TULBURARILE PSIHOTICE ACUTE

TULBURARILE PSIHOTICE ACUTE

In semiologia psihotica sunt inscrise o serie de simptome considerate manifestari patognomonice pentru tulburarile psihice majore:

Ideatia deliranta si halucinatiile - denumite uneori si fenomene psihoproductive, orienteaza intotdeauna primii pasi ai algoritmului diagnostic in directia unei psihoze.

Clasificarea Asociatiei Psihiatrilor Americani accepta 2 tipuri psihotice acute:

1. Tulburarea schizofreniforma

2. Tulburarea psihotica de scurta durata

TULBURAREA SCHIZOFRENIFORMA

Termenul a fost introdus de Langfeldt in 1939 si preluat in 1980 in DSM-III, pentru a diferentia tulburari cu un prognostic bun, distincte de schizofrenie.

Tulburarea schizofreniforma este o tulburare psihotica ce prezinta simptome tipice de schizofrenie, dar a carei evolutie nu este cronica, asa cum se constata in schizofrenie.

Etiopatogenie

Pana in prezent nu s-a reusit identificarea unei cauze specifice tulburarii schizofreniforme. Ipotezele admise pana in prezent sunt: ale neurodezvoltarii, ipoteza genetica si cea traumatica, fara a exista insa dovezi certe in favoarea uneia sau alteia. Tulburarea schizofreniforma este mai rar intalnita decat schizofrenia si este egal distribuita la ambele sexe.

Evolutia pe termen lung este variabila. Unii pacienti prezinta un singur episod in timp ce altii au episoade repetate, la intervale variabile de timp. Primul episod apare in adolescenta tardiva sau la adultul tanar.

Diagnosticul poate fi reevaluat daca pacientul este urmarit o perioada indelungata de timp. S-a observat ca multi dintre acesti pacienti dezvolta schizofrenie. Pacientii care prezinta o evolutie mai putin favorabila sunt deseori diagnosticati cu schizofrenie.

TULBURAREA PSIHOTICA DE SCURTA DURATA

Practica psihiatrica a demonstrat faptul ca unele persoane pot prezenta unele simptome psihotice, atunci cand se confrunta cu un stres major. Tulburarea psihotica de scurta durata poate fi precedata de un eveniment stresant, ca de exemplu: o agresiune, un abandon, divort, accident rutier, faliment, sau poate fi corelata cu perioada postpartum[1].

Debutul simptomatologiei este acut, fara prodroame[2] ca in schizofrenie.

Simptomele sunt dramatice si floride (infloritoare), de obicei sunt legate tematic de evenimentul precipitant: confuzia, delirul, halucinatiile (de obicei auditive), pierderea capacitatii de asociatie, dezorganizarea vorbirii si comportamentul bizar - sunt elemente deseori intalnite in tulburarea psihotica de scurta durata.

Etiopatogenie si epidemiologie: - incidenta tulburarilor psihotice de scurta durata este dificil de estimat. Factorii psihologici au o pondere mai importanta in dezvoltarea tulburarilor psihotice de scurta durata in comparatie cu schizofrenia. In cazul in care mecanismele normale de adaptare la actiunea unui factor psihotraumatizant puternic sunt depasite, pacientul raspunde prin simptome psihotice. Intensitatea factorului stresor este variabila. Unele persoane dezvolta o simptomatologie psihotica, in cazul unor dezastre naturale, iar altele in cazul divortului sau a somajului.

Recuperarea este totala, desi pacientii pot repeta episoadele in cazul repetarii actiunii factorilor stresanti.