'superioara-inferioara' (D) a modelului spatial este data de 'tendintele de dominare puse tendintelor de supunere si acceptarea dominarii;   

dimensiunea anterioara (F) - posterioara (B) data de 'tendintele spre conservatorism' opus tendintelor de 'radicalism';

dimensiunea pozitiv (P) - negativ (N) data de tendintele de sociabilitate opus tendintei de izolare'. Fiecare dimensiune are doua directii opuse, literele simbolizand codificarea acestor directii (literele provin din initialele denumirii directiei in limba engleza).

In tipologia lui R.F.Baies fiecare tip de personalitate apare ca o centrare a personalitatii individului pe una din directiile opuse ale dimensiunilor spatiului impersonal tridimensional, directie ce reprezinta, indicatorul directional, fie o rezultanta a unor directii diferite ce reprezinta indicatorul sintetic al unor intregi serii convergente si divergente de factori personali si interpersonali. (Muresan, P., invatare sociala. Bucuresti, Editura 'Albatros', 1980, p.100)

Fiecare din cele 27 de tipuri stabilite poseda un nume sugerand directia valorica a realizam comportamentului in grup. Ele sunt urmatoarele:

I.    Tipul AVE - oscilant, mediu pluridimensional
2.. Tipul U - orientat spre succes material si putere

Tipul UP - orientat spre succes social

Tipul UPF - orientat spre solidaritate si progres social.

Tipul UF - orientat spre loialitate si cooperare in grup

Tipul UNF - orientat spre autoritate autocrata

Tipul UN - orientat puternic spre afirmare

Tipul UNB - orientat puternic spre individualism si favoruri

Tipul UB - orientat spre relativism valoric si expresie

i 0.Tipul UPB. - orientat spre sprijin emotional si entuziasm

I Tipul P - orientat spre egalitarism

.12.Tipul PF - orientat spre iubire altruista

13.Tipul F - orientat spre convingerile conservatoare din grup

14.Tipul NF - orientat spre obiectivitate

15.Tipul N - orientat spre izolare individualista

Tipul NB - orientat spre respingerea conformismului social

Tipul B - orientat spre respingerea convingerilor conservatoare

TipuJ PB - orientat spre liberalism permisiv

Tipul DP - orientat spre incredere in bunatatea altora
20.Tipul DPF - orientat spre salvate prin dragoste

21 .Tipul DF - orientat spre autocunoastere si subiectivitate

22.Tiptil DNF - orientat spre autosacrificiu pentru valori

23.Tipul DN - orientat spre respingerea succesului social

24.Tipul DNB - orientat spre insucces si retras

25. Tip ui DB - orientat spre retinerea cooperarii

2Tipul DPB - orientat spre identificarea cu cei neprivilegiati

27.Tipul D - orientat spre deprecierea de sine

In caracterizarea celor 27 de tipuri Bales insista asupra urmatoarelor aspecte: pozitia in spatiul tridimensional, modalitatile de integrare si interactiune in grup, pozitia indivizilor in reteaua interactiunii (formele de manifestare ale comportamentului in situatii de grup orientat spre indeplinirea sarcinilor), trasaturile, de personalitate, valorile exprimate, imaginea de sine si perceptia interpersonala etc. Iata un exemplu de caracterizare a unui tip: tipul P orientat spre egalitarism. Este situat in zona pozitiva a modelului. Tendinta sa principala este orientarea pe distributia egala a puterii-intre membrii grupului prin descentralizarea structurii puterii si uniformizarea statutelor. Ii concepe pe altii ca fiind egali fara a tinde nici spre dominare, nici spre supunere. Este prietenos, sociabil si informal. Se intereseaza de altii ca persoana individuala cu trebuintele, motivele si trairile ei proprii, pe care le concepe la fel de importante ca si pe ale lui. Nu acorda atentie conventionalitatii. Convingerea sa pare sa fie: 'Ar trebui sa fie pentru toata lunea , pentru ca noi toti suntem fiinte umane'. Este modest, nu se supra apreciaza, dar tinde sa-i supraaprecieze pe ceilalti sub aspectul contributiei la indeplinirea sarcinii. Genereaza interactiune pozitiva in grup, este simpatizat si admirat. Percepe grupul in mod diferentiat si militeaza pentru uniformizarea lui. Se situeaza la un nivel mediu sub aspectul initierii interactiunii. Trasaturile lui caracteristice sunt eficienta intelectuala, taria eului, participare sociala, sociabilitate, consecventa, stabilitate emotionala, responsabilitate sociala. (Caracterizarea este facuta dupa Pavel Muresan, 'Revista de referate, recenzii si sinteze' (seria Psihologie) nr 3/1973, 286-287.)   

Astfel descrise, tipurile lui R.F.Bales apar ca structuri de factori psiho-sociali prin care se diferentiaza comportamentul indivizilor in cadrul interactiunii grupale.

Pavel Muresan realizeaza o evaluare critica a teoriei psihosociologului american pe care nu intentionam sa o reluam aici. Mentionam numai ca este apreciata teoria lui Bales ca 'o realizare metodologica si taxonomica demna de cunoastere si luata in considerare in cercetarea personalitatii si comportamentului interpersonal (Muresan P. cp:cit.p. 127-130)

De asemenea cercetatorul roman apreciaza corect ca tipurile descrise de R.F. Bales sunt o expresie a realitatii sociale americane in aspectele ei contradictorii, ca ele sunt rezultatul unor procese de invatare sociala nedirijata si necontrolata, bazata pe astfel de mecanisme care promoveaza variabilitatea comportamentala interpersonala. (Idem, p. 129)

Apreciem si noi alaturi de P. Muresan ca desi Bales are meritul de a fi surprins personalitatea in actiune si activitatea ei interpersonala, structurile diferentiale (ale personalitatii interpersonalizate) pe care ni le ofera se reduc in ultima instanta la sase factori fundamentali, tendinte antagoniste dintre care nu toti sunt bine conturati. (Idem, p.130)

Alaturi de valoarea teoretica a conceptiei lui Bales, apreciata de P. Muresan mentionam si noi importanta practica a tipologiei. Preluate critic structurile diferentiale (tipologia) oferite de R.F. Bales sunt utile in cercetarea si organizarea grupurilor de creatie, a grupului cu sarcina didactica, a oricaror alte grupe, specialistul fiind nevoit sa depaseasca limitele teoriei si sa opereze cu factorii de progres educational.

Tot in domeniul psihologiei sociale, psihosociologul roman Pavel Muresan propune o noua tipologie interpersonala a personalitatii. El ia ca punct de plecare rezultatele unor cercetari formative la efectele invatarii sociale dirijate asupra dezvoltarii trasaturilor de personalitate a comportamentului si relatiilor interpersonale. Aceste rezultate se refera in principal la stilul interactional si orientarea valorica a personalitatii. (Muresan P. op.cit p. 270) Autorul opereaza cu trei dimensiuni: dimensiunea cognitiva, dimensiunea valorica si dimensiunea interpersonala. Fiecare dimensiune are un numar de componente si din combinarea componentelor celor trei dimensiuni P. Muresan schiteaza 48 de tipuri de 'personalitati interpersonaie'.

Dimensiunea cognitiva este modul propriu al fiecarei persoane de a vedea lumea si raporturile ei cu ceilalti membri ai grupului. Acest mod propriu de gandire reprezinta stilul cognitiv al persoanei care poate fi: analitic, sintetic, conformist, nonconformist. (Idem, p. 239)

Dimensiunea valorica - este sistemul de trebuinte,    motive, idealuri ale persoanei; ea da orientarea valorica care poate fi, dupa autor, cu preponderenta axata pe valori materiale, pe valori spirituale si pe valori umane relatii, cunostinte, prieteni).

Dimensiunea interpersonala - da stilul interactional al persoanei (format in relatiile cu grupul) stil care poate fi: de dominare, de supunere, de cooperare, de izolare.

Pe baza celor trei dimensiuni, P. Muresan realizeaza un model factorial tridimensional al personalitatii. Autorul da o descriere a fiecarei structuri, ceea ce ne prezinta fiind, dupa propria-i afirmatie, 'o schita - proiect' pentru o tipologie; ramane ca cercetarea concreta sa probeze viabilitatea acestei tipologii. Din punct de vedere teoretic, tipologia lui P. Muresan depaseste limitele celorlalte teorii prin luarea in considerare si a factorilor motivationali (valorici) iar prin viziunea holodinamica asupra structurii interne a comportamentuiui depaseste viziunea reductivista asupra comportamentului uman satisfacand cerintele unei abordari multilaterale a personalitatii.

Totusi, criteriile invocate par insuficiente. Astfel, la stilul cognitiv s-ar cere de amintit opozitia 'teoretic-practic' usor de observat in modul de gandire al unor oameni, dimensiune care se refera la capacitati si nu la valori.

Tipologia pe care o intreprinde Karl Leonhard este ceva mai bogata cuprinzand 19 tipuri diferite. Dar toate se refera la un mic procent din populatie: la acele persoane care, fara a fi bolnave mintal sunt 'liminare', adica se afla la limita normalului si care, in circumstante defavorabile pot face cu usurinta anumite nevroze.

De asemenea, R.F.Bales distinge 27 de tipuri dar se refera la insusirile implicate direct in relatiile interpersonale, lipsind tocmai aspectele de munca si succes profesional care sunt definitorii pentru valoarea unei personalitati.

Asemenea incercari ale psihologiei stiintifice contrasteaza cu numeroasele si variatele tipuri de personalitati descrise cu talent de marii scriitori cum au fost: W. Shakespeare, F. Dostoievski, Honore de Balzac, Camil Petrescu, Marin Preda si multi altii. Pe drept se observa ca mai multa psihologie concreta invatam de la marii scriitori decat de la psihologia stiintifica care a ramas cantonata in abstract.

Intr-o lucrare aparata la Iasi am schitat o asemenea tipologie. Caracterizarea motivelor s-a sprijinit pe studiul biografiei, pe studiul ierarhiei ocupatiilor, si pe o proba speciala P.I.O. (Cosmovici, Caluschi Mariana, Adolescentul si timpul sau liber. Iasi, Editura Junimea, 1985).

Ea s-a referit la adolescenti, pornind de la considerentul ca la acestia viata profesionala nu si-a putut pune pecetea pe interesele si mentalitatea lor. Oricum, cu toate diferentele intre licee, activitatea principala o constituie Invatatura. Munca productiva pe care elevii incep sa o practice n-a avut ragazul sa exercite o influenta prea mare. In acest sens e mai usor sa desprindem structurile principale, care dupa 22-26 de ani (in functie de momentul intrarii in profesie) se diferentiaza mai mult.